Conflict de muncă. Decizia 841/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 841/2009

Ședința publică de la 29 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica

- - - președinte secție

- - - JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâta "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESSIONAL " SRL DTS împotriva sentinței civile nr. 1465/LM din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal efectuat în cauză la a doua strigare se prezintă reclamantul intimat asistat de avocat - în calitate de apărător al reclamanților și, lipsă fiind reclamantul intimat și pârâta recurentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că adresa emisă recurentei la termenul anterior pentru a depune notificarea nr. 1/15.01.2009 și dovada deschiderii procedurii de lichidare judiciară, s-a înapoiat de la oficiul poștal, față de lipsa oricărei persoane la sediu, fiind expirat termenul de păstrare.

Instanța, față de împrejurarea că recurenta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că s-a deschis procedura falimentului, respinge cererea de suspendare formulată de recurentă întemeiată pe art. 36 din Legea nr. 85/2006 și nemaifiind alte probe de administrat, acordă cuvântul în apărare.

Reprezentanta reclamanților recurenți solicită respingerea recursului formulat de pârâta "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESSIONAL " SRL DTS ca netemeinic și nelegal și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Tribunalul Hunedoara, care reflectă starea de fapt și de drept, precum și temeinicia acțiunii reclamanților.

Cu cheltuieli de judecată, conform Decontului și actelor justificative anexate, pe care le înaintează instanței.

Instanța, având în vedere lucrările dosarului concluziile expuse în dezbateri, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față

În deliberare se constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pârâta " Agenția de Pază Profesional " DTS, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:

- să fie obligată pârâta să elibereze carnetele de muncă ale reclamanților, completate la zi;

- să fie obligată pârâta la plata contribuțiilor la asigurările de stat;

- să fie obligată pârâta să achite reclamanților orele suplimentare efectuate de aceștia și să plătească concediul de odihnă, aferent perioadei lucrate de către fiecare reclamant;

- să fie obligată pârâta să plătească reclamanților salariul pe lunile ianuarie - februarie 2007.

În motivarea acțiunii lor au arătat că au avut calitatea de salariați ai societății pârâte, pe postul de agent pază și că au avut ca sarcină de serviciu asigurarea pazei la " - Sucursala Porțile de - punctul de lucru Stația de epurare a apelor, până la data de 15.02.2007.

Au mai arătat că deși în intervalul în care s-au derulat raporturile de muncă cu pârâta și-au desfășurat activitatea cu bună credință, nefiind niciodată sancționați, aceștia nu au primit în totalitate drepturile salariale care li se cuvin pentru munca prestată, respectiv contravaloarea orelor suplimentare și indemnizațiile de concediu de odihnă și nu le-au fost achitate contribuțiile la bugetul asigurărilor de stat și nu le-au fost completate la zi carnetele de muncă. În plus, nu le-au fost plătite, din culpa angajatorului, salariile pe lunile ianuarie - februarie 2007.

Acțiunea introductivă nu a fost motivată în drept.

Prin sentința civilă nr.466/CM/26.04.2007, Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale a acestui tribunal, invocată din oficiu de către instanță și pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului Hunedoara, competentă teritorial, potrivit art.284 alin.2 Codul muncii.

Pe rolul Tribunalului Hunedoara - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarul fost înregistrat sub același număr unic.

La primul termen de judecată, după declinarea competenței, pârâta "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESIONAL " DTSa depus acțiune reconvențională prin care a chemat în judecată pe reclamanții pârâți reconvenționali și a solicitat:

- să fie obligați reclamanții să predea echipamentul de serviciu și să întocmească nota de lichidare, cu specificația din partea serviciilor de pază, că nu au produs pagube în perioada în care și-a desfășurat activitatea ca agenți de pază necalificați;

- să fie obligați cei doi pârâți să predea societății pârâte registrul de procese verbale a autovehiculelor, registrul de procese verbale, registrul de control și registrul unic de control, care le-au fost predate conform procesului verbal nr.1103/21.10.2003;

- să fie obligați pârâții să predea fiecare pârâtei, însemnele societății, respectiv ecusoanele, insignele și caschetele cu emblemă metalică primite la începerea activității;

- să fie obligați reclamanții să predea pârâtei cablul de alimentare a macaralei - 3X25, în lungime de 40 ml. care le-a fost furat din perimetrul pe care îl păzeau;

- să fie obligați reclamanții la plata daunelor morale în cuantum de 100 milioane ROL, ca urmare a actelor de calomnie proferate de cei doi la adresa acestei unități.

Cererea reconvențională nu a fost motivată în fapt și în drept.

Prin precizarea de acțiune depusă în cauză, (29), reclamanții au solicitat următoarele:

- obligarea pârâtei la întocmirea și înregistrarea la. P, a contractului individual de muncă pe numele reclamantului, pentru perioada octombrie 2004-15.02.2007, să întocmească și să-i completeze la zi carnetul de muncă;

- să fie obligată pârâta să completeze carnetul de muncă al reclamantului cu perioada lucrată la această societate, respectiv din 15.10.2003 și până la 15.02.2007;

- să fie obligată pârâta să achite pentru reclamantul, contribuția de asigurări, la bugetul consolidat al statului pentru perioada octombrie 2004-15.02.2007, în sumă de 1992,71 lei, calculat la salariul minim pe economie;

- să fie obligată pârâta să achite pentru reclamantul contribuția de asigurări, la bugetul consolidat al statului pentru perioada 15.10.2003-15.02.2007, în sumă de 2569,096 lei, calculat la salariul minim pe economie;

- să fie obligată pârâta să achite reclamantului, contravaloarea concediului de odihnă neefectuat și neplătit, în anul 2005, în sumă de 310 lei;

- să fie obligată pârâta să achite reclamantului, contravaloarea concediului de odihnă neefectuat și neplătit, pe anii 2004-2006, în sumă de 280 lei, 310 lei și respectiv, de 370 lei, raportat la salariul minim pe economie cu acre a fost plătit de către pârâtă;

- să fie obligată pârâta să achite reclamantului, contravaloarea a 124 de ore suplimentare, pe perioada 22.12.2004-10.01.2005, în sumă de 143.35 lei, a 16 ore suplimentare pe perioada 29.04.2005-4.05.2005, în sumă de 30,88 lei și a 82 de ore suplimentare, pe perioada 20.04.2005-29.05.2005, în sumă de 158,26 lei;

- să fie obligată pârâta să achite reclamantului, contravaloarea a 74 de ore suplimentare, pe perioada 22.12.2004-10.01.2005, în sumă de 286,75 lei, a 16 ore suplimentare pe perioada 29.04.2005-4.05.2005, în sumă de 61,76 lei și a 82 de ore suplimentare, pe perioada 20.04.2005-29.05.2005, în sumă de 316,52 lei;

- să fie obligată pârâta să plătească reclamantului salariul pe perioada 1.01-15.02.2007, în sumă de 473 lei, precum și cheltuielile de judecată ocazionate de proces;

- să fie obligată pârâta să plătească reclamantului, salariul pe perioada 1.01-15.02.2007, în sumă de 473 lei, precum și cheltuielile de judecată ocazionate de proces.

Pârâta "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESIONAL " DTSa invocat, la termenul de judecată din 22.11.2007, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.28 alin.1-3/1 alin.3 Cod proc.civ.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr.560/15.05.2008 pronunțată în dosarele nr.157 D/2008 și 519 D/2008 a respins excepția invocată de pârâtă statuând că prin reglementările criticate legiuitorul nu a înțeles să restrângă accesul liber la justiție sau dreptul la apărare ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiții optime, a acestor drepturi constituționale.

Prin sentința civilă nr.1465/LM/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr-, s-au admis în parte acțiunea în conflict de drepturi formulată și precizată de reclamanții și împotriva pârâtei "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESIONAL " DTS, precum și cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESIONAL " DTS în contradictoriu cu pârâtul reconvențional, și pe cale de consecință:

- s-a constatat că reclamantul a fost angajat la societatea pârâtă în perioada octombrie 2004-15.02.2007, pe postul de agent pază iar reclamantul a fost salariat al aceleiași pârâte, pe perioada 15.10.2003-15.02.2007, pe post de agent de pază;

- pârâta a fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților și să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de reclamanți, aferente perioadelor lucrate de aceștia, calculate la salariul minim pe economie;

- pârâta a fost obligată să plătească reclamanților indemnizațiile de concediu de odihnă, astfel: suma de 310 lei pentru concediul de odihnă neeefecuat pe anul 2005 de către reclamantul și suma de 960 lei, pentru concediile neefectuate pe anii 2004-2006 de către reclamantul, calculate la salariul minim pe economie;

- pârâta a fost obligată să plătească fiecărui reclamant suma de 473 lei, reprezentând drepturile salariale cuvenite și neachitate pe perioada 1.01.2007-15.02.2007,

- pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 172,30 lei reprezentând c/valoarea orelor suplimentare efectuate de acesta, în perioada 22.12.2004 - 10.01.2005 și 29.04.2005 - 4.05.2005, și reclamantului suma de 149,42 lei reprezentând c/valoarea orelor suplimentare efectuate de acesta în intervalul 22.12.2004-10.01.2005 și 29.04.2005 - 4.05.2005;

- s-a respins în rest acțiunea principală;

- a fost obligat pârâtul reconvențional să restituie reclamantei reconvenționale echipamentul de serviciu și obiectele aparținând societății pârâte, respectiv insignele, ecusoanele și caschetele cu însemne metalice, precum și registrele cu procese verbale, cu autovehicule, de control și unic de control;

- s-a respins în rest acțiunea reconvențională față de acest pârât reconvențional;

- s-a respins în totalitate acțiunea reconvențională formulată împotriva pârâtului reconvențional.

Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut, după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, că ambii reclamanți au fost salariați ai societății pârâte, pe perioadele în litigiu și că aceștia au efectuat serviciul de pază la punctul de lucru, aparținând de "" - Sucursala PORȚILE DE.

În consecință, față de probatoriul administrat în cauză și raportat la dispozițiile art.16 alin.2-3 Codul muncii, instanța de fond a admis capătul de cerere vizând constatarea existenței raporturilor de muncă dintre părți.

Totodată s-a constatat că pârâta a încălcat obligația ce-i revine ca angajator, conform art.40 alin.2 lit.c și f Codul muncii, vizând acordarea către salariați a tuturor a drepturilor care decurg din lege și și să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa precum și prevederile art.116 Codul muncii, referitoare la evidența orelor suplimentare, în sensul că eși aceștia au prestat ore suplimentare în perioadele indicate în petitul acțiunii lor, acestea nu le-au fost plătite conform dispozițiilor legale.

De asemenea, instanța de fond a reținut că pârâta nu a demonstrat, cu statele de plată aferente lunilor ianuarie și februarie 2005, că a achitat celor doi reclamanți drepturile salariale care li se cuveneau pentru activitatea prestată în acest interval iar în ce privește indemnizația aferentă concediilor de odihnă neefectuate de cei doi, pe perioadele de referință, s-a constatat că pârâta a încălcat prevederile art.145 alin,1 și 3 din Codul muncii și că prin urmare este fondat și acest capăt de cerere.

În ce privește capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la întocmirea și înregistrarea contractului de muncă al reclamantului, la. P, instanța de fond l-a respins ca nefondat cu motivarea că a fost admis capătul de cerere în constatarea existenți raportului de muncă dintre părți și că prin urmare nu mai poate fi admis și acest capăt de acțiune.

Totodată s-a respins cererea având ca obiect plata orelor suplimentare pe perioada 20.04-29.05.205, ca fiind nedovedit.

Cât privește acțiunea reconvențională, instanța a reținut că este fondată în parte în ce-l privește pe pârâtul reconvențional deoarece din cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 14.09.2003 rezultă că acest pârât reconvențional a primit de la unitate, obiectele enumerate în cuprinsul său și că deși pârâta avea obligația de a asigura gratuit folosința echipamentului special de muncă și a registrelor acesta era obligat ca la încetarea raporturilor de muncă cu această unitate să le predea indiferent în ce stadiu de uzură se aflau.

Referitor la celălalt pârât reconvențional s-a reținut că reclamanta reconvențională nu a demonstrat că ar fi predat acestuia echipamentele de lucru și registrele menționate mai sus.

Celelalte capete de cerere din acțiunea reconvențională au fost respinse ca neîntemeiate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâta - reclamantă reconvențională "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESIONAL " DTS, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică și solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii principale și al admiterii în totalitate a acțiunii reconvenționale.

În expunerea motivelor de recurs a susținut că soluția instanței de fond este greșită deoarece nu a avut în vedere faptul că reclamantul a ridicat carnetul său de muncă, de la sediul pârâtei, la data de 11.10.2006 nemaifiind adus deși s-a obligat prin cererea depusă la sediul recurentei sub nr.1584/11.10.2006 iar în ce-l privește pe reclamantul că acesta nu a prezentat tipizatul cărții sale de muncă, susținând că aceasta este reținută de o altă societate comercială cu care se află în litigiu.

În al doilea rând a susținut că convențiile încheiate cu reclamanții au fost de natură civilă și că prin urmare nu datorează taxe și impozite la bugetul statutului.

Sub aspectul indemnizațiilor aferente concediilor de odihnă, recurenta a arătat că deși contractele încheiate cu reclamanții au fost civile, le-a achitat aceste drepturi bănești ambilor angajați.

Nici obligarea recurentei la plata orelor suplimentare nu a fost una corectă, în opinia acesteia deoarece programul de lucru s-a desfășurat conform hotărârii prestatorului la solicitarea beneficiarului serviciului de pază și protecție astfel încât obligarea la plata orelor suplimentare nu are un fundament legal.

Referitor la acțiunea reconvențională a arătat că aceasta trebuia admisă în totalitate deoarece reclamanții au fost salariați de rea credință care au produs pagube materiale societății recurente.

Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.

Prin întâmpinarea depusă, în condițiile art.308 Cod proc.civ. intimații și au solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond deoarece toate aspectele invocate de către recurentă au fost contrazise de probele administrate în cauză.

La termenul de judecată din 6.04.2007, recurenta a depus o cerere prin care a solicitat ca în conformitate cu prevederile art.36 din Legea insolvenței nr.85/2006 să se dispună suspendarea judecării recursului, invocând existența încheierii de deschidere a procedurii insolvenței (21-22).

Față de împrejurarea că notificarea lichidatorului nr.1/15.01.2009 nu a fost depusă în copie lizibilă la dosar, fila invocată de recurentă fiind o coală albă de hârtie, instanța de recurs a acordat mai multe termene de judecată solicitând recurentei să depună dovezi în susținerea cererii sale.

La termenul de judecată din 29.06.2009, procedura de citare cu recurenta s-a înapoiat de la oficiul poștal, față de lipsa oricărei persoane la sediu, fiind expirat termenul de păstrare.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată că prezentul recurs este n4efondat, din următoarele considerente:

Prima critică adusă de pârâtă soluției pronunțate al fond nu poate fi primită deoarece chiar dacă carnetele de muncă s-ar afla în prezent în posesia celor doi reclamanți, față de cele dispuse de către instanță, nimic nu o împiedică pe recurentă să le solicite intimaților reclamanți să le prezinte pentru a le completa și a executa astfel cel dispuse prin hotărâre.

În al doilea rând, susținerile recurentei conform cărora raporturile juridice născute între părți sunt de natură civilă sunt infirmate de întreg probatoriul administrat în cauză, din care rezultă cu certitudine că între părți au existat raporturi de dreptul muncii, nicidecum de drept civil, astfel încât și sub acest aspect soluția instanței de fond este la temeinică și legală. În plus, cel ce face o afirmație trebuie să o dovedească, ori din probe rezultă contrariul celor invocate de către recurentă.

De asemenea legat de efectuarea orelor suplimentare, se constată că prima instanță făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.115 și urm. Codul muncii, referitoare la programul de lucru și la munca suplimentară. Prin urmare, s-a reținut corect față de probele administrate în cauză că reclamanții au prestat ore suplimentare pe perioadele 22.12.2004-10.01.2005, a Crăciunului și 29.04.2005-4.05.2005, de Paști și că pârâta nu le-a achitat. Prin urmare, cum sarcina probei revine pârâtei, conform art.287 Codul muncii, iar aceasta nu a administrat dovezi de natură să înlăture susținerile reclamanților, prima instanță a obligat corect pârâta la plata acestor ore suplimentare.

Ultima critică vizând greșita soluționare a cererii reconvenționale, se constată de asemenea că criticile sunt nefondate, soluția instanței de fond bazându-se pe înscrisurile doveditoare depuse de societatea pârâtă la dosar.

În raport de cele ce preced, se constată că soluția instanței de fond este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâta "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESIONAL " DTS.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

(continuarea minutei deciziei civile nr-)

****

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta "AGENȚIA DE PAZĂ PROFESSIONAL " SRL, împotriva sentinței civile nr. 1465/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.

Obligă recurenta pârâtă la plata sumei de 1403 lei, cu titlu cheltuieli de judecată, în favoarea intimaților reclamanți.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică azi 29 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Tehnored. MS, 2 ex.IM 13.07.2009

Jud.fond- M,

Președinte:Ana Doriani
Judecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Carmen Fiț

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Conflict de muncă. Decizia 841/2009. Curtea de Apel Alba Iulia