Conflict de muncă. Decizia 846/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 846/R-CM
Ședința publică din 28 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Paulina
Grefier
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de revizuientul împotriva sentinței civile nr.192/CM din 27 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc la data de 21 aprilie 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, când în urma deliberării s-a dat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că la data de 04.05.2007 revizuientul a solicitat revizuirea sentinței civile nr.10093/1995 pronunțată în dosarul nr.7144/1995 al Judecătoriei Pitești, în contradictoriu cu intimații Auto A și
Revizuientul și-a motivat cererea de revizuire pe dispozițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă și pe cele ale art.184 Cod procedură civilă, privind falsul înscrisurilor, urmând ca, pe cale incidentală, instanța să constate falsul deciziei nr. 21/1994 de desfacere a contractului individual de muncă din următoarele:
Hotărârea consiliului de administrație din 05.11.1993 apare în 2 variante distincte, scriere olografă și redactată la mașina de scris, iar niciuna nu apare în decizia nr.252/1993. Referatul nr.501/40/28.06.1993 este adresat unui organ inexistent în organigrama Auto T, intitulat "consiliul de conducere executiv". Referatul nr.3094/29.10.1993 este contrafăcut de - după data de 15.09.1994 și constă în faptul că nr. 3094/29.10.1993 aparține lui, devenit salariat la 01.09.1994, contrafacerea rezultând și din declarațiile martorilor - și, precum și din confruntările efectuate la Poliția T cu G și. Referatul nr.1081/22.03.1993 este contrafăcut de, contrafacerea constând în faptul că autorul nu a cunoscut faptul că în perioada înghețului era în concediu legal de odihnă, iar vinovat de distrugeri fiind Referatul nr.102/1126/27.08.1993 a fost ticluit în fals de, la ședința din data de 26.08.1993, nefiind luată măsura sancționării sale cu diminuarea salariului cu 10%. Nu s-au efectuat anchete administrative așa cum impunea Regulamentul de ordine interioară.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea cererii de revizuire, invocând în primul rând excepția tardivității introducerii cererii, raportat la Ordonanța nr.14/P/07.04.2000, prin care s-a soluționat plângerea penală a revizuientului, iar Rezoluția nr.3484/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești este rezultatul reluării plângerii soluționate prin prima ordonanță menționată. S-a invocat de asemenea excepția autorității de lucru judecat, o altă cerere de revizuire, soluționată irevocabil, făcând obiectul dosarului nr.8690/2001 al Judecătoriei Pitești.
Ulterior, la 06.02.2006 revizuientul și-a precizat cererea, arătând că solicită admiterea acesteia, anularea sentinței civile nr.10093/1995 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.7144/1993 și pe fondul cauzei admiterea contestației împotriva desfacerii contactului de muncă prin decizia nr.21/19.01.1994 emisă de către intimată, reintegrarea sa în funcția avută, cu plata tuturor drepturilor salariale, până la efectiva reintegrare în muncă, actualizate cu indicele de inflație.
În motivarea cererii de completare susține că revizuirea trebuie admisă și din perspectiva adresei nr.722/09.12.2005.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.192/CM in 27 februarie 2008, a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de intimata Auto și a respins cererea de revizuire formulată.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că prin sentința civilă nr.10093/1995 Judecătoria Piteștia respins contestația formulată de revizuientul din cauza de față împotriva deciziei nr.21/19.01.1994 de desfacere a contractului individual de muncă. Deși împotriva acestei sentințe s-a promovat atât calea de atac a apelului, cât și cea a recursului, ambele au fost respinse, prin decizia civilă nr.563/18.03.1996 a Tribunalului Argeș, respectiv prin decizia civilă nr.1567/R/12.07.1996 a Curții de APEL PITEȘTI.
În prezenta cerere de revizuire s-au invocat de către revizuient dispozițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă, însă intimata a invocat faptul că cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu se poate cerceta falsul pe cale incidentală.
Dispozițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă arată că se poate solicita revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, " - dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății -".
Textul reprodus anterior este cel modificat prin art. I pct. 123 din nr.OUG138/2000, care însă a fost modificat la rândul său prin art. I pct. 55 din Legea nr.219/2005. Este adevărat că în actuala reglementare nu se mai prevede posibilitatea constatării infracțiunii de către instanța civilă, pe cale incidentală, însă tribunalul a apreciat că, neputându-se verifica pretinsul fals pe cale incidentală, în condițiile în care acțiunea penală nu mai poate fi promovată împotriva autorului, ar însemna ca greșelile de judecată a căror înlăturare s-a urmărit prin art.322 Cod procedură civilă să rămână în ființă iar hotărârea nedreaptă, bazată pe ele, să continue să-și producă efectele.
Mai mult, din interpretarea deciziei nr.66/31.01.2008 a Curții Constituționale pronunțată în interesul legii rezultă că în situația în care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se pronunță mai întâi, pe cale incidentală asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate.
Astfel, tribunalul a apreciat neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii de revizuire.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, s-a reținut că prin decizia nr.534/R-CM/02.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTIs -a admis cererea de revizuire împotriva sentinței civile nr.280/CM/20.05.2003 și s-a schimbat această sentință în sensul că s-a constatat caracterul fals al deciziei nr.21/1994 emisă de intimată și s-a dispus reintegrarea revizuientului în funcția deținută anterior desfacerii contractului individual de muncă, cu plata drepturilor salariale cuvenite.
Intimata a formulat contestație în anulare împotriva acesteia, în cadrul căreia s-a dispus suspendarea executării deciziei nr.534/R-CM/02.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, precum și suspendarea judecării contestației în anulare până la cercetarea falsului.
Cu toate acestea, s-a constatat că revizuientul a câștigat, în mod irevocabil, declararea caracterului fals al deciziei nr.21/1994, reintegrarea sa și acordarea tuturor drepturilor salariale cuvenite.
Prin această hotărâre s-au realizat solicitările revizuientului, fiind falsul pe care l-a invocat, intervenind astfel aspectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Nu trebuie neglijat faptul că în procedura revizuirii instanța pe cale incidentală poate analiza tocmai infracțiunea de fals.
Prin cererea de revizuire ce face obiectul cauzei de față s-a solicitat tot declararea caracterului fals al aceleiași decizii nr.21/1994.
Or, aceste drepturi le-a câștigat deja revizuientul, prin decizia nr.534/R-CM/02.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI. Aceste drepturi sunt în mod irevocabil obținute, neavând relevanță că efectele deciziei sunt suspendate, aceasta având importanță în faza de executare a hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, revizuientul.
Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică întrucât:
1. Hotărârea a fost dată cu încălcarea legii atunci când instanța a motivat respingerea cererii de revizuire a sentinței civile nr.10093/1995 pe considerentul că decizia nr.21/1994 a Auto T fost declarată falsă prin decizia nr.534/R din 02 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI.
2. Instanța a reținut în mod greșit că prin decizia nr.534/R/2006 s-a declarat falsă decizia nr.21/1994, pe considerentul că revizuientul a solicitat pe cale incidentală să fie constatat falsul în cadrul revizuirii.
3. Hotărârea a fost dată cu încălcarea legii atunci când instanța motivează respingerea cererii de revizuire pe considerentul existenței autorității de lucru judecat față de decizia civilă nr.534/R/02 noiembrie 2006 a Curții de APEL PITEȘTI, prin care s-a revizuit sentința civilă nr.280/CM/2003 a Tribunalului Argeș.
Nu poate fi autoritate de lucru judecat întrucât cauza de față are ca obiect revizuirea unei sentințe prin care a fost respinsă contestația împotriva desfacerii contractului de muncă, iar cauza finalizată prin decizia nr.534/2006 are ca temei art.184 Cod procedură civilă și ca obiect declararea falsului în vederea revizuirii hotărârii.
4. Tribunalul nu s-a pronunțat asupra motivelor de revizuire a sentinței nr.10093/1995 a Judecătoriei Pitești, motive invocate prin cererile depuse la dosar, referitoare la declarațiile mincinoase ale martorilor și la uzul unor înscrisuri întocmite în fals pe care s-a fundamentat această sentință.
Se impunea pe cale incidentală stabilirea falsului înscris în referatele depuse la dosar și a declarațiilor martorilor.
Față de motivele arătate se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii cererii de revizuire formulată.
Deși nu a fost motivat în drept recursul formulat, din motivarea acestuia rezultă că vizează motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recursul declarat de revizuient este nefondat.
Primele trei motive invocate vizează nelegalitatea sentinței instanței de fond care a respins cererea de revizuire pentru existența autorității de lucru judecat față de decizia civilă nr.534/R/02 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, situație în care urmează a fi analizate împreună.
Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză operează excepția autorității lucrului judecat.
Obiectul cererii de față îl formează revizuirea sentinței civile nr.10093/1995 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr.7144/1995 în contradictoriu cu intimații Auto și.
Revizuientul și-a motivat cererea formulată pe dispozițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă și art.184 Cod procedură civilă privind falsul înscrisurilor invocate, urmând ca pe cale incidentală instanța să constate falsul deciziei nr.21/1994 de desfacere a contractului de muncă al revizuientului emisă de intimata Auto
Instanța constată că la data de 14 februarie 2003 revizuientul a chemat în judecată aceeași intimată, solicitând să se constate pe calea acțiunii civile caracterul fals al deciziei nr.21 din 19 ianuarie 1994.
Prin sentința civilă nr.280/CM din 20 mai 2003, Tribunalul Argeșa respins acțiunea formulată de revizuient, iar prin decizia civilă nr.342/R-CM din 26 august 2003 Curtea de APEL PITEȘTIa respins la rândul său recursul declarat împotriva acestei sentințe.
La data de 14 iunie 2005 revizuientul a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr.280/CM din 20 mai 2003, cerere ce a fost respinsă prin sentința civilă nr.600/CM din 09 noiembrie 2005 a Tribunalului Argeș, însă prin decizia nr.100/R-CM din 03 martie 2006, Curtea de APEL PITEȘTIa admis recursul declarat împotriva acestei sentințe, a admis în principiu cererea de revizuire și a fixat termen pentru soluționarea în fond a cererii.
După soluționarea fondului cererii, Curtea de APEL PITEȘTI, prin decizia nr.534/R-CM din 02 noiembrie 2006, a admis cererea de revizuire, a schimbat sentința civilă nr.280/CM din 20 mai 2003, în sensul că a constatat caracterul fals al deciziei nr.21/1994 emisă de intimata Auto T și a dispus reintegrarea revizuientului în funcția deținută anterior desfacerii contractului individual de muncă, cu plata drepturilor salariale cuvenite.
Rezultă astfel că, într-adevăr, revizuientul a câștigat în mod irevocabil declararea caracterului fals al deciziei nr.21/1994, reintegrarea sa în funcția deținută și acordarea drepturilor salariale cuvenite.
Potrivit art.1201 Cod civil, există autoritate de lucru judecat "atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor, în aceeași calitate".
În speță, atât prima cât și cea de-a doua cerere au fost formulate de revizuient în aceeași calitate și împotriva aceleiași intimate, Auto
Pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele în același mod, ci este suficient ca în cuprinsul acțiunilor să rezulte că este același, de unde rezultă identitatea de cauză.
Pentru a exista identitate de obiect este suficient ca din cuprinsul ambelor acțiuni să rezulte că scopul final urmărit de reclamant este același și chiar dacă în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentă un drept invocat de o parte, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune prin care se încearcă valorificarea aceluiași drept.
Așa cum s-a arătat mai sus, revizuientul a solicitat în prima acțiune constatarea caracterului fals al deciziei nr.21/1994, iar prin cererea de revizuire care formează obiectul dosarului de față a solicitat ca pe cale incidentală să se constate acest fals.
Rezultă astfel că scopul final urmărit de recurentul-revizuient a fost același în ambele acțiuni, de a se constata falsul deciziei de desfacere a contractului individual de muncă nr.21/1994.
Cum în ambele acțiuni este vorba de aceleași părți, în aceeași calitate și având același obiect, în mod corect instanța de fond a reținut existența autorității de lucru judecat.
C de-al patrulea motiv de recurs invocat de recurent privind neanalizarea tuturor motivelor de revizuire invocate este nefondat, atâta vreme cât în cauză, operând excepția autorității de lucru judecat, nu se mai impunea analizarea fondului cererii și a declarațiilor martorilor și înscrisurilor depuse la dosar.
În altă ordine de idei, se constată că în sentința instanței de fond s-au expus pe larg motivele care au dus la respingerea cererii de revizuire, recursul formulat de revizuient fiind astfel în totalitate nefondat și în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul, împotriva sentinței civile nr.192/CM din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind AUTO A și .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./30.04.2009
Jud.fond: /
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Ion Rebeca, Paulina
| ← Contestație decizie de concediere. Încheierea /2009. Curtea... | Conflict de muncă. Decizia 559/2009. Curtea de Apel Timisoara → |
|---|
