Conflict de muncă. Decizia 851/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 851
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol pronunțarea în recursul declarat de împotriva sentinței civile nr. 844 din 6 VI 2008 Tribunalului Iași, intimată fiind SC UNIVERSAL SRL, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 9 XII 2008, susținerile apărătoarei recurentului fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, când,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.844/6.06.2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta UNIVERSAL I și, în consecință:
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului diurnele pentru cursele efectuate pe rutele I - B (3 zile), Tg. S - Chișinău (10 zile), I - B (10 zile) și România - Rusia.
A fost respinsă cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale aferente perioadei august 2006 - august 2007.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr.8078/99/25.10.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta UNIVERSAL I, solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor salariale restante pe perioada august 2006 - august 2007.
A susținut reclamantul că în perioada martie - august 2005 lucrat ca șofer de pentru societatea pârâtă, fără forme legale, iar în perioada august 2006 - august 2007 fost angajat cu forme legale.
A mai arătat reclamantul că înțelegerea a fost ca în contractul de muncă să fie trecut salariul minim pe economie, iar plata efectivă să se facă astfel: 80 USD pentru 1000 km. și 10 USD/zi diurna.
A susținut reclamantul că nu a primit sumele datorate, nici chiar salariul minim pe economie pentru care a semnat statele de plată.
Pârâta a arătat prin întâmpinare că a plătit toate drepturile cuvenite reclamantului.
Instanța a reținut că, potrivit contractului individual de muncă înregistrat la. sub nr. -/30.08.2006, reclamantul fost angajat la "Trans Universal" în funcția de conducător auto pe perioadă determinată, între data de 25.08.2006 - 25.08.2007.
Se prevede în contractul individual de muncă, semnat de părți, că durata muncii este de 8 ore/zi, 40 ore/săptămână pentru un salariu de bază lunar brut de 370 lei.
Angajatorul depus la dosar foile colective de prezență pentru perioada ianuarie 2007 - august 2007 și statele de plată semnate de reclamant pentru aceeași perioadă.
Și în adresa nr. -/CPT din 3.10.2007 Inspectoratului Teritorial d Muncă se reține că societatea prezentat state de plată salariilor care poartă semnături în dreptul numelui reclamantului pentru ridicarea drepturilor salariale.
Față de cele reținute și având în vedere dispozițiile art. 163 Codul muncii, instanța a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale aferente perioadei august 2006 - august 2007.
Reclamantul susținut că părțile s-au înțeles ca pentru fiecare 1000 km. să se plătească 80 USD și 10 USD diurna pe zi. Cu privire la acest aspect, în cauză, nu s- făcut dovada încheierii unui act adițional la contractul de muncă.
La interogatoriu, pârâta recunoscut că reclamantul efectuat cursele menționate în precizările depuse la termenul din 23.01.2008 și că diurna stabilită fost de 10 dolari/zi.
Deși susținut la interogatoriu că achitat diurna de deplasare, unitatea nu făcut această dovadă. Același aspect privind neachitarea diurnei către reclamant se reține și în adresa Inspectoratului Teritorial d Muncă (fila 3 dosar).
Pentru aceste considerente, instanța admis cererea privind plata diurnei de deplasare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurentul că în mod greșit nu i-au fost acordate drepturile salariale cuvenite, iar instanța nu și-a exercitat rolul activ, decăzându-l din proba cu martori, deși a fost plecat din țară.
Mai arată recurentul că i-a fost admisă în parte și diurna zilnică, în mod greșit nefiind trecute toate transporturile efectuate, iar cheltuielile de judecată nu i-au fost acordate.
Ca atare, se solicită admiterea recursului și a acțiunii.
În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art.3041Cod procedură civilă.
În susținerea recursului au fost depuse înscrisuri.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este fondat, însă în limitele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, deși a reținut în motivarea sentinței că din ordinele de deplasare și foile de parcurs depuse la dosarul cauzei reclamantul a efectuat și curse pe rutele România - Rusia, pentru care pârâta îi datora diurna de 10 USD/zi convenită de părți (și recunoscută de pârâtă la interogatoriu), instanța de fond nu a precizat în dispozitiv și numărul acestor curse pentru a se putea stabili suma datorată în totalitate de societate.
Mai mult, deși a reținut în considerente cuantumul de 10 USD/zi datorat de pârâtă reclamantului cu titlu de diurnă, în dispozitivul sentinței nu a fost precizată suma datorată, pentru a se putea proceda la executarea hotărârii.
Curtea de Apel constată că, din foile de parcurs depuse la dosar, rezultă că reclamantul a efectuat un număr de 11 curse România - Rusia în perioada 19.11.2006 - 11.03.2007, însumând un număr total de 219 zile, pentru care i se cuvenea diurna totală de 2190 USD.
Având în vedere și cele 23 zile reținute prin dispozitivul sentinței pentru cursele efectuate pe rutele I - B, Tg. S - Chișinău și I - B, rezultă că societatea datorează reclamantului suma totală de 2420 USD (2190 USD + 230 USD) cu titlu de diurnă (la suma recunoscută de 10 USD/zi), pentru care pârâta-intimată nu a făcut dovada plății, așa cum a reținut și prima instanță.
În schimb, în mod corect nu a acordat prima instanță drepturile salariale solicitate, având în vedere că prin contractul de muncă semnat și însușit de părți a fost stabilit salariul lunar de bază brut de 370 lei, care a fost achitat reclamantului, conform statelor de plată semnate de acesta, aflate la dosarul cauzei.
Nici cheltuielile de judecată la fond și în recurs solicitate de recurentul-reclamant nu pot fi acordate, având în vedere că cele două chitanțe depuse la dosar nu menționează dosarul sau numărul contractului de asistență juridică pentru care au fost achitate, astfel ca instanța să poată verifica dacă aceste cheltuieli au fost efectuate în prezenta cauză.
Raportat acestor considerente, în baza dispozițiilor art.312 cu referire la art.3041Cod procedură civilă, Curtea de Apel va admite recursul declarat de reclamant și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 2420 dolari USD sau echivalentul acesteia în lei la data plății, reprezentând contravaloare diurnă pentru cursele efectuate pe rutele I - B (3 zile), Tg. S - Chișinău (10 zile), I - B (10 zile), România - Rusia (219 zile).
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Va fi respinsă cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată la fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.844/6.06.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 2420 dolari USD sau echivalentul acesteia în lei la data plății, reprezentând contravaloare diurnă pentru cursele efectuate pe rutele I - B (3 zile), Tg. S - Chișinău (10 zile), I - B (10 zile), România - Rusia (219 zile).
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată la fond și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
14.01.2009 - 2 ex.
Tribunalul Iași: -
-
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina
← Contestație decizie de concediere. Decizia 696/2008. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 2810/2008. Curtea... → |
---|