Conflict de muncă. răspunderea patrimonială a salariatului, consilier juridic.

Jurisprudenţă şi speţe de dreptul muncii

Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 4258 din data de 11.09.2017

Conflict de muncă. Răspunderea patrimonială a salariatului, consilier juridic. Prescripția dreptului material la acțiunea în recuperarea prejudiciului. Momentul de început al curgerii termenului de prescripție. Raport Curte de Conturi. Acordarea de despăgubiri pentru a indemniza prejudiciul pierderii unei șanse.

Art. 254, art. 268 alin.(1) lit. c) Codul muncii

Art. 211 lit.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011

Art. 1385 Cod civil

Analizarea excepției prescripției dreptului material la acțiune presupune a se stabili care este obiectul acțiunii și temeiul de drept invocat de creditor, în raport de aceste două elemente stabilindu-se normele juridice ce guvernează raportul juridic dedus judecății.

Dreptul la acțiune al apelantei reclamante s-a născut la data producerii pagubei care a coincis cu data la care societatea a pierdut definitiv șansa de a recupera prejudiciul. Momentul este marcat de producerea prejudiciul final prin respingerea irevocabilă a cererii de chemare în judecată pentru recuperarea prejudiciului. Totodată, apelanta reclamantă avea posibilitatea să identifice pe autorul pagubei și să se îndrepte împotriva acestuia cu cerere de despăgubiri.

Nu prezintă relevanță juridică data la care s-a întocmit raportul de Curtea de Conturi, deoarece această instituție cu atribuții de control doar a constatat producerea pagubei, fără ca raportul să constituie prin el însuși izvor al creanței ce face obiectul acțiunii. Paguba provine din gestiunea propriilor cheltuieli, iar apelanta reclamantă nu poate susține cu temei că era necesar controlul unei alte autorități pentru a cunoaște existența pagubei și persoanele vinovate de producerea acesteia.

Angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului consilier juridic derivă din încălcarea obligațiilor stabilite prin fișa postului, obligații de diligență cât privește reprezentarea societății în dosare.

Din perspectiva posibilității de a indemniza prejudiciul pierderii unei șanse, respectiv ca urmare a stabilirii caracterului real și serios al șansei, din probele administrate în cauză, Curtea a apreciat că nu se poate stabili cu certitudine că șansa era total improbabilă sau că eșecul procesului era indubitabil.

Având în vedere că reclamanta a dovedit probabilitatea obținerii avantajului, a dovedit înregistrarea prejudiciul final în contabilitate, precum și încălcarea de către pârât a atribuțiilor de serviciu în legătură de cauzalitate cu prejudiciul final, rezultă că sunt întrunite toate condițiile pentru angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului și repararea prejudiciului pierderii șansei.

(Curtea de Apel București, Secția a VII-a pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, decizia nr. 4258 din 11 septembrie 2017)

Prin cererea de apel formulată, apelantul-pârât VM a criticat sentința civilă apelată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie:

A susținut apelantul faptul că instanța de fond nu a aplicat corect dispozițiile legale privind prescrierea dreptului material la acțiune coroborate cu condițiile obligatorii impuse privind răspunderea materiala.

A reiterat apelantul excepția de prescriere a dreptului material la acțiune pentru suma de 3312,48 lei, întrucât au trecut mai mult de 3 ani de când s-a produs paguba si de când s-a produs prejudiciul. Regula generala privind începutul prescripției extinctive având ca obiect dreptul material la acțiune este aceea ca prescripția începe sa curgă la data nașterii dreptului la actiune, conform art. 2523 Cod civil.

A învederat apelantul că data de 10.01.2013 este data când reprezentantul legal al SN … SA Sucursala București, in speța, directorul regional a semnat reclamatia administrativa către SN … SA privind paguba de 1.300 kg, respectiv 1.500 kg cantități diferite stabilite de organele in drept suma fiind de 10.923,18 lei.

Raportat la data introducerii acțiunii,19.09.2016, a solicitat apelantul să se constate că au că au trecut mai mult de 3 ani de la data când conducerea societății a luat cunoștința de producerea prejudiciului. Intimata reclamantă avea cunoștința de lipsa din gestiune care s-a cuantificat la suma de 10.923,18 lei, încă din data de 24.10.2012.

Pe fondul cauzei, a considerat apelantul că, din motivarea Sentinței civile nr.246xx/18.12.2013 pronunțata de Judecătoria Sector 1 București si a Deciziei civile nr 3xx/18.02.2015, nu rezultă încălcarea atribuțiilor de serviciu stabilite prin fisa postului, așa cum in mod eronat a reținut instanța de fond. Nu s-a dovedit îndeplinirea cumulativa a condițiilor impuse privind răspunderea patrimoniala.

Cât privește existenta unei fapte ilicite si personale a salariatului aflata in legătura cu munca sa, a apreciat apelantul că reprezentarea in instanța si apărările făcute nu pot fi considerate fapte ilicite. Arată că nu deținea înscrisuri cu care sa dovedească calitatea procesuala pasiva, aceasta fiind admisa in conformitate cu Regulamentul de Transport (…) si unde instanța de judecata a reținut ca răspunderea revine cărăușului, in speța SN … SA -Centrul Zonal … București. Acestea au fost considerentele admiterii excepției de lipsa a calității procesuale pasive a SC OD SRL si SC OT SA.

A solicitat apelantul să se rețină că susținerile instanței de judecata cum ca "nu a depus la dosarul cauzei documentele de plata a combustibilului pierdut cu ocazia transportului"; nu se regăsesc in pronunțarea data in dosarul nr 191xx/299/2013. Înscrisurile in dosar sunt acelea comunicate de serviciul care a solicitat formularea acțiunii si care a gestionat cauza la fel ca si apelantul.

Cu privire la prejudiciu, a învederat apelantul că nu a fost produs ca urmare a faptelor sale. Prejudiciul exista la data formulării reclamației administrative și a existat la data formulării acțiunii. Așa cum rezulta din procesul verbal intocmit cu cărăușul înregistrat sub nr 93/24.10.2012 care stabilește lipsa a 1.300 kg de motorina si nu 1.500 kg si NRCD nr 68/25.10.2012 intocmit la descărcarea si receptionarea mărfii când s-a constatat lipsa cantității de 1.500 kg motorina, prejudiciul stabilit de reclamanta nu este cert.

Calculul cantitativ valoric al minusului constatat in care motorina livrata figurează la prețul de 5873 lei, pe de o parte, si 5872,51 lei, pe de alta parte, nu conduc decât la concluzia ca prejudiciul nu este cert.

A apreciat apelantul că nu există un raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu. Instrumentarea unui dosar, in calitate de consilier juridic, si rezultatul stabilit de o instanța de judecata nu poate conduce la existenta raportului de cauzalitate intre fapta si prejudiciu. Mai mult decât atât, din lecturarea sentinței civile nr. 246xx/18.12.2013 nu se poate reține că a existat o fapta ilicita săvârșita de apelant in legătura cu munca depusa sau de apărările făcute.

În concluzie, solicită apelantul-pârât admiterea excepției de prescriere a dreptului material la acțiune pentru suma de 3.312,48 lei întrucât au trecut mai mult de 3 ani de la data când conducerea societății a luat cunoștința de producerea prejudiciului, data de 10.01.2013, data semnării reclamatiei administrative si data de 19.09.2016 data depunerii acțiunii.

Solicită apelantul-pârât admiterea apelului, modificarea in parte a sentinței civile nr. 21xx/27.03.2017 din dosarul nr. 344xx/3/2016 privind suma de 3.312,48 lei si daune interese, menținerea soluției date de instanța de fond privind suma de 47.3xx,80 lei, iar pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca prescrisa si, în subsidiar, ca neîntemeiata.

Prin cererea sa de apel, apelanta-reclamantă SN … SA prin SUCURSALA … BUCUREȘTI, a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii primei instanțe in sensul admiterii acțiunii

În argumentare, apelanta-reclamantă a susținut, în ceea ce privește hotărârea instanței de fond de a admite in parte excepția prescripției dreptului material la acțiune, respectiv doar cu privire la prejudiciul de 473xx,80 lei, respingând cererea de chemare in judecata pentru această sumă, apreciază apelanta că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșita a legii, ceea ce constituie motivul de apel prevăzut de art.466 si urm. Cod de procedura civila.

A reiterat apelanta-reclamantă faptul că, în speță, ne aflam sub incidența dispozițiilor art.2523 cod civil potrivit căruia "Prescripția începe sa curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia sa cunoască nașterea lui. " Citează și prevederile art.2528 alin.(l) Cod civil: "Prescripția dreptului la acțiune in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita începe sa curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască atât paguba, cat si pe cel care răspunde de ea";.

Raportat la dispozițiile art.2528 din Codul civil, data nașterii dreptului la acțiune in recuperarea prejudiciului produs de către intimatul-parat s-a născut pentru S.R. … București, la data la care a cunoscut prejudiciul cauzat, respectiv la data de 13.11.2014, data la care Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Municipiului București, examinând deficientele constatate in Raportul de control nr.2043//Ds.99/14.10.2014, înregistrat la S.R. ... București prin Decizia nr.128/13.11.2014 a dispus ca măsura efectuarea demersurilor legale care se impun in vederea stabilirii întinderii prejudiciului creat ca urmare a sustragerii de motorina pe traseul dintre locația furnizorului si cea a destinatarului, stabilirea răspunderii si recuperarea acestuia, precum si a dobânzilor, penalităților aferente potrivit legii.

Prejudiciului a cărui recuperare reprezintă obiectului dosarului nr. 14861/299/2010, a fost constatat de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Municipiului București, urmare controlului efectuat la SN … S.A. Sucursala București.

Din verificările efectuate asupra litigiilor de natura comerciala aflate in derulare sau finalizate in perioada supusa controlului, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Municipiului București a constatat existenta unui număr mare de litigii generate de lipsa unor cantități de motorina aprovizionata de la furnizorul S.C. OD S.R.L. prin S.C. OT S.R.L., stabilita in urma efectuării recepției.

Prin Decizia nr. 128/13.11.2014, examinând deficientele constatate si nominalizate in Raportul de control nr. 2043/Ds.99/14.10.2014, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Municipiului București, decide "Luarea masurilor legale care se impun in vederea stabilirii întinderii prejudiciului creat, .... stabilirea răspunderii si recuperarea acestuia precum si a dobânzilor/penalităților aferente, potrivit legii. "

In acest sens, prin Decizia nr.1/5104/12.08.2015 a Directorului General al S.N. … S.A. se dispune verificarea, culegerea si interpretarea datelor si documentelor solicitate de S.R. București prin adresa nr. BCl/219/08.07.2015.

Urmare cercetărilor efectuate, prin nota de constatare nr.81/6/461/04.11.2015, Oficiul Monitorizare Control - Serviciul Coordonare Control din cadrul S.N. … S.A, dispune atragerea răspunderii patrimoniale a salariaților vinovați de producerea prejudiciului, ca urmare a respingerii acțiunilor formulate pentru recuperarea contravalorii lipsei de motorina la transport.

Astfel, Serviciul Control Financiar de Gestiune din cadrul S.N. … S.A. a procedat la analizarea dosarelor juridice ce au avut ca obiect lipsa de motorina la transport. Ulterior analizării tuturor documentelor, Serviciul Control Financiar de Gestiune, conform Notei de constatare nr.S41/1/83/09.06.2016, a constatat ca prejudiciul total, astfel cum a fost recalculat de către Serviciul Control Financiar de Gestiune la data întocmirii Notei de constatare nr.S41/l/83/09.06.2016, este in cuantum de 129,212,33 lei. Din acest prejudiciu, suma de 47.3xx,80 lei reprezintă prejudiciul in dosarul de instanța nr. 14861/299/2010.

Transportul s-a efectuat in baza contractului de furnizare produse nr. 227/17.12.2008 emitandu-se factura fiscala nr.7002745 din 10.04.2009.

In urma descărcării si receptionarii mărfii, prin proces verbal CIT 20 nr.301/15.04.2009, intocmit de către comisia intrunita in acest sens, s-a constatat lipsa cantității de 12.300 kg in valoare de 42.508,80 lei.

Urmare celor constatate, Depoul București solicita SR … București, recuperarea prejudiciului creat societății la care anexează documentele aferente in vederea acționarii in instanța.

SR … București a formulat cerere de chemare in judecata. Prin sentința civila nr.4789/11.03.2011, Judecătoria Sector l a respins cererea de chemare in judecata si a obligat societatea la plata cheltuielilor de judecata in valoare de 4.816,35 lei.

Din considerentele acestei sentințe rezulta ca reclamanta prin consilierul sau juridic "nu a depus la dosarul cauzei documentele de plata a combustibilului pierdut cu ocazia transportului". Prin decizia civila nr.2631/03.12.2012, Tribunalul București a respins recursul ca nefondat, motivat de faptul că "reclamanta nu a produs nici in prima instanța si nici in recurs vreun înscris din care sa rezulte prejudiciul invocat si nici nu a solicitat sau administrat o alta proba in dovedirea acestei condiții a răspunderii civile contractuale ".

Concluzionând, a reiterat apelanta-reclamantă faptul ca, din hotărârile judecătorești pronunțate se deduce faptul ca reclamanta a pierdut procesul inclusiv ca urmare a insuficientei înscrisurilor depuse care trebuiau depuse de persoana însărcinata cu gestionarea dosarului.

La data formulării cererii de cerere de chemare in judecata împotriva S.N. … S.A., S.C. OD S.R.L. si S.C. OT S.R.L., in conformitate cu fisa postului, intimatul-parat avea ca si atribuții de serviciu: Art.7 pct.l: "Reprezintă Regionala si unitățile superioare in fata Instanțelor Judecătorești, Organelor de urmărire si Cercetare Penala, Organelor de Stat din Administrație, Executorilor Judecătorești, notariatelor, altor instituții si organizații in cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, inclusiv concilierea directa folosind toate mijloacele de apărare si dovezile ce susțin interesele unității".Art.7 pct.6: conform cărora "Declara cai de atac ordinare si extraordinare in dosarele aflate pe rolul instanțelor in vederea obținerii unor soluții legale si temeinice ".Art.7 pct.7: "Propune probe utile cauzelor, formulează si da răspunsuri la interogatoriile pe baza documentelor primite de la serviciile ce au dosarele in evidenta". Art.21 lit.d) din Regulamentul intern al SN … SA conform cărora, avea obligația "sa cunoască legile, regulamentele, instrucțiunile,ordinele si dispozițiile/deciziile referitoare la serviciu ce-l îndeplinesc si sa se conformeze acestora, neputand invoca necunoașterea lor".

Art.41 din Statutul consilierului juridic: "consilierii juridici sunt datori sa studieze temeinic cauzele in care asista sau reprezintă instituțiile, autoritățile ori entitățile interesate, sa se prezinte la termenele instanțelor de judecata..,. "

Astfel, a învederat apelanta-reclamantă faptul că nu se impută intimatului-parat valoarea juridica a respectivelor înscrisuri deoarece efectul juridic al lor este dat de instanța, ci faptul ca nu a făcut toate demersurile necesare pentru apărarea intereselor juridice ale societății, incalcandu-si astfel o parte din obligațiile asumate prin contractul individual de munca.

Fapta ilicita a acestuia a determinat pierderea in instanța a procesului sus menționat, fapt care a generat apelantei-reclamante prejudiciul pretins.

In ceea ce privește plata daunelor interese, a solicitat apelanta-reclamantă plata acestora sub forma dobânzii legale penalizatoare pentru plata cu întârziere a sumei de 473xx,80 lei, calculata de la data înregistrării acțiunii, respectiv 19.09.2016 si pana la data plații efective, in conformitate cu OG nr. 13/2011 privind dobânda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

Apelanta-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului formulat de apelantul-pârât VM, ca fiind neîntemeiat.

Susține intimata că data la care a început să curgă termenul de prescripție al dreptului la acțiune este data de 13.11.2014, când Curtea de Conturi, examinând deficiențele constatate în raportul de control nr.2043/Ds.99/14.10.2014, prin decizia nr.128/13.11.2014 a dispus efectuarea demersurilor legale ce se impun în vederea stabilirii prejudiciului creat ca urmare a sustragerii de motorină pe traseul dintre locația furnizorului și cea a destinatarului, stabilirea răspunderii și recuperarea acestuia, precum și a dobânzilor și penalităților aferente, potrivit legii.

Pe fondul cauzei, arată intimata că sunt întrunite toate condițiile angajării răspunderii patrimoniale a apelantului. Acesta are calitatea de salariat conform contractului individual de muncă. Din fișa postului rezultă că apelantul, în calitate de consilier juridic în dosar nr.191xx/299/2013, alături de colegul său IC, avea obligația de a propune și administra toate probele necesare pentru dovedirea situație de fapt și de drept invocată în cauză.

Din considerentele sentinței pronunțate în dosar nr.191xx/299/2013 rezultă că reclamanta, prin consilier juridic nu a depus la dosar documentele de plată a combustibilului pierdut cu ocazia transportului. Aceste înscrisuri nu au fost depuse nici în calea de atac.

Mai arată intimata că apelantul nu a dovedit că a depus toate diligențele prin solicitarea acelor înscrisuri sau solicitarea altor înscrisuri de la compartimentele abilitate.

Solicită intimata să se rețină că din considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate în dosar nr.191xx/299/2013 rezultă că societatea a pierdut procesul inclusiv ca urmare a insuficienței înscrisurilor depuse, fapt ce demonstrează că apelantul și-a încălcat obligația de diligență.

Apelantul-pârât VM a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului apelantei-reclamante, cu consecința respingerii în totalitate a acțiunii.

Învederează că în mod corect a fost admisă prescripția dreptului material la acțiune pentru suma de 47.3xx,80 lei, conform dispozițiilor art.268 alin.(1) lit.c) Codul muncii.

Pe fondul cauzei, reiterează aspectele învederate în cererea de apel.

Apelanta-reclamantă a formulat și a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de apelantul VM, în combaterea apărărilor formulate de acesta, prin care a reiterat, în esență, cele arătate în cuprinsul cererii de apel.

În apel, nu au fost administrate probe noi.

Analizând apelurile declarate, potrivit dispozițiilor art.477 C.pr.civ., în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:

1. În ceea ce privește apelul formulat de apelanta reclamantă SN … S.A. prin Sucursala București

Curtea a apreciat ca neîntemeiată critica apelantei-reclamante în privința prescripției dreptului material la acțiune.

A constatat că în mod corect a stabilit prima instanță faptul că dreptul material la acțiune al reclamantei s-a născut încă de la data pronunțării deciziei definitive nr. 2631/03.12.2012 a Tribunalului București - Secția a VI-a Civilă, dosar nr. 14861/299/2010 pentru pretenții în valoare de 42.508,80 lei plus cheltuieli de judecată în cuantum de 4.816,35 lei. Astfel, acțiunea a fost introdusă la data de 19.09.2016, cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani care a început să curgă de la data nașterii dreptului material la acțiune - 03.12.2012 (din eroare în sentință s-a precizat data de pronunțare a deciziei civile nr.2631, ca fiind 18.12.2012, în loc de 03.12.2012).

Prin cererea introductivă de instanță, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 50.637,28 lei, reprezentând prejudiciu produs societății, prin angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului salariat, în baza art.254 Codul muncii.

În drept, Curtea a apreciat că este incident termenul de prescripție de trei ani prevăzut de art.268 alin.(1) lit. c) Codul muncii și de art.211 lit.c) din Legea nr.62/2011.

Potrivit art.268 alin.(1) lit. c Codul muncii, în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator cererea poate fi formulată în termen de 3 ani de la data nașterii la acțiune.

Art.211 lit.c) din Legea nr.62/2011 prevede că plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate și restituirea unor sume care au format obiectul unor plăți nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Din analiza acestor texte legale rezultă că dreptul la acțiune al apelantei reclamante s-a născut la data producerii pagubei care a coincis cu data la care societatea a pierdut definitiv șansa de a recupera prejudiciul ce a format dosarului nr. 14861/299/2010.

De la acest moment,împotriva apelantei reclamante a început să curgă termenul de prescripție de 3 ani. Momentul este marcat de producerea prejudiciul final prin respingerea irevocabilă a cererii de chemare în judecată pentru recuperarea prejudiciului în cuantum de 473xx,80 lei. Totodată, apelanta reclamantă avea posibilitatea să identifice pe autorul pagubei și să se îndrepte împotriva acestuia cu cerere de despăgubiri.

Curtea a apreciat că nu prezintă relevanță juridică data la care s-a întocmit raportul de Curtea de Conturi, deoarece această instituție cu atribuții de control doar a constatat producerea pagubei, fără ca raportul să constituie prin el însuși izvor al creanței ce face obiectul acțiunii. Paguba provine din gestiunea propriilor cheltuieli, iar apelanta reclamantă nu poate susține cu temei că era necesar controlul unei alte autorități pentru a cunoaște existența pagubei și persoanele vinovate de producerea acesteia.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art.480 Cod pr. civilă, Curtea a respins apelul formulat de apelanta reclamantă SN … S.A. prin Sucursala București, ca nefondat.

2. În ceea ce privește apelul formulat de apelantul pârât VM

Curtea reiterează faptul că datele în raport de care se analizează excepția prescripției dreptului material la acțiune sunt determinate de obiectul și cauza cererii de chemare în judecată.

Ceea ce confundă apelantul pârât este cauza cererii de chemare în judecată, motiv pentru care acesta susține fără temei că dreptul la acțiune al reclamante s-a născut încă de la 10.01.2013 când reprezentatul legal al societății a semnat reclamația administrativă către SN … SA privind paguba înregistrată.

Angajarea răspunderii patrimoniale a apelantului pârât derivă din încălcarea obligațiilor stabilite prin fișa postului, obligații de diligență cât privește reprezentarea societății în dosare. În cauză, reclamanta a invocat prejudiciul pierderii unei șanse, produs ca urmare a respingerii definitive a cererii de chemare în judecată în dosar nr.191xx/299/2013, ca urmare a nerespectării de către apelantul pârât a obligațiilor ce îi reveneau în calitate de consilier juridic ce reprezenta interesele societății.

Prin urmare, momentul ce determină nașterea dreptului material la acțiune al reclamantei coincide cu data la care a devenit certă pierderea șansei de a mai recupera suma de 3312,48 lei în cadrul dosarului nr. 191xx/299/2013.

Pe fondul cauzei, Curtea a apreciat neîntemeiate criticile formulate de apelantul pârât.

După cum corect și complet a expus situația de fapt prima instanță, din considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate în dosar nr. 191xx/299/2013 rezultă cu evidență faptul că acesta a săvârșit o faptă ilicită rezultată din nerespectarea atribuțiilor de serviciu, respectiv nu a produs în respectivul dosar probele necesare pentru determinarea prejudiciului: documente de plată a combustibilului, calculul sumei solicitate, deși aceste înscrisuri au fost solicitate de instanță.

În considerentele sentinței civile nr. 246xx/18.12.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în cauza cu nr. unic 191xx/299/2013 instanța a reținut printre altele că: "Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă existența unei legături între avizul nr. 7023880 și factura nr. 7016663, sau între scrisoarea de trăsură nr. 0494214 și factura nr. 7016663. Astfel, în speță, reclamanta nu a făcut dovada întinderii prejudiciului suferit.";

Prin decizia nr.3xx/18.02.2015 prin care s-a respins apelul exercitat de SR … București împotriva acestei sentințe s-a reținut că: "Calculul cantitativ-valoric al minusului constatat emis de apelanta reclamantă, în care motorina livrată figurează cu prețul de 5.873 lei/ kg nu este susținut de probele de la dosar, în condițiile în care singurul înscris în care se face referire la prețul motorinei este factura fiscală 7016663/14.10.2012, emisă de OD SRL în calitate de furnizor, cumpărător apelanta reclamantă. În această factură prețul motorinei este de 5.872,51 lei fără TVA. Factura invocată nu cuprinde mențiuni care să ateste că are ca obiect motorina care face obiectul avizului de însoțire a mărfii 7023880/ 14.10.2012 și nu face referire nici la scrisoarea de trăsură invocată drept temei al raportului juridic derulat între părți.

În aceste condiții, în mod corect instanța de fond a reținut că reclamanta nu a făcut dovada întinderii prejudiciului pretins în condițiile în care, prin întâmpinarea formulată intimata pârâtă SN … SA a contestat suma pretinsă drept despăgubire în sensul că reclamanta nu a justificat modul de calcul al acesteia";.

Rezultă că apelantul pârât a încălcat următoarele atribuții de serviciu: art.7 pct. 1 din fisa postului: "reprezintă Regionala si unitățile superioare în fata Instanțelor Judecătorești, Organelor de urmărire și Cercetare Penala, Organelor de Stat din Administrație, Executorilor Judecătorești, Notariatelor, altor instituții si organizații în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, inclusiv concilierea directa folosind toate mijloacele de apărare si dovezile ce susțin interesele unității.";; art.7 pct.7 din fisa postului: "Propune probe utile cauzelor, formulează si da răspunsuri la interogatoriile pe baza documentelor primite de la serviciile ce au dosarele in evidenta", art.41 din Statutul consilierului juridic: "consilierii juridici sunt datori sa studieze temeinic cauzele in care asista sau reprezintă instituțiile, autoritățile ori entitățile interesate, sa se prezinte la termenele instanțelor de judecata."

Art.254 Codul muncii arată că salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

În drept, art. 1385 Cod civil prevede că: "(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului (4) Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei.

Ipoteza care rezultă este aceasta: acordarea de despăgubiri pentru a indemniza prejudiciul pierderii unei șanse este posibilă doar dacă în patrimoniul creditorului s-a produs o pagubă sau dacă aceasta este sigur că se va produce în viitor.

Potrivit art.272 Codul muncii, revine societății reclamante obligația de a dovedi caracterul cert al prejudiciului final suferit. Astfel, Curtea constată că reclamanta a depus notă contabilă în care apare ca fiind înregistrat în contabilitate debitul de 10923,78 lei ce a format obiectul dosarului cu nr. unic 191xx/299/2013, din care rezultă că societatea a achitat contravaloarea motorinei, sumă fiind înregistrată ca debit.

Pentru aceste considerente, în baza art.480 Cod pr. civilă, Curtea a respins apelurile ca nefondate.

← Conflict de muncă. administrare probe în rejudecarea –...		Litigiu de muncă. sancţiune disciplinară. neprezentarea la... →

Conflict de muncă. răspunderea patrimonială a salariatului, consilier juridic.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Conflict de muncă. răspunderea patrimonială a salariatului, consilier juridic.