Contestație decizie concediere. Jurisprudență Desfacerea contractului de muncă
| Comentarii |
|
Tribunalul CĂLĂRAŞI Sentinţă civilă nr. 894 din data de 20.10.2016
Titlu: contestație decizie concediere
Tip speță: sentință civilă
Data speță: 20.10.2016
Domeniu asociat: litigii muncă
Conținut speță: Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă formulat de reclamantul C.G. în contradictoriu cu pârâta S.C. C.R.S. S.A., având ca obiect contestație decizie de concediere dec. 1167/31.05.2016.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 13.10.2016 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când la cererea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea cauzei la data de 20.10.2016, când:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea formulată la data de 05.07.2016 și înregistrată sub nr. 972/116/2016, reclamantul C.G. adresa de comunicare a actelor de procedura la avocatul ales convențional C.C., în baza art. 194 CPC, art. 266-275 Codul muncii, a chemat în judecată pe pârâta SC C.R.S. SA pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
1 - anularea deciziei nr. 1167/31.05.2016 de desfacere pe motive disciplinare a contractului individual de munca pe perioada nedeterminata cu nr. 465/05.07.2005 deoarece decizia emisa este nelegala, netemeinica ,decizie ce i-a fost comunicata în data de 06.06.2016;
2 - calcularea și obligarea pârâtei la plata orelor de munca suplimentare efectuate zilnic peste orele legale de munca, calculate retroactiv pentru ultimii trei ani de munca, respectiv de la 06.07.2013 până la data introducerii prezentei acțiuni 05.07.2016:
3 - calcularea si obligarea paratei la acordarea sporurilor de munca pentru orele lucrate in zilele de sâmbăta duminica si sărbători legale pentru aceeași perioada;
4- calcularea si obligarea paratei la plata sporurilor de munca cuvenite pentru ultimii trei ani de zile conform prevederilor din contractele colective de munca încheiate la nivelul societății pârâte aferente anilor 2013-2017 calculate retroactiv pentru perioada 06.07.2013-05.07.2016;
5- obligarea pârâtei la reîncadrarea sa pe funcția avută la data desfacerii contractului individual de muncă pe durata nedeterminată si acordarea drepturilor salariale cuvenite de la data desfacerii contractului individual de muncă 01.06.2016 până la reîncadrarea efectivă.
În motivare se arată că începând cu data de 05.07.2005 a devenit angajatul pârâtei in funcția de șofer conform contractului individual de muncă pe perioada nedeterminată nr.465/05.07.2005.Conform actului adițional nr. 1171/21.06.2013 i-a fost modificat CIM respectiv felul muncii de la aceasta data desfășurându-și activitatea ca șofer autobuz cu atribuțiile prevăzute in fisa postului anexată, transporta muncitori angajați salubritate ai pârâtei din județul Călărași in București și retur.
Conform fișei postului activitatea sa era supervizată începând din data de 31.05.2013 de către d-l M.M. care era si șeful direct, numitul D.C.C. nefiind îndreptățit să facă aceste referate.
Începând cu data de 01.06.2016 prin decizia nr. 1167/31.05.2016 in baza art. 61 lit."a" coroborat cu art. 248 alin. lit. "e" din CM i-a încetat CIM pe perioada nedeterminată, fiind concediat pe motive disciplinare. La baza acestei măsuri considerate abuzive, nelegale, au stat referatele întocmite de către D.C.C. (sef secție transport persoane in cadrul secției Exploatare Auto - Departamentul Mecanizare - Divizia Logistica) ce nu era șeful său direct si care de fel nici nu ținea cont de relațiile de subordonare ale fiecăruia in cadrul acestei societăți si căruia daca nu-i erai in grații, erai împotriva lui.
Arată că împotriva sa si peste șeful direct, numitul D.C.C. a întocmit in mod repetat sub diferite pretexte neacoperite de realitatea faptelor un număr de trei referate cu nr. 1784,1785,1786 toate în aceeași data de 15.04.2016.
După cum rezultă din aceasta decizie referitor la primul referat cu nr. 1784 s-a renunțat a se lua vreo măsură invocându-se art. 252 alin. 1 din CM.
Daca ar fi fost adevărat conținutul acestui referat cu nr. 1784/15.04.2016 cu referire la presupuse fapte din 2015 nu știe de ce nu a făcut D. referatul la acea dată urmat de cercetarea sa disciplinară pentru a constata dacă se face sau nu vinovat de ceea ce îl acuză anul trecut 2015, la timpul potrivit, să fie sancționat legal.
La fiecare dintre acuzațiile ce i-au fost aduse prin cele doua referate a dat explicațiile reale, pertinente, dar au fost înlăturate în mod nejustificat de către pârâtă, reclamantul observând că se dorește practic darea afară si că decizia era deja luată dinainte.
In data de 25.04.2016 în momentul in care s-au retras cei din comisia de cercetare mergând spre ieșirea din acel birou, in acea cameră rămăsese cu șefa de personal care i-a zis să-și dea demisia și că are ordin să îl dea afară, confirmându-i ceea ce el bănuia.
Referitor la referatul cu nr. 1784/15.04.2016 pentru presupuse abateri in perioada iunie-noiembrie 2015 deși a explicat concret cum au stat lucrurile nu au ținut cont de apărările sale chiar dacă nu s-a luat vreo măsură.
In luna iunie 2015 a lucrat pe autobuzul IF-04-ZZW doar în datele de 1,3,5,7 iar din data de 08.06.2015 mașina a fost dusă la reparat de către colegul său de tură, apoi le-a dat o altă mașină tot o troacă cu nr. IF-87-RPS pe care au lucrat până pe data de 25.06.2015 apoi din 29.06.2015 a intrat in CO pentru anul 2014 (18 zile din 2014)iar restul zilelor până pe 31.07.2015, a avut CO pentru zile din anul 2015, apoi a lucrat pe auto IF-04-HCN până pe data de 23-24 dec. 2015 când a predat-o. Pe fiecare mașină lucrau doi șoferi fiecare câte o zi.
In tot acest timp nici discuție n-a fost despre cele descrise de D.C. in acest referat.
Referitor la referatul nr. 1785/15.04.2016 a precizat de asemenea in mod corect apărările reale care i-au fost de asemenea înlăturate, neținându-se cont de nimic.
D.C. i-a impus să parcheze autobuzul B-56-KZB seara in curtea societății in spatele curții după birouri intr-un loc fără lumină, departe de paza de la poartă, încă din data de 07.04.2016.
Arată că a lucrat pe autobuzul B-56-KZB in perioada martie-aprilie 2016, care seara rămânea în garajul societății.
Pe data de 13.04.2016 surprinzător, dimineața, in jurul orelor 06,50 a fost sunat de către șoferul A.M. cu care nu era in relații bune (un apropiat al lui D.C.) întrebându-l unde este si dacă a ajuns la mașina. I-a spus că mai întârzie pe drum deoarece era un șofer nou pe autobuzul de muncitori și nu știa unde să lase oamenii, l-a ajutat arătându-i traseul și a ajuns la garaj la mașină la Străulești la ora 07,10 negăsindu-l acolo pe A..
Precizează că a luat cheile mașinii de la poarta unității unde rămâne noaptea, a mers la autobuz, a pornit si a plecat imediat la Peco cu mașina B-56-KZB ( veche de peste 15 ani) pentru a alimenta în acea zi, să se vadă cât are rezervorul si cât ia mașina.
Știa din seara precedentă că acolo îl va aștepta directorul D. si revizorul D.C. însă in mod surprinzător era si D.C.C. deși nu trebuia si nu avea ce să caute si el acolo. A tras mașina la alimentat, a deschis rezervorul pe partea dreapta cu cheile și in mod surprinzător și D. a deschis rezervorul pe partea stingă dar nu cu cheile care erau la reclamant si cu care se descuia, ci cu mâinile libere, nefiind încheiat, fără să-i zică nimic. Apoi D.C.C., personal, a ridicat si capota laterală de la motor partea stângă și l-a chemat pe director ca și când el știa dinainte despre ce era vorba si i-a arătat că la injectoarele 3 si 4 sunt slăbite conductele. Motorul era oprit fiind la alimentat iar reclamantul l-a întrebat de unde până unde acest scenariu, in plus conductele erau încinse iar el nici măcar nu pusese mâna pe ele, însă nu i-a răspuns nimic ceea ce i-a demonstrat clar că el știa dinainte de tot acest scenariu pus la punct.
A alimentat 169 litri de motorină, a tras mașina de la stația Peco Rompetrol București Noi, a strâns piulițele conductelor cu un patent atât cât s-a putut, neavând chei adecvate la mașină, pentru a ține măcar până la garaj, unde le-au strâns bine mecanicii.
Deși lucra in aceasta societate de peste 11 ani timp in care nu a avut nicio abatere de niciun fel, nimeni nu a vrut să-i ofere vreo explicație a acestui scenariu pus la punct de către D.C tocmai pentru ca așa trebuia să se întâmple. Nimeni din conducerea societății nu le-a impus să alimenteze doar de la acest Peco Rompetrol Bucureștii Noi la care dacă intrai cu autobuzul si veneau mașini mici in spate nu mai puteai ieși ceea ce le-am și demonstrat, lungimea de 13 metri a autobuzului blocând din lipsa spațiu manevrare acel Peco care este adecvat pentru autoturisme, nu camioane mari.
Referitor la referatul nr. 1786/15.04.2016:
Aceste stări extrem de tensionate determinate pe plan profesional in ultimii trei ani de zile si menținute permanent de către, D.C.C. acceptată tacit sau influențați ori interesat de ceilalți factori de decizie ai pârâtei, i-au afectat in mod repetat starea fizică si psihică a sănătății de-a lungul acestor ani .
Încă din anul 2013, după ce acesta a angajat un șofer i-a zis sa plece din societate, însă a refuzat întrucât se descurcă profesional.
In cursul anului 2015 înainte de a se interna si opera la piciorul drept, l-a ținut intr-o permanenta tensiune, îi telefona și îi reproșa tot felul de bazaconii de multe ori fiind la volan iar dacă-i cerea să îl lase in pace, că este la volan și îl tensionează, acesta răspundea că-i place când vede oamenii enervați și stresați.
După acest neașteptat eveniment înscenat, in data de 13.04.2016 de către D.C., a doua zi in data de 14.04.2016 nu s-a mai putut deplasa, abia a fost dus la medic datorită unei crize subite lombare necesitând CM până pe data de 10.05.2016. Precizează că întotdeauna există mașini si șoferi de rezervă pentru orice situații neprevăzute cum a fost si aceasta.
Pe data de 10.05.2016 a mers din nou la muncă, a intrat in curtea societății fără să îl bage nimeni in seamă, iar pe la 10-10,30 a venit șeful pazei, care i-a cerut să iasă afară din curtea societății deoarece așa a primit ordin de la C.D.. I-a precizat că este salariatul acestei societăți i-a arătat legitimația apoi a vorbit la telefon cu cineva, după care i-a precizat că-i totul in regula. Nu i s-a dat mașina să lucreze, D.C i-a zis că ar fi bine să-și dea demisia încă din acea zi de 10.05.2016, fapt afirmat și de către V.A., șefa resurse umane, încă din data de 25.04.2016 cu ocazia așa zisei cercetării disciplinare când i-a precizat ca a primit ordin sa îl dea afara.
In aceasta perioada până la data desfacerii contractului de muncă a stat în sala de mese a societății fiind puși oamenii de pază și de-ai lui D.C.C. să urmărească tot ce face inclusiv când mergea la toaletă.
Precizează că pe autobuzele pe care a lucrat, munca se făcea în ture zilnice, reclamantul o zi, alt coleg o zi. Un traseu era pe ruta Spanțov - Ulmeni - Oltenița - Curcani - Nana - Valea Stânii - Luica - București si retur seara, iar altul pe ruta Budești - Pârlita - Vasilați - București și retur seara. Munca începea dimineața la orele 04-04,30 si se încheia seara la orele22,30- 23 lucrând practic zilnic circa 18 ore conform foilor de parcurs , faz-urile mașinilor pe care a lucrat in ultimii trei ani de zile astfel : IF-04-HCT; IF-04-HCI; IF-04-HCL; IF-04-HCH; IF-87-RPS; IF-04-ZZW; IF-04-HCN; B-56-KZB; IF-04-KZO;B-53-RPS. Conform acestor foi parcurs si faz-urilor a lucrat zilnic aproape 10 ore peste cele 8 ore de munca legale, lunar lucram suplimentar circa 100 ore neplătite, anual circa 1200 ore neplătite iar in cei trei ani din urmă circa 3600-4000 ore neplătite, la care se adaugă sporurile pentru zilele de sâmbăta, duminica si sărbători legale.
Acestea urmează a se calcula si a obliga pârâta si la acordarea sporurilor ce decurg din contractele colective de munca aferente perioadei celor trei ani anteriori menționați, respectiv contractele colective valabile in perioadele 2013-2016 ce prevăd drepturi salariate despre care conducerea n-a vrut sa știe și de care nu au beneficiat,reclamantul având un salariu brut de 2100 lei si net de circa 1600-1700 lei
PROBE: înscrisuri, interogatoriu pârâta, expertiza financiar contabilă privind drepturi salariale, martori.
Solicită ca pârâta să depună la dosar foile de parcurs, faz-urile, pontajele certificate pentru mașinile pe care a lucrat in perioadele de timp specificate in acțiune precum si copii certificate de pe contractele colective de munca la nivelul societății parate, valabile in perioada 2013-2016 (unul existent pentru 2013-2015 si celalalt pentru 2015-2017 ce includ perioada reclamata)
Depune alăturat in dublu exemplar:
- copii certificate decizie desfacere CIM nr. 1167/31.05.2016, convocare cu nr. 1972 din aceeași zi cu referatele, 15.04.2016, CIM nr. 465/05.07.2005, act adițional la CIM cu nr.1171/21.06.2013, fisa postului cu mențiunea șefului direct M.M., bilet ieșire din spital din data de 23.11.2015,adeverința medicala si certificate concediu medical seria CCMAI nr. 1112224/23.11.2015 refuzat de către parata la plata, interogatoriul paratei, copii plic cu data poștei, delegație avocațiala.
MARTORI : S.N. și P.C. (zis P.) .
Prin întâmpinare pârâta S.C. C.R.S. S.A., solicită să se respingă cererea formulată de către reclamantul C.G..
În motivare se arată că, reclamantul C.G. a fost angajatul societății C.R.S. S.A. până la data de 01.06.2016, când i-a încetat Contractul Individual de Muncă, pentru motive disciplinare, în baza Deciziei nr. 1167/31.05.2016.
Arată că în perioada cât a avut calitatea de angajat al R., reclamantul C.G., a beneficiat, în termen, de toate beneficiile prevăzute de legislația muncii și Contractul Individual de Muncă, astfel încât cererile și criticile acestuia cu privire la plata orelor suplimentare, sporuri de muncă pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă, duminică și sărbătorile legale, cât și sporurile de muncă prevăzute în contractele colective de muncă la nivel de unitate, au fost acordate în întregime.
Motive pentru respingerea cererii de chemare în judecată:
I. Decizia nr. 1167/31.05.2016 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, iar faptele reținute și care au condus la concedierea reclamantului au fost verificate.
Fapta menționată în Decizia nr. 1167/31.05.2016 privind "sabotarea procesului de normare pentru autobuzul B56KZB si încercarea de a frauda Societatea, cu riscul creării unui incendiu care putea să aibă loc în perimetrul stației de carburant sau pe traseu, într-un autobuz plin cu angajații Societății" a fost săvârșită de către reclamantul C.G., cu intenție.
Așa cum au arătat și în Decizia nr. 1167/31.05.2016, reclamantul, în baza funcției pe care o avea, respectiv de șofer autobuz, a fost anunțat în data de 11.04.2016, pentru a se prezenta în dimineața zilei de 13.04.2016, în vederea determinării normei de consum la autobuzul pe care acesta îl conducea, cu numărul de înmatriculare B 56 KZB, vehicul destinat transportului de pasageri (angajații societății) și pe care reclamantul îl conducea.
Norma de consum urma să se stabilească prin umplerea rezervorului de combustibil cu motorină, parcurgerea traseului și în final reumplerea acestuia. Totodată, consumul rezultat în comparație cu distanța parcursă, urma să fie raportat și celorlalte consumuri anterioare.
În data de 13.04.2016, dimineață la ora 07.38, reclamantul s-a prezentat la punctul de întâlnire de la stația Rompetrol Bucureștii Noi a alimentat cantitatea de 160,98 l și întrucât pe durata alimentării s-a sesizat un miros puternic de motorină și s-au văzut aburi ieșind de la motor, persoanele prezente la procedura de determinare a consumului de combustibil au ridicat capacul de la motor și au constatat, că odată cu pornirea motorului, de la conductele de motorină care alimentau motorul, curgea în jet motorină peste motor și țeava de eșapament, întrucât șuruburile de strângere de la două dintre conducte erau slăbite.
În urma procedurii de cercetare disciplinară pentru această faptă, s-a constatat că singura persoană care avea accesul, cât și interesul (înregistrarea unui consum mai mare de combustibil la 100 km) să desfacă șuruburile de strângere a conductelor de alimentare a motorului cu motorină, era reclamantul C.G..
De asemenea, alimentarea la o altă stație de combustibil decât cea indicată reprezintă încă odată în plus încălcarea prevederilor din fișa postului și nerespectarea dispozițiilor primite de către șefii ierarhici.
Pentru a se concluziona în acest fel, s-au reținut următoarele:
a) Reclamantul a staționat în data de 13.04.2016, pe drumul de la autobază, până la stația de combustibil (locul de întâlnire cu echipa care urma să facă determinarea normei de consum), astfel cum rezultă din raportul GPS timp de aproximativ 25 de minute, având timp suficient pentru a slăbi șuruburile conductelor de alimentare cu motorină;
b) în locul de staționare în autobază, nu a existat nicio pată de motorină, deși autobuzul, la pornirea motorului, după o staționare îndelungată, trebuie să stea pe loc aproximativ 15 minute cu motorul pornit, pentru a umple rezerva de aer, aceasta fiind necesară pentru sistemul de frânare și amortizare, în primul rând, dar și pentru alte sisteme necesare utilizării în condiții normale a autobuzului (ex. acționarea ușilor). Practic nu se poate pleca imediat de pe loc odată pornit motorul, rezerva de aer fiind condiție pentru frânarea în regim de siguranță. (în acest sens vom proba cu martori și înscrisuri).
Este evident, astfel, că slăbirea șuruburilor conductelor de alimentare s-a realizat ulterior plecării în ziua respectivă, cu autobuzul din autobază.
c) Asupra autobuzului nu se putea interveni în timpul nopții, întrucât, pe de-o parte acesta se afla în raza de vizibilitate a agentului de pază și, pe de altă parte, s-a atras atenția reclamantului de către șeful secției transport personal, chiar în seara dinainte, să se asigure că autovehiculul este închis, pentru a preveni eventuale furturi.
d) Șuruburile conductelor de alimentare cu combustibil nu puteau fi slăbite decât cu intervenție umană.
e) Dispoziția de parcare a autobuzului în bază într-o anumită zonă era încă din luna februarie 2016 la solicitarea Managerului Departamentului CCP SI, motivat de evitarea riscului de accidentări a personalului din incintă și pentru o mai bună vizibilitate din partea agentului de pază.
În acest sens este declarația Directorului de Logistică, L.M., document care a stat la baza înlăturării afirmațiilor reclamantului în faza de cercetare disciplinară.
f) Compartimentele de acces la motor și rezervor erau asigurate cu cheie, conducătorul autobuzului având obligația asigurării acestora.
g) în conformitate cu fișa postului, reclamantul are obligația de a verifica înainte de plecarea în cursă "nivelul uleiului în baie, lichidul de răcire și presiunea de aer în instalația de frânare", astfel încât se demonstrează încă odată că așteptarea pentru umplerea rezervei de aer era o activitate obligatorie înainte de plecarea de pe loc.
h) Nu au fost făcute sesizări către revizor, de către reclamant, cu privire la eventuale defecțiuni la sistemele de asigurare (încuiere) a compartimentelor autobuzului.
Pentru a se reține astfel, comisia de cercetare disciplinară a avut în vedere totodată și declarațiile lui M.L. - Director Logistică, D. T. - Șef Secție Exploatare, D.C.C. - Șef Secție transport persoane.
Fapta reținută în sarcina reclamantului reprezintă, dincolo de aspectul economic, un real risc pentru angajații societății care erau transportați cu respectivul autobuz, în condițiile în care combustibilul care curgea pe motor și pe țeava de eșapament (obiecte deosebit de fierbinți și cu risc de existență a scânteii) putea să ia foc și astfel să fie pusă în pericol viața și sănătatea pasagerilor. Riscul este și mai mare în condițiile în care incendiu se putea produce chiar în stația de combustibil, fapt ce ar fi putut genera o catastrofă.
Regretabil este că reclamantul nu conștientizează gravitatea faptelor sale și a riscurilor pe care acestea le importă, însă conducerea societății avea obligația ca, mai întâi de toate, să înlăture din rândul angajaților o persoană care, pentru urmărirea propriului scop, este în stare să pună în pericol vieți omenești.
II. Între reclamant și D.C.C. - Șef Secție transport persoane există o relație ierarhică de subordonare și nu au existat relații de dușmănie.
Reclamantul, prin acțiunea formulată și pentru a ascunde propria culpă, încearcă să indice o relație conflictuală cu D.C.C. - Șef Secție transport persoane, arătând printre altele că acesta a efectuat sesizările cu privire la evenimentul mai sus descris și a dat dispoziții de-a lungul timpului către reclamant, fără însă a avea o calitate.
Conform fișei postului, reclamantul se subordona din punct de vedere ierarhic impiegatului auto, revizorului, șefului de coloană și șefului secției transport persoane.
D.C.C. este angajat în cadrul C.R.S. S.A. în funcția de Șef Secție transport persoane, acesta gestionând întreaga activitate a autobuzelor de transport persoane, inclusiv a conducătorilor auto de pe aceste autobuze. Conform fișei postului, Șeful Secției de transport persoane are în subordine șeful de coloană și/sau asistentul șef de coloană de la autobuze, cât și șoferii autobuzelor.
În aceste condiții, buna funcționare a autobuzelor și urmărirea activității șoferilor de pe autobuze, este o sarcină de serviciu a lui D.C.C., astfel încât afirmațiile reclamantului sunt făcute cu rea credință.
Dealtfel, reclamantul își invocă propria turpitudine, arătând permanente stări conflictuale, atât cu dl. D.C.C., căruia îi era subordonat, cât și cu alți angajați ai societății (ex. "A.M. cu care nu eram în relații bune").
De asemenea, atitudinea de frondă a reclamantului față de angajați ai R., sau decizii ale șefilor ierarhici, în perioada cât era angajat al societății reiese din chiar cererea de chemare în judecată pe care a formulat-o, acesta tăgăduind printre altele componența comisiei pentru stabilirea consumului de combustibil pentru autobuzul pe care acesta îl conducea ("Știam din seara precedentă că acolo mă aștepta directorul D. și revizorul D.C. însă în mod surprinzător era și D.C.C., deși nu trebuia si nu avea ce să caute el acolo").
Reclamantul, astfel, își arogă dreptul de a contesta deciziile "directorului D." cu privire la membrii care trebuie să facă parte din comisie, însă față de acest aspect îl lăsă la aprecierea instanței.
Alte dovezi ale inexistenței unei stări conflictuale se regăsesc în însăși cererea de chemare în judecată, prin prezentarea de fapte nereale și contradictorii, cum ar fi:
Reclamantul arată că starea conflictuală cu D.C.C. datează din anul 2013, când "după ce acesta a angajat un șofer mi-a zis să plec din societate". Este important de știut că societatea noastră angajează anual peste 100 de șoferi, ca urmare a fluctuației de personal. De asemenea parcul de mașini și utilaje al societății depășește 500, ca și număr, astfel încât, chiar dacă D.C.C. ar fi putut angaja (nu are o astfel de calitate) un șofer, erau locuri suficiente, pentru a nu fi nevoie de îndepărtarea reclamantului C.G.. Ulterior, reclamantul revine și arată că de fapt starea conflictuală a început în același an 2013, ca urmare a faptului că D.C.C. i-a cerut să semneze "hârtii" să-i fie redus salariul și, în urma refuzului, "de atunci începând să-mi poarte ranchiună". Astfel de hârtii nu pot fi decât acte adiționale la Contractul Individual de Muncă, documente care se semnează în cadrul Departamentului Resurse Umane și nu prin intermediari.
Reclamantul nu a făcut nici o sesizare către conducerea societății cu privire la o eventuală purtare abuzivă a lui D.C.C., în cei trei ani în care susține că a trebuit să suporte un tratament stresant ce a provocat stări extrem de tensionate.
Reclamantul afirmă că D.C.C. și societatea au refuzat să îi primească concediul medical aferent perioadei 01.12.2015-14.12.2015, "fiind forțat de către aceștia să merg la muncă nerefăcut". Concediul medical, respectiv adeverința eliberată de către medic se înregistrează la Departamentul Resurse Umane, D.C.C. neavând nici dreptul nici motivul pentru a primi sau a refuza un astfel de document. Astfel se arată o critică în plus adusă unei persoane, pentru a fi influențată instanța de judecată. Mai mult decât atât, în situația în care cineva din cadrul R. ar fi refuzat primirea documentului medical, reclamantul putea să îl depună la registratură sau să îl trimită prin poștă cu confirmare de primire și să stea în concediul medical prescris de medic toată perioada, fără ca nimeni să "îl forțeze" să vină la serviciu. Atât procedurile cât și legislația muncii îl protejează pe angajat de astfel de potențiale abuzuri, iar reclamantul, încă odată, nu a făcut nicio sesizare către conducerea societății în acest sens.
III. Constatarea prescrierii faptelor menționate în referatul 1784/15.04.2016 de către Comisia de cercetare disciplinară și, ulterior de către conducerea societății, a reprezentat aplicarea legii. Prezentarea unei constatări, către conducerea societății, cu privire la gestionarea defectuoasă a combustibilului de către reclamant, reprezintă o obligație a șefului ierarhic superior.
Reclamantul critică faptul că prin referatul nr. 1784/15.04.2016 s-a adus la cunoștința societății presupuse fapte ale acestuia cu privire la consumuri și gestionări defectuoase de combustibil, în acest sens iterează ideea unui conflict existent între el și D.C.C..
Este evident că, în cazul unei astfel de constatări, când apar lipsă în gestiune 231 1 motorină, persoana care face constatarea are obligația înștiințării angajatorului. Este un fapt care protejează pe de-o parte, pe cel care are în răspundere secția de transport persoane pentru o gestiune defectuoasă, cât și, pe de altă parte, societatea angajatoare, cu privire la patrimoniul și cheltuielile acesteia.
Totodată, era obligația conducerii societății să dispună o analiză a acestei situații, iar comisia de analiză, în speță Comisia de cercetare disciplinară a arătat care îi sunt constatările cu privire la situația de fapt și, în mod legal a expus aplicarea prevederilor art. 252, alin (1) din Codul Muncii.
Legiuitorul nu interzice cercetarea unor fapte care au avut loc cu mai mult de 6 luni în urmă, ci doar sancționarea acestora. Cercetarea însă rămâne o diligentă a societății pentru a se proteja pe viitor de orice acte ale angajaților săi care pot, în mod voit sau nu, să producă pagube societății.
O critică a existenței referatului 1784/15.04.206, care indica un supraconsum total de 2833 de litri, denotă reaua credință, acesta, în calitate de angajat, având obligația (inclusiv civică) de a veghea și a-l ajuta pe angajator să elimine astfel de fapte, nu să critice identificarea lor.
Totodată referatul indica patru șoferi, nu doar pe reclamant, în sarcina căruia, din totalul de 2.833 de litri a fost stabilită o cantitate de 231 de litri, astfel încât este evident că nu a fost făcut pentru a-l afecta în mod direct pe reclamant.
IV. În ceea ce privește pretențiile reclamantului cu privire la plata orelor suplimentare pentru perioada 06.07.2013-05.07.2013, acestea sunt nereale.
Șoferii de autobuz aduc salariații la serviciu și la sfârșitul programului îi duc înapoi acasă, prin urmare, în afara acestor 2 drumuri per zi, cu excepția unor intervenții/verificări/reparații la autobuze, ei sunt liberi. în acest sens, s-au făcut și acte adiționale în care s-a specificat expres acest lucru.
V. Reclamantul și-a încasat sporurile de muncă pentru lucrul în zilele de week-end și sărbători legale și nu există alte sporuri de care acesta să nu fi beneficiat
Conform art. 44/3 din CCM la nivelul unității valabil 2015-2017: "Sporul pentru lucrul în zilele de weekend și sărbători legale este inclus în salariul de bază".
Conform art. 45/3 din CCM la nivelul unității valabil 2012-2014 : "Sporul pentru lucrul în zilele de weekend și sărbători legale este inclus în salariul de bază".
Prin urmare, nu există alte sporuri prevăzute de care "conducerea n-a vrut să știm și nu am beneficiat".
VI. Susținerile reclamantului cu privire la faptul că nu a mai fost sancționat disciplinar sunt neadevărate.
În acest sens, este Decizia nr. 349/26.02.2016, prin care reclamantul C.G. a fost sancționat disciplinar cu avertisment scris pentru neglijență față de bunurile din dotare, nerespectare procedurilor interne și neanunțarea șefilor ierarhici cu privire la evenimentele în care este implicat autovehiculul pe care îl conduce. În concret, acesta, a lovit mașina de stâlpul porții, dar nu a anunțat șefii ierarhici conform obligațiilor stabilite prin fișa postului.
Acestei sancțiuni i se adaugă și Deciziile 1881/117.09.2012 și 4880/08.09.2010, prin care reclamantul a mai fost sancționat disciplinar, decizii atașate.
Față de toate cele mai sus menționate și în urma probatoriului solicită să se respingă acțiunea formulată de către reclamantul C.G..
În probațiune:înscrisuri, interogatoriul reclamantului, martori.
Martori: D.C.C., D.T..
Prin încheierea din data de 29.09.2016, Tribunalul a dispus disjungerea capetelor de cerere 2,3 și 4 și formarea unui alt dosar,motivat de faptul că în speță,contestația împotriva deciziei de concediere comportă urgență.
Pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul,reține că reclamantul C.G. începând cu data de 05.07.2005 a devenit angajatul paratei in funcția de șofer conform contractului individual de munca pe perioada nedeterminata nr.465/05.07.2005. Conform actului adițional nr. 1171/21.06.2013 i-a fost modificat CIM respectiv felul muncii ,de la aceasta data desfășurându-și activitatea ca șofer autobuz cu atribuțiile prevăzute in fisa postului anexata,transporta muncitori angajați salubritate ai paratei din județul Călărași in București si retur.
Începând cu data de 01.06.2016 prin decizia nr. 1167/31.05.2016 in baza art. 61 lit."a" coroborat cu art. 248 alin. lit. "e" din CM reclamantul, fiind concediat pe motive disciplinare.
În motivarea deciziei,s-a reținut că abaterea disciplinară descrisă detaliat în actul de sesizare constă în principal în sabotarea procesului de normare pentru autobuzul B 56 KZB și încercarea de a frauda societatea, cu riscul creării unui incendiu care putea să aibă loc în perimetrul stației de carburant sau pe traseu, într-un autobuz plin cu angajații societății, neanunțarea șefilor ierarhici cu privire la neprezentarea sa la serviciu, fapte care fac imposibilă continuarea relațiilor de muncă. Acțiunile reprobabile ale salariatului s-au resimțit în pagube materiale, crearea unei stări conflictuale, de indisciplină și nerespectare a normelor interne, nerealizarea la timp a intereselor și obiectivelor societății, punerea în pericol a vieții pasagerilor și/sau persoanelor aflate în zona perimetrală a mijlocului de transport, punerea în pericol a activelor societății și perturbarea programului de lucru, acestea având un caracter nociv în plan disciplinar.
Sancțiunea s-a aplicat pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 5 lit. a, b, c, d, e, g, k, m, n, art. 41 alin. 5, 6, 8, 9, 11,14,21,25,30, art. 42 alin. 3,4,10,13,23, art. 48 alin. 2 pct. 2,6, alin. 3 pct. 2,3,4,5,8,24,29,31,35,39,46,57,66 din Regulamentul Intern.
Sancțiunea s-a aplicat în temeiul dispozițiilor art. 61 lit. a), art. 248 alin. (1) lit. e), coroborate cu cele ale art. 251-252 din Codul Muncii și art. 39-48 din Regulamentul intern, precum și cu dispozițiile art. 86 alin. 2 și art. 87 alin. 1 din CCM; La stabilirea sancțiunii s-au avut în vedere criteriile cumulative stabilite în art. 250 din Codul Muncii.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și testimonială, fiind audiat martorul D.T., la cererea ambelor părți.
Pe baza actelor și lucrărilor dosarului și a textelor de lege incidente în cauză,constată că acțiunea este fondată.
Reclamantul a fost convocat pentru data de 25.04.2016 pentru cercetare disciplinară ca urmare a controlului efectuat asupra modului de gestionare a cantităților de carburant utilizate cu ocazia folosirii autobuzului cu numărul de înmatriculare IF 04 ZZW, aflat în exploatarea reclamantului C.G., raportata la un consum de 29 litri pentru 100 de km, în concordanță cu norma de consum stabilită pentru acest autobuz, a rezultat o lipsă în gestiune de 231 litri de motorină, dovadă a administrării necorespunzătoare a cantităților de combustibil utilizate în perioada iunie 2015- noiembrie 2015, conform Referatului nr. 1784/15.04.2016, întocmit de șeful ierarhic;
2.ca urmare a hotărârii conducerii departamentului mecanizare de a determina norma de consum de carburant la autobuzul cu numărul de înmatriculare B 56 KZB, la data de 13.04.2016 a fost convocat reclamantul C.G., în vederea îndeplinirii măsurilor necesare realizării acestui calcul. Pentru a cunoaște cu exactitate cantitatea existentă în rezervor, înainte de normare, s-a dispus umplerea rezervorului "la plin", ultima alimentare având loc la data de 08.04.2016, ora 17,32 (sfârșitul programului), când s-a deplasat, în mod inexplicabil, nejustificat și fără aprobare, la stația Mogoșoaia, cu toate că traseul se desfășoară pe ruta Străulești - Chitila - Romexpo-Străulești și stația de alimentare Bucureștii Noi nu impune o abatere de la traseu. La ora 07=38, prezentându-se la punctul de întâlnire de la stația Rompetrol Bucureștii Noi cu o întârziere de 25 minute, a alimentat cantitatea de 160,98 l.
Întrucât pe durata alimentării s-a sesizat un miros puternic de motorina și s-au văzut aburi ieșind de la motor, deși la data de 12.04.2016 se verificase starea tehnică generală a autobuzului și nu se constataseră nereguli și, în plus, în istoricul de service al acestuia nu au fost reclamații cu privire la sistemul de alimentare cu carburant, după încheierea procesului de alimentare, în încercarea de a depista cauzele care determină aceste nereguli, a fost deschis capacul de la motor și, la pornirea motorului, s-a putut observa că șuruburile de strângere de la conductele de motorină de la injectoarelor 3 și 4 erau slăbite, aruncând motorină, în jet, peste motor și țeava de eșapament. Întrucât, pe durata neutilizării, autobuzul este staționat în locația Străulești, într-un obiectiv asigurat permanent cu pază, accesul altor persoane la acesta, este exclus. Verificările de la fața locului au demonstrat că nu există urme de ulei și/sau motorină la locul de staționare. Constatarea făcută la atelierul intern de reparații a întărit faptul că este imposibil ca, pe durata funcționării, piulițele de prindere ale conductelor cu motorină de la injectoare să se slăbească fără o intervenție externă. Toate aspectele constatate și probate induc o suspiciune de sabotare a procesului de normare, cu scopul de a obține înregistrarea unui consum mai mare de carburant la 100 km și, în consecință, stabilirea unei norme de consum mai mare decât consumul real, care ulterior să-i permită dlui C.G. însușirea de combustibil în interes propriu, conform Referatului nr. 1785/15.04.2016, întocmit de șeful ierarhic.
3. începând cu data de 14.08.2016 în mod nejustificat și fără să informeze șeful ierarhic, nu s-a mai prezentat la programul de lucru. A fost apelat telefonic, în repetate rânduri de către șeful de coloană, dar nu a răspuns, având telefonul închis, conform Referatului nr. 1786/15.04.2016, întocmit de șeful ierarhic;
Rezultă că deși acesta a fost convocat pentru mai multe presupuse fapte,sancțiunea disciplinară a fost aplicată numai pentru sabotarea procesului de normare pentru autobuzul B 56 KZB și încercarea de a frauda societatea, cu riscul creării unui incendiu care putea să aibă loc în perimetrul stației de carburant sau pe traseu, într-un autobuz plin cu angajații societății, neanunțarea șefilor ierarhici cu privire la neprezentarea sa la serviciu, fapte care fac imposibilă continuarea relațiilor de muncă.
Cu privire la neprezentarea la locul de muncă se constată că cercetarea s-a făcut în baza unui referat din data de 15.04.2016 pentru o faptă ce urma să se petreacă peste exact 4 luni de zile. Redactarea acestei notificări este de natură a induce în eroare pe reclamant.
Totuși la cercetarea disciplinară au stabilit că este vorba de perioada 14.04.-23.04.2016 perioadă pentru care reclamantul a prezentat certificatul de concediu medical seria CCMAI nr. 2143433 cu cod de diagnostic 653.
Rezultă în aceste condiții că sancțiunea aplicată este nulă de drept,întrucât reclamantul se afla în concediu medical și nu a absentat nelegal de la serviciu. Dealtfel se face dovada că reclamantul a depus la contabilitatea pârâtei actele medicale.
Reclamantul a mai fost cercetat pentru lipsa în gestiune a unei cantități de 231 l motorină pentru o perioadă de circa 6 luni,respectiv iunie 2015-noiembrie 2015,cercetarea făcându-se tot pe baza unui referat întocmit tot în data de 15.04.2016 de către aceeași persoană, cu care reclamantul se afla în dușmănie. În cuprinsul procesului verbal din data de 25.04.2016 comisia nu a stabilit pentru ce date face cercetarea reținând o defecțiune în data de 07.06.2016 și se mai consemnează că reclamantul a anunțat pe șeful său că autobuzul este defect încă din 04.09.2013,condiții în care nu se poate stabili ce anume a cercetat comisia.
Însă prin împărțirea cantității la numărul de zile din intervalul precizat rezultă că de fapt este vorba de depășirea consumului tehnologic cu aproximativ un litru /zi,cantitate ce se încadrează în limite conform Ordinului nr. 14/27.09.1982 al MTT.
Acest ordin prevede la anexa 1.c. consumurile medii de combustibil, rezultând cantități mai mari pentru autobuze, iar în anexa 2, sunt prevăzuți coeficienții de corecție. Totodată ordinul prevede obligativitatea verificării consumurilor medii de combustibil, la capitolul 3 pct. 3 iar la pct. 4.2. instituie analiza lunară de către conducerea autobazei și a întreprinderii.
Rezultă că pârâta își invocă propria culpă în existența unui presupus minus în gestiune pentru a crea impresia unei abateri disciplinare în sarcina reclamantului.
Nu rezultă din acte ce tip de autobuz a condus reclamantul și nu există o fișă de normare a consumului pentru acest autobuz. Se mai constată că autobuzul are o vechime de peste 18 ani în exploatare și în perioada respectivă a mai fost condus și de un alt șofer.
Referitor la abaterea disciplinară principală reținută în sarcina reclamantului privitoare la sabotarea procesului de normare și încercarea de a frauda societatea se constată că nu poate fi reținută o astfel de abatere disciplinară, întrucât nu s-a dovedit în nici un mod că reclamantul ar fi avut o intenție de sustragere de combustibil și nici nu s-a dovedit că acesta ar fi slăbit racordurile de la injectoare.
Însuși martorul T.T., șeful secției de exploatare ce a participat la evenimentul apreciat de pârâtă ca o abatere, recunoaște că nici un șofer nu ar pleca cu autobuzul cu cele două racorduri desfăcute, iar reclamantul nu a fost prins niciodată cu cantități de carburant asupra sa care să provină din rezervor.
Fapta reținută de pârâtă ca abatere nu a fost dovedită, martorul arătând că în timp ce reclamantul alimenta motorul doi membrii ai comisiei verificau compartimentul motor, în stația PECO, născându-se întrebarea de ce erau în grabă și de ce au căutat exact în acel loc.
Rezultă din acte că pe timpul parcării cheile autobuzului se aflau la societate, oricine având acces la ele.
Se constată că toate referatele pentru cercetarea disciplinară a reclamantului au fost întocmite în aceeași zi, de numitul D.C.C. - șeful acestuia, ceea ce denotă o aversiune a șefului direct al reclamantului, situație care evidențiază că afirmațiile reclamantului sunt reale și există o stare tensionată între aceștia.
Față de cele expuse, urmează a fi admisă acțiunea, a se anula decizia contestată cu consecința reîncadrării reclamantului pe funcția deținută anterior concedierii și obligarea pârâtei la plata despăgubirilor conform art. 80 din Codul Muncii.
În temeiul art. 36 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, opinia asistenților judiciari este concordantă cu soluția și considerentele expuse în motivarea prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul C.G., împotriva pârâtei SC C.R.S. SA.
Anulează Decizia de concediere nr.1167/31.05.2016 emisă de pârâtă.
Dispune reîncadrarea reclamantului pe funcția deținută anterior concedierii.
Obligă pârâta la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta de la data concedierii și până la reîncadrarea efectivă.
Executorie de drept.
Cu apel în 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Călărași.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2016.
CAB A RESTITUIT DOSARUL
PRIN DECIZIA 2918/11.05.2017 RESPINGE CA NEFONDAT APELUL ÎMPORIVA SENTINȚEI NR.894/20.10.2016 A TC -17 FILE
| ← Contestaţie la titlu - cerere de lămurire a înţelesului şi... | Anulare decizie de concediere. Jurisprudență Contracte de muncă → |
|---|
