Contestație decizie de concediere. Decizia 1004/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(6222/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.1004/
Ședința publică de la 24.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER
Pe rol soluționarea cererii de revizuire a deciziei civile nr.9892/R/22.10.2009 pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, formulată de revizuienta în contradictoriu cu intimata - SERVICII SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns revizuienta personal si intimata prin avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială nr.-/2009.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de revizuire.
Revizuienta solicita admiterea cererii, asa cum a fost formulata, avand in vedere motivele aratate in actiune.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea cererii de revizuire, ca neintemeiată, cu cheltuieli de judecata pe cale separata. Se arata ca sustinerile revizuientei sunt aparari de fond, pe care le putea valorifica cu ocazia judecarii fondului si a recursului. Cu privire la dispozitiile art.322 pct.5 Cod procedură civilă, se arata ca nu s-a dovedit ca inscrisurile invocate au fost retinute de partea potrivnica. În ceea ce privește art.322 pct.7 Cod procedură civilă, arată că in speta nu este vorba de hotarari potrivnice intre aceleasi persoane, fiind dosare diferite, cu parti diferite.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 9892/R/22.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, cu opinie majoritara, a admis recursul declarat de recurenta - " Servicii" SRL, împotriva sentinței civile nr.1171 din data de 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.28252/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata, a odificat în parte, sentința recurată, în sensul că a respins contestația împotriva deciziei de concediere, ca neîntemeiată. A păstrat dispoziția privind respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de anulare a notificării nr.252/2.06.2008.
În considerente Curtea a reținut că eclamanta a fost salariata pârâtei - Servicii SRL, pe funcția de director executiv în baza contractului individual de muncă nr.22/20.01.2007 înregistrat la ITM, sub nr.781/6.02.2007.
La data de 24.10.2008, intimata a emis decizia de concediere nr.22 prin care a dispus începând cu data de 24.10.2008 încetarea raporturilor de muncă dintre părți în baza dispozițiilor art.65 Codul muncii.
Curtea a reținut ca potrivit art. 74 Codul muncii, decizia de concediere rebuie să conțină în mod obligatoriu, printre altele, motivele care determină concedierea.
Lipsa acestei mențiuni este sancționata cu nulitatea, deși aceasta nu are un caracter expres, aceasta sancțiune presupunând ca o condiție de existenta unei vatamari care nu poate fi prezumata in cazul nulităților virtuale, ci trebuie dovedita de cel interesat. Indiferent de caracterul nulității, absoluta sau relativa, vătămarea este o condiție obligatorie.
Or, intimata reclamanta nu a invocat niciodată pe parcursul judecații drept motiv de nulitate a deciziei de concediere faptul ca motivele nu sunt detaliate, criticile sale vizând lipsa unei cauze reale si serioase.
Prin urmare, in condițiile in care reclamanta intimata nu a contestat niciodată din punct de vedere formal decizia de concediere, Curtea a considerat ca aceasta nu a fost prejudiciata, mai ales ca este indicat temeiul de drept al măsurii, iar hotărârea administratorului invocata in decizie poate fi identificata, astfel incat nu se justifica anularea deciziei sub acest aspect.
Cat privește temeinicia emiterii deciziei, constatam ca la nivelul societarii angajatoare s-a aprobat la data de 01.06.2008, o noua organigrama ce nu mai cuprindea postul de director executiv, administratorul societarii, desemnat prin Hotărârea din 20.05.2008, care este si unul dintre semnatarii hotărârii din 1.06.2008, fiind împuternicit sa aplice aceasta organigrama.
In consecința, cum postul ocupat de intimata reclamanta nu mai era prevăzut in structura angajatorului, s-a dispus desființarea acestuia in temeiul art. 65 Codul muncii.
Caracterul efectiv al desființării locului de munca rezulta cu certitudine din organigrama si din statele de salarii depuse la dosarul de recurs de către recurenta, acest post nemaifiind înființat ulterior emiterii deciziei de concediere.
In ce privește cauza reala si serioasa, apreciem ca stabilirea unei noi structuri organizatorice este un motiv întemeiat de desființare a unor locuri de munca, atât timp cat nu mai sunt necesare in funcționarea societarii. Evoluția societarii poate impune înființare sau desființarea unor posturi, oportunitatea acestor modificări fiind stabilita de conducerea societatii.
Mai mult, recurenta a probat ca in anii 2006-2008 înregistrat pierderi financiare.
Împotriva sus menționatei decizii a formulat cerere de revizuire, revizuienta, la data de 27.10.2009, motivarea acesteia fiind depusă la dosar la termenul din data de 27.01.2010.
În susținerea cererii de revizuire a arătat că înscrisurile doveditoare reținute de partea potrivnica ar fi cele privind - SRL care a preluat activitatea comerciala a - Servicii SRL, activitate ce presupune existenta si folosirea unor instumente de lucru ce diferă in funcție de obiectul comerțului, cum ar fi: local, mobilier, aparatura, toate aceste bunuri formând fondul de comerț. Așa cum a arătat si in concluziile scrise depuse la instanța de recurs, la baza concedierii sale nu a stat o cauza reala si serioasa.
Societatea - SERVICII SRL se afla in perioada de investiții inițiale, necesara pentru deschiderea unui număr cat mai mare de puncte de lucru, de aceea se afla pe pierdere contabila. Acest lucru reiese clar din bilanțurile depuse la dosar. Procentajul de creștere a veniturilor societății in anul 2007, comparativ cu anul 2006, adică rata de dezvoltare a societății, asa cum rezulta din bilanțurile contabile depuse la dosar de recurenta, este: (3.918.584 lei x 100%): 22.005 lei = 1.741.55%, adică veniturile societății in 2007, raportate la cele din 2006, au crescut cu 1741,55%, ceea ce arata o dezvoltare foarte buna a societății.
Acelasi aspect rezulta si din raportul cheltuielilor de venituri, potrivit bilanțurilor depuse.
Comparația cu anul 2008 nu poate sa o prezinte, neavând acces la datele aferente, dar in orice caz, consideră ca daca activitatea ar fi continuat sub conducerea mea, procentul cheltuielilor ar fi fost depășit de venituri, deci societatea ar fi trecut cu siguranța pe profit.
Daca societatea nu ar fi mers bine, asa cum susține recurenta, atunci cum se explica faptul ca acționarii (mascați sub forma unei firme offshore din Cipru) au infiintat o noua societate, inițial la T, apoi au mutat-o la B, pe care au transferat intreaga activitate, având același sediu, aproape tot aceleași puncte de lucru, aproape toti foștii angajați ai Servicii.
Similitudinea de sediu si puncte de lucru rezulta din Certificatul Constatator de la ORC, nr. -/02.06.2008 al - Servicii SRL, respectiv Certificatul Constatator de la ORC, nr. -/07.10.2009 al -.
Consideră că nu este vorba de o reducere a activității - SRL, considerata nerentabila. In realitate activitatea acesteia este foarte rentabila, dar mutata complet pe noua societate,. Acest fapt reiese tot din conținutul Certificatelor Constatatoare aflate la dosar (nr. -/16.03.2009 al Servicii si -/07.10.2009 al ): pe langa sediu si puncte de lucru identice, chiar si numerele de telefon si numerele de fax ale cele doua firme sunt identice. De asemennea si emblemele celor doua societăți sunt identice.
Potrivit Legii 26/1990, emblema este semnul sau denumirea care deosebește un comerciant de un alt comerciant, care are același obiect de activitate, deci prin emblema se asigura un supliment de individualizare., spre deosebire de firma, are un caracter facultativ, dar datorita finalității sale, emblema trebuie sa fie un semn distinctiv, mai sugestiv decât firma, numai in acest fel va fi sa atragă clientela.
si respectiv, vadul comercial s-au păstrat de către societatea nou infiintata, datorita menținerii acelorași puncte de lucru si respectiv, păstrării, in cea mai mare majoritate, a personalului care le deservește.
Conducerea recurentei a fost de totala rea credința atunci cand a luat măsura reducerii activității societății si prin aceasta nu a urmărit altceva decât, fie sa scape de persoane care nu erau pe placul noii conduceri, asa cum e cazul meu, fie societatea avea datorii de stat si s-a urmărit sa scape de acele datorii.
Din datele furnizate nu rezulta ca nu ar fi achitat dările către stat, deci singurul motiv pentru care si-a redus activitatea este acela al justificării desființării postului său.
Măsura concedierii sale este in afara legii, nu întrunește condițiile prevăzute de disp. art. 65 Codul muncii, respectiv: "desființarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aibă o cauza reala si serioasa", ori la instanța de fond nu s-a făcut nicio dovada in acest sens, iar la instanța de recurs s-au fabricat înscrisuri care poarta toate data ulterioara concedierii sale. In realitate conducerea a redus activitatea societății recurente, infiintand o noua societate, care nu a făcut altceva decât sa preia activitatea societății recurente, cu păstrarea unei parti a denumirii, emblemei, a punctelor de lucru si in acest fel a clientelei si a vadului comercial, intr-un cuvânt a fondulului de comerț.
A depus la dosarul cauzei certificatul de la registrul comerțului privind noua societate, ori comparând punctele de lucru ale noii societăți se poate observa ca este vorba de aceleași puncte de lucru ca ale societății recurente.
Conducerea societății recurente cunoștea faptul ca exista o clientela si un vad comercial care ar aduce profit asociaților si cum clientela si vadul comercial se definesc ca o aptitudine a fondului de comerț de a atrage publicul si ca aceasta potențialitate a fondului de comerț este rezultatul unor factori, cum ar fi locul unde se afla amplasat localul, calitatea mărfurilor si serviciilor oferite clienților, preturile oferite, comportarea personalului societății in raporturile cu clienții, abilitatea in realizarea reclamei comerciale, s-au păstrat in societatea nou înființata rezultatele muncii sale, care se reflecta in acești factori.
Prin intermediul său s-a înființat societatea recurenta, înființând punctele de lucru, respectiv, a selecționat si instruit personalul, așa cum a arătat mai sus, toate acestea au necesitat cheltuieli, era firesc sa fie pierderi si nu câștiguri, iar când societatea urma sa lucreze pe profit, chipurile se reduce activitatea, ca sa se desființeze postul său de director si se înființează o noua societate, care sa obtina fructele muncii sale.
In concluzie, noua societate - SRL a preluat activitatea vechii societăți.
Daca instanța i-ar fi încuviințat termen si proba cu înscrisuri, astfel cum a solicitat si nu s-ar fi grăbit in soluționarea recursului, as fi făcut dovezi in sensul celor relatate, oricum, certificatul eliberat de Registrul comerțului este un început de dovada si solicită ca instanța sa oblige - Servicii SRL si respectiv, - SRL sa depună înscrisurile care sa ateste ca cele prezentate mai sus sunt reale sau nereale, modalitatea de trecere a punctelor de lucru si a bunurilor (mijloace fixe si obiecte de inventar) de la - Servicii SRL la - SRL, precum si a personalului care a deservit aceste puncte.
Cea mai buna dovada ca reducerea activității - Servicii SRL are o alta cauza si nu pierderile la care face referire recurenta-intimata prin recursul sau, este faptul ca asociații - Servicii SRL au infiintat o noua societate, SRL, cu activitate identica, parțial aceeași denumire (firma), cu aceeași emblema, cu aceeași clientela si vad comercial, așa cum am mai arătat.
Un alt motiv care a determinat-o să credă ca este vorba practic de o preluare a activității intimatei de către societatea nou înființată, este acela ca indiferent câți bani ar deține o persoana pentru a începe o activitate cu un astfel de profil, nu ar risca înființarea atâtor puncte de lucru, care necesita cheltuieli foarte mari, pana nu testează piața.
Solicită ca instanța să observe ca aceasta societate nou înființata, de la începutul activității, are foarte multe puncte de lucru si exista coincidente prea mari intre punctele de lucru desființate, cu cele nou înființate de noua societate, pe aceleași locații, pentru a nu fi vorba in realitate de una si aceeași societate, numai ca potrivit Legii 31/1990, cu modificările ulterioare, se poate infiinta foarte ușor o noua societate, iar in baza legislației financiar-contabile, sa se faca transferul activului.
Mai mult păstrarea denumirii de "" si a aceleiași embleme, ar fi insemnat concurenta neloiala, si daca nu ar fi fost vorba de aceeași societate aceasta ar fi actionat-o in judecata pentru concurenta neloiala.
La instanța de recurs i s-a încălcat dreptul la apărare si totodată, dreptul la administrarea probelor cu înscrisuri. Deși la dosar a depus informații de la Registrul Comerțului cu privire la - SRL, cu care practic făcea dovada ca nu este vorba de o reorganizare a societății impusa de dificultăți economice, ci este vorba de o predare-preluare a activului de către o noua societate, respectiv de - SRL, acesta nu au fost luate in considerare.
Apreciază ca unul din motivele transferului activității - SRL la este acela de a nu se pune in executare hotărârea pronunțata in acest dosar de către instanța de fond.
Cu privire la caracterul efectiv al concedierii, așa cum reiese din organigramele depuse de recurenta, a avut loc înființarea a doua noi departamente, respectiv cel juridic si cel de marketing, după Notificarea concedierii sale, nr. 252/02.06.2008. La o firma despre care afirma recurenta ca "mergea prost", este cel puțin stranie înființarea acestor departamente, arătând practic ca activitatea se dezvolta, nu ca era in regres.
Desființarea postului său de director executiv a fost urmata de înființarea acestor doua departamente, de fapt posturi care mascau prezenta angajaților care îndeplineau activitatea de director executiv, firma având un administrator, cetățean străin, nevorbitor al limbii romane, fără studiile superioare necesare, fără rezidenta in România, care vine doar uneori in România.
Angajatorul nu i-a propus nici un alt post, deși a înființat alte departamente, care au posturi de conducere, deși avea obligația sa facă acest lucru, potrivit disp. art. 64, alin. 1, Codul muncii.
Daca nu dispunea de locuri de munca, avea obligația de a solicita sprijinul Agenției Teritoriale de Munca, in vederea redistribuirii angajatului, potrivit disp. art. 64, alin. 2, Codul muncii, lucru pe care de asemenea nu l-a făcut.
De reținut, este faptul ca aceeași judecătoare, președinta completului de judecata investit sa soluționeze dosarul nr-, in care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire o solicită, in sensul admiterii recursului declarat de recurenta - Servicii SRL, s-a pronunțat si in dosarul nr-, având ca obiect recursul declarat de - SRL, in contradictoriu cu colegul său, in sensul respingerii recursului ca nefondat.
Comparând cele doua decizii, se observa ca opinia d-nei judecător, diferă foarte mult de la un dosar la altul, deși obiectul este același. Solicită ca instanța să observe că in dosarul privind pe colegul său, doamna președinte, împărtășește opinia separata din dosarul său, a colegei sale de complet.
Solicită ca instanța să verifice daca nu cumva sunt întrunite si condițiile prevăzute de disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.
Intimata nu a formulat intampinare, solicitand respingerea revizuirii ca ca neintemeiata prin concluziile scrise depuse la dosar.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de revizuire intemeiate pe dispozitiile art. 322 pct.5 si 7 Cod procedura civila, Curtea constata ca revizuirea ca nefondata pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste primul motiv de revizuire invocat, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 322 pct.5 Cod procedura civila revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate ceredacă,după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Revizuienta invoca existenta unor inscrisuri noi, respectiv cele referitoare la societatea comerciala - SRL, dar si decizia pronuntata in dosarul nr- de catre Curtea de Apel B, sustinand ca prin decizia respectiva, unul din membri completului de judecata a avut o opinie diferita de cea exprimata in aceasta speta, desi obiectul este acelasi.
In ceea ce priveste inscrisurile referitoare la existenta - SRL, precum si la activitatea comerciala desfasurata de aceasta societate, dar si la activitatea societatii intimate, Curtea constata ca acestea au fost depuse in dosarul de recurs, inainte de inchiderea dezbaterilor si pronuntarea deciziei atacate cu revizuire. Certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului cu privire la societatea comerciala SRL a fost depus de catre revizuienta in sedinta publica de la 16.10.2009, inainte de solutionarea recursului, in cadrul administrarii probei cu inscrisuri.
Mai mult, sustinerile referitoare la inexistenta unei cauze reale si serioase in cazul concedierii revizuientei intemeiate pe preluarea artificiala activitatii fostului angajator de catre noua societate comerciala au fost inserate si in concluziile scrise formulate de catre revizuienta in recursul solutionat prin decizia atacata.
Acest aspect rezulta si din motivarea cererii de revizuire, aratandu-se ca, desi recurenta a depus informatii de la Registrul Comertului cu privire la - SRL, cu care practic facea dovada ca nu este vorba de o reorganizare a societatii impusa de dificultati economice, ci este vorba de o predare-preluare a activului de catre noua societate, acestea nu au fost luate in considerare (fila 32 dosar).
Retinand aceste aspecte de fapt, Curtea constata ca pentru a fi incident in cauza art.322 pct.5, teza intai Cod procedura civila trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii: invocarea unui inscris; inscrisul sa fie doveditor; inscrisul sa fie descoperit dupa pronuntarea hotararii(nou); inscrisul sa fi existat la data pronuntaii hotararii, deci sa nu fie constituit ulterior; inscrisul sa nu fi putut fi infatisat in procesul in care a fost pronuntata hotararea a carei revizuire se cere, fie pentru ca a fost retinut de partea adversa, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii; inscrisul sa fie determinant; sa fie procurat de revizuient, iar nu procurat la solicitarea instantei.
Numai indeplinirea cumulativa a acestor conditii determina revizuirea unei hotarari pe temeiul invocat si lipsa unui singur element inlatura aplicabilitatea dispozitiilor respective, avand in vedere caracterul extraordinar al acestei cai de atac, fiind admisibila pentru motive expres si limitativ prevazute de lege.
Analizand inscrisurile invocate de recurenta, Curtea constata ca acestea nu indeplinesc mai multe dintre conditiile mai sus mentionate.
Astfel, inscrisurile referitoare la activitatea - SRL nu pot fi considerate inscrisuri noi in conditiile art.322 pct.5 Cod procedura civila, deoarece erau depuse la dosarul de recurs la data pronuntarii deciziei a carei revizuire se solicita(filele 118-123 dosar recurs), nefiind descoperite dupa data pronunatrii hotararii. Cerinta respectiva nu este indeplinita daca inscrisul a fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotararea supusa revizuirii, deoarece se opune la cercetarea lui puterea de lcru judecat a deciziei irevocabile, instanta avandu-l in vedere la data solutionarii recursului.
Pe de alta parte, inscrisul respectiv nu indeplineste nici conditia de a nu fi putut fi infatisat in procesul in care a fost pronuntata hotararea a carei revizuire se cere, fie pentru ca a fost retinut de partea adversa, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii. In fapt este vorba de informatii publice de la oficiul Registrului Comertului, care pot fi accesate de orice persoana la cerere. Deci, revizuienta putea procura certificatul respectiv oricand si, mai mult, chiar la infatisat in proces, deci nu poate invoca faptul ca a fost retinut de partea adversa sau nu l-a putut folosi dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
Daca ar fi vorba de alte inscrisuri referitoare la activitatea societatii mentionate, Curtea retine ca acestea nu au fost depuse la dosar, deci nu indeplinesc ultima dintre conditiile mai sus amintite.
Hotararea judecatoreasca invocata ar avea valoare de inscris nou, cerinta prevazuta de textul invocat si nu a putut fi infatisat de parte din motive neimputabile acesteia, avand in vedere ca nu a fost parte in litigiul respectiv.
Dar, o alta conditie ce trebuie indeplinita obligatoriu in acest caz de revizuire este aceea ca inscrisul sa fie determinant, astfel incat daca ar fi fost cunoscut de instanta a carei hotarare a fost atacata, ar fi putut duce la pronuntarea unei alte solutii.
Prin decizia pronuntata in dosarul nr- de catre Curtea de Apel B, a fost solutionat recursul declarat impotriva unei sentinte pronuntate intr-o speta cu alte parti si un alt obiect, aspect ce rezulta si din motivarea cererii de revizuire, fiind vorba de un alt contestator( ) si de o alta decizie de concediere.
In aceste conditii, sustinerile revizuientei sub acest aspect nu pot fi retinute, curtea constatand ca inscrisul invocat nu este determinant asupra solutiei pronuntate, deoarece nu modifica situatia de fapt si de drept corect retinuta de instanta.
Mai mult, decizia invocata nici nu a fost depusa la dosar de catre revizuienta.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de revizuire, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 322 pct.7 Cod procedura civila, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Asa cum am aratat, din chiar continutul cererii de revizuire, rezulta ca nu este vorba de doua hotarari in care instanta sa se fi pronuntat în una și aceeași pricină(este vorba de contestatii impotriva unor decizii de concediere diferite), între aceleași persoane, având aceeași calitate(contestatia in dosarul nr- a fost formulata de un alt salariat).
de toate aceste considerente de fapt si de drept, Curtea urmeaza sa respinga cererea de revizuire ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire a deciziei civile nr.9892/R/22.10.2009 pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, formulată de revizuienta în contradictoriu cu intimata - SERVICII SRL.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red / Tehnored:
2 EX./10.03.2010
Jud. recurs:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Lizeta Harabagiu, Maria
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 264/2010. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 65/2010. Curtea de... → |
|---|
