Contestație decizie de sancționare. Decizia 264/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.2608/2008
SECȚIA A VII-A - CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.264/
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Zeca Dorina
GREFIER: - -
*******************
Pe rol fiind, soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr. 3477/R din data de 22.10.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (format vechi nr. 4639/2007), în contradictoriu cu intimata CFR Marfă SA - Sucursala B - având ca obiect"contestație decizie sancționare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei la ora 10 și 21 min. nu au răspuns: contestatorul și intimata CFR Marfă SA - Sucursala
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, față de lipsa părților la prima strigare a cauzei la orele 10 și 21 min. văzând dispozițiile art. 104 alin.(13) din a instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei ordine.
La reluarea pricinii la ordine, la ora 10 și 47 min. nu au răspuns: contestatorul și intimata CFR Marfă SA - Sucursala
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții, faptul că pentru termenul de azi s-a atașat dosarul nr-, care se află atașat la dosarul nr- (format vechi nr. 3015/2007), care, la rândul său, este atașat la dosarul de fond nr- (4639/2007), în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 3477/R din 22.10.2007, atacată cu contestație în anulare și care face obiectul cauzei deduse judecății.
Se mai arată, totodată, faptul că, prin cererea dedusă judecății, contestatorul a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (2) din Codul d e proc. civilă, unește excepțiile inadmisibilității și autorității de lucru judecat invocate de către intimata CFR Marfă - - Sucursala B, cu fondul contestației în anulare și, dată fiind solicitarea contestatorului de soluționare a pricinii în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă, reține cauza spre soluționare, atât pe excepțiile sus-menționate, cât și pe fondul contestației deduse judecății.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin prezenta contestație în anulare înregistrată pe rolul acestei secții a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr- (format vechi nr. 2608/2008), formulată de contestatorul-revizuent, în contradictoriu cu intimata CFR Marfă - - Sucursala B, a fost atacată, cu această cale extraordinară de atac, decizia civilă nr. 3477/R din data de 22.10.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (format vechi nr. 4639/2007),
În motivarea contestației în anulare, contestatorul arată că, prin întâmpinarea pe care el a formulat-o în dosarul nr-, la termenul de judecată din 02.07.2007 (la contestația în anulare formulată și introdusă de către intimata Sucursala Marfă B, împotriva deciziei civile nr.1751/R/31.05.2007 din dosarul nr-, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a, hotărâre dată ca urmare a recursului formulat si introdus tot de către intimata Sucursala Marfă B, împotriva sentinței civile nr.477/18.01.2007 din dosarul nr.29950/3/LM/2006, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a), a invocat excepția prematurității contestației în anulare introdusă de intimată la data de 13.06.2007 (așa cum este datată aceasta), deoarece decizia civila nr. 1751/R/31.05.2007 nu fusese redactată la aceea dată, neputându-se lua la cunoștință de cuprinsul acesteia - pentru a se considera că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale a instanței Curții de APEL BUCUREȘTI. Precizează că decizia nr. 17511/R/31.05.2007 a fost redactată la data de 19.06.2007.
Contestatorul mai arată că, prin decizia nr. 2864/R/2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a -a, completul de judecată constituit din aceeași judecători ca și în cazul pronunțări deciziei civile nr. 3477/22.10.2007, privind cererea de revizuire a contestatorului, a respins excepția prematurității invocată de către intimat, având în vedere că prezenta contestație în anulare a fost introdusă în termenul prevăzut de dipozițiile art. 401 alin.1 lit. b) Cod proc. civilă.
Arată că dispozițiile art. 401 alin. 1 lit. b) Cod proc. civilă fac referire expresă la contestația împotriva executări silite, popriri, în cauza în speță nefiind cazul de executări silite și nu au nici o legătura cu prematuritatea introducerii căii de atac extraordinare a contestație în anulare, introdusă de intimata Sucursala Marfă B, astfel că instanța a eludat dispozițiile Codului d e procedură civilă.
Mai arată că a invocat în fața instanței, ca excepție la judecarea cererii de revizuire formulată de revizuentul-reclamant, avându-se în vedere că decizia nr. 2864/17.09.2007 este rezultatul unei greșeli de procedură, asupra căruia s-a pronunțat în mod greșit instanța, prin decizia nr. 2864/R/17.09.2007, fapt ce trebuia sesizat și motivat legal de către instanța care a pronunțat decizia civilă nr. 3477/R/22.10.2007 (același complet al Curții de APEL BUCUREȘTI ), însă a rămas sub tăcerea acesteia, nemotivat și nesesizat, contrar dispozițiilor art. 129 alin. 4 și alin. 5 Cod proc. civilă privind rolul activ al judecătorilor.
Din contra, precum și greșit, instanța care a pronunțat decizia nr. 3477/R/22.10.2007, a reținut că și contestația în anulare nr- înregistrată la 18.06.2007, împotriva deciziei civile nr. 1751/R/31.05.2007 a fost introdusă și formulată de revizuientul, ceea ce nu este adevărat, astfel că, prin decizia civilă nr. 2864/R din data de 17.09.2007 a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația în anulare.
Însă acest fapt nu scuză intimata, care, folosindu-se cu rea-credință de drepturile procedurale, a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 477/18.01.2007, contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1751/R/31.05,2007 cu privire la modificarea unilaterala a locului muncii prin dispoziția nr. 217/31.08.2006 a angajatorului-intimat, precum și nici instanța de judecată care s-au pronunțat în decizia civilă nr. 3477/R/22.10.2007, de erorile de procedură, de formulările și motivările greșite ale intimatei și/sau nemotivate, rămase sub tăcere instanței, avându-se în vedere dispozițiile art. 129 alin.1, alin. 2, alin. 4 și alin. 5 Cod proc. civilă.
Astfel, arată contestatorul, instanța care a pronunțat decizia civilă nr. 3477/R/22.10.2007 nu a reținut aspectul invocat și motivat de către intimata Sucursala Marfă B, în contestația în anulare formulată de aceasta la data de 13.06.2007, prin actul Dj.nr. 29/2006: " că dezlegarea pricini este rezultatul unei greșeli materiale" și nici decizia civilă nr. 2864/R/17.09.2007, sub aspectul invocat de către el, în calitate de intimat, prin întâmpinare, în sensul că motivul - "greșeala materială" -invocat este neîntemeiat, în prin prisma dispozițiilor art. 318 Cod proc. civilă.
Consideră, deci, că CFR Marfă - - Sucursala Bau rmărit transformarea căii extraordinare de atac a contestației în anulare, întemeiată pe acest motiv, într-o sursă nesecată de tergiversare a judecății pricinii și, așa cum s-a cerut în cererea de revizuire din daat de 01.10.2007, pct. 2, avându-se în vedere, respingerea de către instanță, prin aceeași decizie civilă nr. 2864/R/2007 a cereri reclamantului, privind obligarea recurentei-contestatoare să plătească reclamantului despăgubiri, respectiv daune morale prin mijloace bănești în valoare de 100.000 Euro, ca urmare a exercitări abuzive a dreptului procedural prevăzut de art. 723 Cod proc. civilă, în scopul de a-l șicana pe reclamant-intimat, expunându-l unor prejudicii psihice, patrimoniale și morale.
Prin întâmpinarea formulată,.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva motivelor formulate în cuprinsul prezentei contestații în anulare, având în vedere și dispozițiile art. 317 - 321 din Codul d e procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin decizia atacată și anume, prin decizia civilă nr. 3477/R/22.10.2007, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de către revizuentul, împotriva deciziei civile nr. 2864/R din data de 17.09.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (format vechi nr. 3015/2007), în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE "MARFĂ" CFR MARFĂ - - SUCURSALA
În considerentele acestei hotărâri judecătorești, s-a reținut că prin cererea formulată de revizuentul s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 2864/R din data de 17.09.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a -a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (format vechi nr. 3015/2007).
Curtea a constatat că decizia pe care revizuentul o atacă prin calea extraordinară de atac a revizuirii - decizia mai sus-menționată - a fost pronunțată în soluționarea contestației în anulare pe care acesta a formulat-o împotriva deciziei civile nr. 1751/R/31.05.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a -a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (1447/2007).
Astfel, prin decizia civilă nr. 2864/R din data de 17.09.2007 a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația în anulare.
Potrivit dispozițiilor art. 322 din Codul d e procedură civilă:
"Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: -".
Din economia textului de lege invocat mai sus, rezultă în primul rând cerința ca hotărârea ce se atacă cu revizuire să evoce fondul, deoarece revizuirea nu poate avea ca obiect decât hotărâri rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanță de recurs, dar numai când acestea evocă fondul.
În ceea ce interesează materia revizuirii,"a evoca fondul"în primă instanță înseamnă a examina raportul juridic dedus judecății, prin prisma probelor administrate în cauză.
În căile de atac, evocarea fondului presupune schimbarea situației de fapt în urma analizei probelor, astfel că hotărârile prin care se resping căile de atac și se păstrează situația de fapt nu sunt susceptibile de revizuire
Așadar, în materia revizuirii, în doctrină s-a statuat că nu evocă fondul: hotărârea de declinare a competenței; hotărârea de expedient; hotărârea prin care se respinge sau se anulează apelul sau recursul în temeiul unei excepții procesuale; hotărârea prin care s-a respins o contestație în anulare sau o cerere de revizuire; hotărârea de perimare.
Ca urmare, în legătură cu admisibilitatea cererii de revizuire, Curtea a reținut că hotărârea judecătorească ce se atacă și anume, decizia civilă nr. 2864/R din data de 17.09.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a -a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (format vechi nr. 3015/2007), nu evocă fondul, atâta timp cât prin aceasta s-a respins contestația în anulare (așa cum s-a arătat anterior). Față de acest aspect, a apreciat că este întemeiată excepția inadmisibilității, invocată din oficiu.
Pentru aceste considerente, Curtea a apreciat că cererea de revizuire formulată de revizuentul, este inadmisibilă, motiv pentru care a respins-o ca atare.
Analizând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 137 Cod proc. civilă, excepția inadmisibilității prezentei contestații în anulare și excepția autorității de lucru judecat, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate, astfel că le respinge ca atare, din următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește excepția inadmisibilității, Curtea are în vedere dispozițiile art. 317 Cod procedură civilă, potrivit cărora:
"Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare -".
Așadar, singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească o hotărâre judecătorească pentru a fi susceptibilă de contestație în anulare este aceea de a fi irevocabilă. Or, această condiție este îndeplinită de decizia ce se atacă în speță, respectiv de decizia civilă nr. 3477/R din data de 22.10.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (format vechi nr. 4639/2007).
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, reglementată prin dispozițiile art. 166 Cod proc. civilă, Curtea reține că împotiva deciziei civile menționate mai sus nu a mai fost exercitată anterior calea de atac a contestației în anulare, astfel că nu se regăsește, în speță, tripla identitate de elemente - obiect, cauză, părți - prevăzută de dispozițiile art. 1201 din Codul civil, pentru a putea intreveni rincipiul p. puterii lucrului judecat.
Așadar, nu poate fi vorba în speță nici despre judecarea, din nou, a unui proces terminat (având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, chiar cu poziția procesuală inversată) și nici despre contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți, printr-o hotărâre definitivă, ar fi contrazise printr-o altă hotărâre, posterioară, pronunțată într-un alt proces.
Pe fondul contestației în anulare, Curtea reține că motivele de fapt formulate de contestatorul se referă lacontestația în anularespecială, întemeiată pe dispozițiile art. 318 din Codul d e procedură civilă.
Aceasta întrucât,contestația în anulare generalăeste reglementată de dispozițiile art. 317 din Codul d e procedură civilă, care prevăd două situații în care se poate exercita o atare contestație și anume:1.atunci când"procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii" și2.atunci când "hotărârea a fost dată de judecatori cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.".
Or, contestatorul nu se referă la nici unul dintre cele două cazuri sus-menționate.
Cât privește art. 318, practic, acesta are un text unic, întrucât cel de-al doilea alineat al acestui articol a fost abrogat prin nr.OUG 138/2000, aprobată prin Legea nr. 219/06.07.2005.
Astfel, în ceea ce priveștecontestația în anulare specială, prin dispozițiile art. 318 din Codul d e procedură civilă sunt prevăzute, de asemenea, două motive pentru exercitarea acestei contestații și anume, se prevede că:
"Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată esterezultatul unei greșeli materialesau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte,a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.".
Așadar, motivele pentru care se poate exercita o atare contestație în anulare sunt:
1.dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale;
2.respingând recursul sau admițându-l în parte, instanța de control judiciar a omis, din greșeală, să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Contestația în anulare specială poate fi exercitată, deci, împotriva deciziilor date asupra recursului, însă nu și împotriva celor pronunțate la judecata fondului după casarea cu reținere.
Cu privire la primul motiv prevăzut de textul de lege sus-citat, cel referitor la"rezultatul unei greșeli materiale", Curtea reține cătextul are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural, cum ar fi: dacă s-a respins un recurs ca tardiv, deși din plicul atașat la dosar rezulta că recursul fusese depus la poștă înlăuntrul termenului de declarare a căii de atac; dacă recursul s-a anulat ca neregulat depus, deși au fost respectate dispozițiile art.302 din Codul d e procedură civilă; dacă recursul s-a anulat ca netimbrat, deși la dosar fusese depusă recipisa de plată a taxei de timbru; dacă recursul a fost anulat, în mod greșit, ca fiind formulat de o persoană care nu are calitatea de reprezentant; dacă recursul s-a anulat ca nemotivat, deși motivarea s-a făcut prin chiar cererea de recurs.
Pentru verificarea acestor greșeli, nu este necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.
Curtea apreciază că nu poate fi primită contestația atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, întrucât aceasta echivalează cu o eroare de judecată.
De asemenea, greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul interpretării unui text de lege, pentru că,practic, s-ar ajunge la judecarea din nou a aceluiași recurs.
Greșeala materială trebuie să fie esențială și nu se confundă cu erorile și nici cu omisiunile prevăzute de art. 281 din Codul d e procedură civilă, pentru că acestea nu sunt de natură să influențeze soluția dată în cauză, iar aprecierea acesteia se face în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă.
În ce privește cel de-al doilea motiv de contestație în anulare prevăzut de art. 318 din Codul d e procedură civilă, Curtea reține că, față de formularea clară a textului, contestația în anulare poate fi exercitată numai dacă instanța de recurs a omis să analizeze un motiv cu care a fost investită, nu și atunci când instanța de apel este cea care nu a analizat toate criticile apelantului.
Așadar, contestația poate fi formulată atunci când: recursul a fost respins sau admis în parte, nu și în caz de casare sau de modificare în tot a hotărârii atacate cu recurs; instanța a omis să cerceteze un motiv de casare sau de modificare (dacă l-a examinat, dar nu și l-a însușit, contestația nu este admisibilă); motivul omis trebuie să fi fost formulat în termen, întrucât instanța nu este obligată să cerceteze un motiv de recurs depus după împlinirea termenului prevăzut de art.303 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
Atât doctrina, cât și practica judiciară au decis că omisiunea acordării cheltuielilor de judecată nu poate echivala cu"omisiunea de a cerceta un motiv de recurs",în acest caz partea având posibilitatea să solicite cheltuielile de judecată pe calea unei acțiuni separate.
Dacă, însă, instanța a omis să se pronunțe asupra unui motiv de casare de ordine publică, invocat oral de recurent, cu ocazia dezbaterilor în fond, contestația în anulare este admisibilă.
Totodată, Curtea mai reține că dispozițiile art. 318 din Codul d e procedură civilă privește nepronunțarea asupra unui motiv de casare sau modificare, astfel căneexaminarea tuturor argumentelor folosite pentru susținerea unui motiv de recurs ori gruparea argumentelor și cercetarea lor în bloc, nu pot fi invocate în calea extraordinară de atac a contestației în anulare.
În raport de aspectele reținute mai sus, Curtea apreciază că, prin prezenta contestație în anulare, contestatorul tinde, practic, la modificarea a însăși soluției date cererii sale introductive, prin hotărârea fondului. Aceasta deși, formal, prezenta contestație în anulare vizează decizia civilă nr. 2864/R/2007, prin care a fost soluționată cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 1751/R/31.05.2007, pronunțată în soluționarea unei alte contestații în anulare, pe care dl. a formulat-o anterior prezentei contestații în anulare.
Curtea apreciază că motivele contestației în anulare, așa cum au fost acestea formulate de către contestatorul-revizuent, sunt, de fapt, susțineri pe fond, ci nu motive propriu-zise de contestație în anulare.
Invocând așa-zise greșeli materiale, contestatorul-revizuent nu relevă nici un fel erori pentru verificarea cărora nu ar fi necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor, ci își exprimă, practic, nemulțumirile cu privire la însăși soluția pronunțată de către instanța de judecată.
Ca urmare, noțiunea de greșeală materială nu este uzitată de către contestatorul-revizuent în accepțiunea dispozițiilor art. 318 teza 1 Cod proc. civilă, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de acest text de lege.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că prezenta contestație în anulare, formulată de contestatorul-revizuent, este nefondată, astfel că o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității și excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiate.
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr. 3477/R din data de 22.10.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII- - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (format vechi nr. 4639/2007), în contradictoriu cu intimata CFR Marfă - - Sucursala
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX. / 17.03.2010
Jud. contestație în anulare:
;; -.
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Petre Magdalena, Zeca Dorina
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 5/2010. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 1004/2010. Curtea... → |
|---|
