Contestație decizie de concediere. Decizia 1078/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIECIVILĂ Nr. 1078/2008
Ședința publică de la 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - președintele Curții de Apel
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII SA - SUCURSALA împotriva sentinței civile nr. 431/10 APRILIE 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru pârâta recurentă și reclamanta intimată asistată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care se constată că s-a depus la dosar din partea mandatarului pârâtului recurent copie după registrul intrări - ieșiri a unității cu poziția 847 și note scrise.
Reclamanta intimată a depus la dosar copie după certificatul de naștere al fiicei sale.
Părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare acordând cuvântul în dezbateri.
Avocatul pârâtei recurente susține recursul, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacată și rejudecând respingerea acțiunii formulată de reclamantă. Arată că, motivul desfacerii contractului de muncă nu este numai absența nemotivată de la serviciu ci și comportamentul acesteia.
Avocata reclamantei intimate, pune concluzii de respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca fiind legală și temeinică sentința atacată. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin contestația înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr-, reclamanta a chemat-o în judecată pe pârâta Societatea de Construcții - Sucursala D, solicitând:
- anularea deciziei de concediere nr. 23/24.07.2007 emisă de conducerea pârâtei și reintegrarea sa pe postul deținut anterior emiterii deciziei contestate;
- obligarea pârâtei la plata despăgubirilor reprezentând drepturi salariale, de la data desfacerii contractului individual de muncă și până la reintegrarea efectivă, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației de față, reclamantă arată că a fost concediată în mod abuziv, deoarece a refuzat să dea curs avansurilor repetate ale directorului și nicidecum pentru cele reținute în decizia de concediere.Arată că deși în data de 27.06.2007 a depus cerere de lichidare, lăsând-o pe biroul directorului, nu i-a fost aprobată, motiv pentru care a continuat să meargă la serviciu, după care la câteva zile în urma unui incident cu soția directorului i s-a spus că i se aprobă cerea de lichidare la zi. În urma refuzului său, considerându-se că nu se face vinovată cu nimic, i s-a spus să să-și ia câteva zile de concediu pentru a se aplana conflictul, drept pentru care și-a formulat o cerere de concediu pe care a lăsat-o în biroul acestuia, rămânând în concediu. În perioada 06.07.2007- 12.07.2007 s-a aflat în concediu medical, iar în data de 13.07.2007 prezentându-se la serviciu a constatat că îi dispăruse toate lucrurile de pe birou și a fost convocată pentru a dat notă explicativă cu privire la absențele nemotivate, nedactilografierea documentelor, neținerea acestora în ordine și necomunicarea lor, precum și neanunțarea unității cu privire la concediu medical.
În drept invocă art.76 și urm..
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta A- Sucursala D solicită respingerea contestației ca nefondată; obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, arătând, în esență, că sancțiunea disciplinară aplicată contestatoarei este întrutotul întemeiată și legală, contestatoarea săvârșind abateri repetate de la regulile de disciplina a, de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, prin fișa postului și prin regulamentul intern.-8-11. Se depun înscrisurile care au stat la baza emiterii deciziei de concediere ( 12-42).
Prin precizarea de acțiune depusă la dosar 46, contestatoarea a solicitat:
- plata drepturilor salariale pentru perioada 03.-06.07.2007, reprezentând zilele în care, în calitate de angajată a societății, a fost în concediul de odihnă aprobat de conducerea unității. Menține, în rest, în totalitate contestația formulată împotriva deciziei de desfacerea a contractului individual de muncă nr. 23/24.07.2007.
Se arată în precizarea de acțiune că deși a înregistrat sub nr. 868/2007 și i s-a aprobat cererea de concediu de odihnă, ulterior pentru acele zile a fost considerată, în mod abuziv, zile în care a lipsit nejustificat de la serviciu, acest fapt fiind unul dintre motivele care au dus la desfacerea contractului individual de muncă.
Prin sentința civilă nr.431/LM/ 10.04.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara sub dosar nr- s-a admis acțiunea în conflict de muncă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Societatea de Construcții - Sucursala D și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei de concediere nr. 23/24.07.2007 emisă de conducerea pârâtei și reintegrarea reclamantei pe postul deținut anterior emiterii deciziei contestate;
A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei despăgubirilor reprezentând drepturi salariale cuvenite de la data desfacerii contractului individual de muncă și până la reintegrarea efectivă, precum și indemnizația de concediu cuvenită pe perioada 03.-06.07.2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâtă să plătească reclamantei suma de 300 lei, reprezentând cheltuielilor de judecată.
Se reține, în considerentele acestei sentințe că pentru fapta cea mai gravă reținută în sarcina reclamantei, respectiv absențele nemotivate, aceasta nu se face vinovată, având cerere de acordarea a concediului de odihnă, iar pentru nedepunerea certificatelor medicale cu viza medicului de familie, conform dispoziției directorului sancțiunea este doar neplata acestuia, iar pentru celelalte fapte, sancțiunea aplicată este mult prea gravă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat, în termenul legal prevăzut de art.80 din Legea nr. 168/1999, recurs pârâta Societatea de Construcții - Sucursala D solicitând: admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și în consecință, respingerea acțiunii în conflict de drepturi formulată și precizată, ca nefondată.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece din toate actele și lucrările dosarului rezultă, fără putință de tăgadă, că reclamanta a săvârșit abateri repetate de la regulile de disciplină a, de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, prin fișa postului și regulamentului intern, așa cum au fost reținute în decizia de concediere.
În drept se invocă art.304 punct 9 și art.312 pr.civilă.
Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală, intimata a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, reinterând motivele de nelegalitate și netemeinicie a deciziei de concediere invocate în fața instanței de fond (14-16).
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1.pr.civilă în limitele statuate de art. 306 așlin. 2.pr.civilă, reține următoarele:
Recursul este fondat.
Potrivit art. 61 alin.1 lit.a din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii ; angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în următoarele situații:în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară.
Deși Codul Muncii nu enumeră abatele grave, definește abaterea gravă în conținutul art.263 alin.2 ca fiind "o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierahici."
În speță, prin decizia nr. 23 /24.07.2007 emisă de Societatea de Construcții - Sucursala D- recurenta de față se dispune încetarea contractului individual de muncă al intimatei, în conformitate cu art.61 lit.a, pentru următoarele motive:
1.nerespectarea atribuțiilor specifice privind tehnoredactarea pe calculator a tuturor documentelor, adreselor, contrar prevederilor articolului 4,2 din fișa de post;
2. comportament inadecvat și discriminatoriu față de unii colegi de serviciu, respectiv nerespectarea sarcinilor de serviciu contrar prevederilor capitolelor II.1, II.5 din Regulamentul Intern al Sucursalei respectiv a prevederilor articolului 4.2 din fișa de post;
3.nerespectarea atribuțiilor privind păstrarea registrul de intrare-ieșire a Sucursalei, păstrarea și arhivarea documentelor, informarea corectă și promptă a directorului Sucursalei cu privire la neconformitățile apărute, contrar competențelor și răspunderilor de la capitolele 6 și 7 din fișa de post;
4. neanunțarea intrării în concediu medical pentru perioada 06.07.2007 -09.07.2007 respectiv 13.07.2007-18.07.2007, respectiv prezentarea unor certificate medicale fără viza medicului de întreprindere, contrar dispoziției Directorului nr.60/01 februarie 2007;
5. absența nemotivată de la serviciu în perioada 03.07.2007 -06.07.2007.
Cele reținute în decizia de concediere sunt confirmate de înscrisurile depuse la dosar, respectiv: nota internă nr. 240/01.02.2007, Dispoziția nr. 270/23.02.2007, referatul înregistrat sub nr. 764/06.06.2007, nota internă nr. 863/02.07.2007, adresa nr. 869/02.07.2007, referatul înregistrat sub nr. 900/09.07.2007, fișa de pontaj pe perioada 03.07.2007- 06.07.2007, referatul înregistrat sub nr.925/10.07.2007, inclusiv declarația martorei.
Susținerile intimatei cu referire la faptul că în perioada 03.07.2007- 06.07.2007 s-a aflat în concediu de odihnă în mod greșit au fost însușite de către instanța de fond cu trimitere la cererea înregistrată la unitate sub nr. 868/02.07.2007, deoarece nu s-a făcut dovada aprobării unei atare cererii, iar potrivit art.140-143 o atare cerere își putea produce efectele invocate de intimată doar după aprobare. De asemenea în mod greșit, instanța de fond a reținut că pârâta trebuia să dovedească respingerea cererii, deoarece în contextul în care aceasta a dovedit cu fișele de pontaj lipsa nejustificată de la serviciu, sarcina probei se inversează, intimata având obligația de a dovedi aprobarea unei cereri de concediu pe perioada în discuție.
Cu referire la concediul medical, nu se contestă faptul că nu poartă viza medicului de întreprindere, conform Dispoziției nr. 1/2006 emisă de intimată, dar, chiar dacă această abatere se sancționează doar cu neplata acestuia, coroborat cu celelalte aspecte privind lipsa nemotivată de la serviciu, nerespectarea atribuțiilor de serviciu stabilite prin fișa postului, așa cum au fost reținute în actul de sancționare și dovedite cu probele administrate în cauză, se justifică sancțiunea disciplinară dispusă în cauză de angajator.
În acest context este de reliefat faptul, că, contrar celor reținute de instanța de fond privind aplicarea unei sancțiunii mult prea grave față de gravitatea faptelor săvârșite de intimată, stabilirea și aplicarea sancțiunii, în raport cu criteriile prev. de art.266, este o prerogativă conferită de legiuitor, prin art. 267 alin.2. în favoarea angajatorului.
Față de cele ce preced, curtea reține că soluția instanței de fond face o interpretare și aplicare greșită a legii la starea de fapt reieșită din probele dosarului, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă coroborat cu art. 304 punct 9.pr.civilă, cu aplicare art. 81 din Legea nr. 168/1999, va admite ca fondat recursul exercitat de pârâtă, va modifica sentința atacată în sensul respingerii contestației formulate de reclamanta împotriva deciziei de concediere nr. 23/2007 emisă de SA - Sucursala D, ca netemeinică și nelegală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC- SA - Sucursala D împotriva sentinței civile nr. 431 din 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- și în consecință:
Modifică sentința atacată în sensul respingerii acțiunii în conflict de drepturi formulată și precizată de reclamanta împotriva pârâtei Societatea Construcții SA - Sucursala
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2008.
PREȘEDINTE: Ana Doriani | JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica | JUDECĂTOR 3: Adriana Petrașcu Elena Truță |
Grefier, |
Red.
Tehnored. 16.12.2008
Jud. fond.,
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Adriana Petrașcu Elena Truță
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 449/2008. Curtea de... | Conflict de muncă. Decizia 327/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
