Contestație decizie de concediere. Decizia 1106/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1106/2008

Ședința publică de la 20 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător

- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan

- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Vesa

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta VEST, având ca obiect contestație decizie de concediere, împotriva sentinței civile nr.525/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar o cerere din partea pârâtei VEST L prin care învederează instanței să ia act de faptul că renunță la judecarea prezentului recurs.

Având în vedere cererea pârâtei VEST, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față;

Constată că prin contestația formulată de, a fost chemată în judecată " Vest " B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună, pe cale de excepție, anularea deciziei nr.462/22.11.2007, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.268 alin.(2) din Codul muncii, privind descrierea abaterii și precizarea prevederilor din statutul de personal, regulament sau contract colectiv de muncă, care au fost încălcate de salariat; iar pe fond, anularea deciziei atacate și obligarea angajatorului la reintegrarea contestatorului la locul de muncă anterior, cu obligarea pârâtei la plata salariului de care a fost lipsit de la emiterea deciziei atacate și până la reîncadrare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestației, contestatorul arată că a fost angajat al intimatei în perioada 22.10.2007-08.11.2007 în calitate de agent vânzări, punct de lucru Sibiu.

La data de 05.11.2007 directorul punctului de lucru al contestatorului i-a adus la cunoștință acestuia, că urmează să-i rețină 134 lei din salariu, întrucât ar fi depășit plafonul lunar de carburant cu care era bugetată mașina pe care contestatorul o avea în dotare.

Ulterior, contestatorul a aflat că pentru mașinile avute în dotare, angajații aveau dreptul să facă 4 alimentări pe lună.

Acesta menționează că, la data preluării mașinii, nu i s-a spus că aceasta fusese alimentată deja de 4 ori de către un alt coleg de la care el a preluat-

La data de 02.11.2007, contestatorul și-a depus demisia și cu toate că nu a primit număr de înregistrare, a fost asigurat de către directorul de vânzări că demisia i-a fost trimisă prin fax la sediul din

În data de 30.11.2007, a primit prin poștă decizia nr.462/22.11.2007 cu privire la desfacerea contractului de muncă, fără a fi invitat în prealabil la sediul firmei pentru a rezolva problema și pentru a se putea apăra.

Contestatorul solicită să se constate că, din decizia atacată nu rezultă care au fost normele încălcate de contestator care au condus la desfacerea contractului de muncă.

Pentru că nu și-a primit nici salariul pentru perioada în care a lucrat, contestatorul a formulat capăt de cerere și cu privire la obligarea intimatei la plata drepturilor salariale.

În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar, decizia atacată, iar la 29.01.2008 a fost formulată o precizare la acțiune prin care contestatorul solicită să se constate nulitatea absolută a deciziei atacate, pentru că aceasta a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art.63 alin.(1) coroborat cu art.267 alin.(1) din Codul muncii privind îndeplinirea cercetării disciplinare prealabile.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca nelegală și netemeinică, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, se arată că decizia a fost emisă cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie, mai precis ale art.61 lit.araportat la art.267 și 268 din Legea nr.53/2003.

Intimata apreciază că o descriere a faptei este inutilă în decizie, întrucât de esența raporturilor de muncă este prezența fizică a salariatului la locul de muncă, și cum acesta a absentat, fapta sa culpabilă este consumată și nu mai are nevoie de o altă descriere.

În dovedirea susținerilor din întâmpinare au fost depuse la dosar, notele explicative, referatul comisiei de disciplină, contractul individual de muncă, fișa postului și s-a solicitat interogatoriul contestatorului.

Acțiunea a fost înregistrată inițial la Tribunalul Brașov.

Prin sentința civilă nr.212/M pronunțată de Tribunalul Brașov la 29.01.2008, acesta a admis excepția de necompetență teritorială invocată de instanță din oficiu, și în baza art. 158 Cod civilă p. raportat la art.284 din Codul muncii, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Sibiua constatat următoarele:

Între contestator și intimată au existat raporturi de muncă conform contractului individual de muncă existent la dosar 30 din dosarul Tribunalului Brașov, contract care a încetat, din inițiativa angajatorului în baza art.61 lit. din Codul muncii, prin decizia nr.462/22.11.2007, pentru absențe nemotivate ale contestatorului în perioada 5-7.11.2007 și încălcarea procedurilor interne ale societății și prevederilor Codul muncii.

Împotriva acestei decizii, contestatorul a formulat prezenta contestație pe care și-a precizat-o ulterior solicitând constatarea nulității absolute a deciziei emise cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii, privind efectuarea cercetării disciplinare și respectarea condițiilor de formă.

Prin sentința civilă nr.525/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a admis contestația formulată de în contradictoriu cu intimata " Vest " B și ca urmare s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr.462/22.11.2007, s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior și a fost obligată pârâta intimată să plătească contestatorului drepturile salariale de care a fost lipsit de la emiterea deciziei atacate și până la reintegrare, cât și 600 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență încălcarea dispozițiilor art.62 alin.2 Codul muncii la emiterea deciziei contestate, cât și a prevederilor art.63 Codul muncii vizând cercetarea disciplinară prealabilă obligatorie.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Reclamantul a formulat întâmpinare (15-16) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Cu toate acestea însă, prin înscrisurile depuse la filele 19 și 22, recurenta a formulat cerere de renunțare la judecată, solicitând a se lua act de renunțarea la judecarea prezentului recurs, motivat de faptul că părțile din prezentul litigiu au soluționat cauza pe cale amiabilă.

Având în vedere principiul disponibilității părților și dispozițiile art.246 Cod pr.civilă, Curtea va lua act de renunțarea pârâtei " Vest " B la judecarea recursului de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Ia act de renunțarea pârâtei la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr.525/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 20.11.2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red./Thred.2 ex.

Președinte:Victor Crețoiu
Judecători:Victor Crețoiu, Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 1106/2008. Curtea de Apel Alba Iulia