Contestație decizie de concediere. Decizia 1110/2009. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de dreptul muncii

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1110

Ședința publică de la 13 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect contestatie decizie de concediere privind recursurile declarate pe recurent-intimat și, intimat-recurent fiind ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ împotriva sentinței civile nr.451/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă nu se prezintă părțile

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin încheierea de sedință din 30.10.2009 instanța a constatat cauza în stare de judecată și a rămas în pronunțare, și, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 06.11.2009, apoi pentru data de astăzi, când,deliberând

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor civile de față,

Prin contestația înregistrată sub nr. 3334/89 din data de 10.10.2007, contestatorul a solicitat instanței de judecată anularea Deciziei nr. 197/9906 de desfacere a contractului individual de muncă emisă de intimata Direcția Silvică V pe data de 14.09.2007, reintegrarea pe postul de contabil șef în cadrul Ocolului Silvic H, post deținut anterior emiterii deciziei contestate, plata drepturilor salariale și a celorlalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat, majorate, indexate și reactualizate de la data emiterii deciziei până la data reintegrării efective și cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Motivându-și în fapt contestația, precizează că prin decizia nr. 197/9906/14.09.2007, angajatorul Direcția Silvică V i-a desfăcut contractul individual de muncă conform art. 61 lit. a Codul muncii, coroborat cu art. 106 lit. f din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2007-2008 pentru abateri grave și repetate de la regulile de disciplina muncii stabilite prin contractul individual de muncă, fișa postului și regulamentul intern.

Contestatorul arată că această decizie nu a avut la bază o cauză reală și serioasă, motivările intimatei din decizia de desfacere a contractului individual de muncă fiind nelegale și netemeinice, întrucât, în calitatea pe care a deținut-o, de contabil șef în cadrul Ocolului Silvic H, nu a încălcat prevederile din fișa postului sau a altor acte normative specifice.

precizează că referitor la Nota de constatare nr.7812/17.07.2007invocată de intimată în decizia nr. 197/9906/14.09.2007 privind punerea în valoare, autorizarea, exploatarea și valorificarea masei lemnoase din parchetele 91, 150 și 156 produse principale, cota Nevoi proprii 2006 - Ocolul Silvic H, aceasta nu conține nici un element care să ducă la concluzia că în ceea ce privește activitatea desfășurată de el în cadrul atribuțiilor de serviciu a săvârșit abateri disciplinare sau alte fapte care să antreneze desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.Contestatorul susține că activitățile descrise în această notă la paginile 9 și 10, punctele 4 și 5 revin responsabilului cu paza, iar gestiunea masei lemnoase revine responsabilului cu Fondul ier, nefiind probleme de natură contabilă, ori care să apară în fișa postului.

În ce privește Nota de constatare nr.8068/25.07.2007invocată de intimată în decizia nr. 197/9906/14.09.2007, contestatorul menționează că acele contracte despre care se face vorbire au fost încheiate în mod legal de către reprezentanții intimatei, iar din punct de vedere contabil documentele au fost întocmite corect.

Contestatorul arată că în ceea ce privește Raportul nr.9260/31.08.2007, invocat de intimată în decizia nr. 197/9906/14.09.2007, privind derularea contractului de prestări servicii nr. 2/31.01.2007 încheiat cu Banului, din punct de vedere contabil și în acord cu fișa postului, facturile au fost întocmite legal, iar printre atribuțiile contabilului șef nu se numără activități ca delegarea muncitorilor ori derularea efectivă a contractelor. precizează că acest raport a fost întocmit de directorul tehnic, persoană care nu are atribuții decât pe zona de silvicultură, fiind un funcționar nespecializat pe astfel de probleme.Din punctul lui de vedere acest raport trebuia întocmit de către directorul economic.

În ceea ce privește Raportul nr.9308/31.08.2007, invocat de intimată în decizia contestată, menționează că nu intră în atribuțiile de serviciu ale contabilului șef organizarea de licitații, negocieri sau aprobarea unor vânzări de material lemnos.

Contestatorul învederează instanței faptul că, în legătură cu Nota de constatare nr.9293/31.08.2007invocată de intimată în cadrul deciziei nr. 197/9906/14.09.2007, privind obiectivele de reparații capitale, modernizări, extindere sediu de district II, lucrările efectuate au fost aprobate în anul în curs, fiind aprobată și lista de investiții prin hotărâre, cu exact valoarea aprobată la sediul de district II.Intimata și-a însușit aceste lucrări, nota de constatare fiind irelevantă, neavând eficiență juridică.

În ce privește decizia nr.146/8506/09.08.2007, invocată de intimată în decizia nr. 197/9906/14.09.2007,prin care contestatorul a fost sancționat disciplinar cu reducerea cu 10% a salariului pe o perioadă de o lună pentru anumite deficiențe în activitate, arată că această decizie a fost anulată de Tribunalul Vaslui prin sentința pronunțată în dosarul nr-.

Contestatorul susține că rapoartele și notele de constatare întocmite la nivel local la solicitarea conducerii Direcției Silvice V în cursul anului 2007 sunt în flagrantă opoziție cu controalele efectuate anterior la dispoziția organelor centrale prin revizorii contabili principali din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, rapoartele întocmite în acel moment neidentificând deficiențe în activitatea curentă imputabile lui.

În opinia contestatorului, actul denumit Sinteză a controlului efectuat la Ocolul Silvic H în perioada 03.07.2007-03.08.2007 menționat de intimată în decizia de desfacere a contractului individual de muncă nu reprezintă decât o enumerare a rapoartelor și notelor de constatare prevăzute în decizia nr.197/9906/14.09.2007, neputând fi calificat ca un act distinct de sesizare a unor neregularități, ci doar ca o enumerare a unor lucrări întocmite anterior.

În susținerea contestației, a solicitat proba cu acte, audierea a doi martori și o expertiză tehnică contabilă prin care să se verifice dacă toate facturile emise și registrul de partizi despre care se face vorbire în decizia de concediere au fost corect întocmite și dacă plățile efectuate au fost legal efectuate.De asemenea, a insistat în efectuarea acestei expertize pentru a se verifica ce plăți au fost efectuate, cine avea responsabilitatea efectuării acestora, ce părți din acte reveneau contabilului spre completare, și dacă din punct de vedere contabil activitățile desfășurate de el în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost corecte.

La termenul din data de 05.03.2009, contestatorul a invocat excepția tardivității emiterii deciziei nr. 197/9906/14.09.2007 de desfacere a contractului individual de muncă.

Contestatorul precizează că potrivit art. 268 alin. 1 Codul muncii, angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.Având în vedere prevederile imperative ale art. 268 alin.1 Codul muncii, și coroborarea acestora cu documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate, apreciază că în speță este aplicabilă excepția tardivității pentru următoarele considerente:

Astfel în ceea ce privește Nota de constatare nr.8068/25.07.2007privind verificarea documentelor financiar contabile ce privesc licitația de prestări servicii exploatare masă lemnoasă pe picior din data de 22.01.2007 pentru partizile scoase la licitație la Ocolul Silvic H ( potrivit acestei note, consilierul juridic a constatat încălcări ale legii în momentul încheierii contractelor din datele de 16.02.2007 și 16.02.2007, beneficiare fiind și - ) invocată de intimată în decizia contestată, arată că nu au fost respectate termenele prevăzute de legiuitor, în sensul că, această notă este înregistrată la Direcția Silvică sub nr. 8068 din data de 25.07.2007, dată la care teoretic a început să curgă termenul de 30 de zile în vederea aplicării sancțiunii disciplinare persoanei responsabile de o eventuală încălcare a legii. Contestatorul susține că decizia trebuia emisă cel mai târziu la data de 25.08.2007.Mai mult, arată că faptele s-au petrecut la data de 16.02.2007, împlinindu-se și termenul de 6 luni prevăzut de legiuitor.

Contestatorul precizează că și în ceea ce privește Nota de constatare nr.7812/17.07.2007prevăzută în decizia contestată, nu au fost respectate termenele de 30 de zile, respectiv de 6 luni prevăzute de legiuitor.Astfel, contestatorul arată că nota de constatare are la bază verificarea făcută în temeiul sesizării înregistrate la intimată sub nr. 7133 din data de 29.06.2007, decizia de sancționare trebuind să fie emisă în opinia acestuia cel târziu la data de 29.07.2007, fapt ce nu s-a petrecut.

arată că intimata nu a respectat termenele prevăzute de legislația muncii, de 30 de zile și respectiv 6 luni și în ceea ce privește Raportul nr.9308/31.08.2007, Raportul nr.9260/31.08.2007și Nota de constatare nr.9293/31.08.2007.

Prin întâmpinarea formulată, Direcția Silvică Vas olicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și în consecință menținerea deciziei nr. 197/9906/14.09.2007 ca temeinică și legală. Prin Nota de constatare nr. 7812/17.07.2007, intimata arată că nu se incriminează culpa unui simplu contabil, ci a contabilului șef al ocolului Silvic H.

Intimata precizează că nu a respectat punctele 3 și 4 din fișa postului, acesta neurmărind completarea registrului de partizi, respectiv intrarea în gestiune a materialului lemnos destinat exploatării, neputându-se astfel urmări vânzarea materialului lemnos către beneficiar.Obligația ținerii evidenței registrului de partizi, susține intimata, nu revine responsabilului fondului ier sau celui cu paza, ci contabilității ocolului silvic, lucru evidențiat și de nomenclatorul "Sistemul informațional în concepție unitară pentru silvicultură". Faptul că nu a respectat aceste atribuții a condus la inexistența la Ocolul Silvic Hau nor evidențe clare a gestiunilor de masă lemnoasă, masă care reprezintă ponderea cea mai mare în gestiunea unui ocol silvic.

Direcția Silvică V arată că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei cât și din cele reținute prin nota de constatare nr. 8068/25.07.2007 se poate observa că registrul de partizi, la partida 91, 150, 166 nu sunt completate prevederile, iar la partidele 355, 362, 350R, 291 P nu sunt completate la Punctul -prevederi, Punctul II materiale -Cantități, acesta fiind completat doar la Punctul III - materiale vândute.

Intimata susține că cele invocate prin Nota de constatare nr.8068/25.07.2007 care privesc încheierea a două contracte de prestări servicii, în care apar ca beneficiari H și - H, iar Ocolul Silvic avea calitate de executant, sunt semnate de contestator, dar nu au fost încheiate în mod legal deoarece, Direcția Silvică V nu are în obiectul de activitate prestarea de servicii de exploatare masă lemnoasă la agenții economici care au câștigat licitațiile organizate de unitate, iar nu avea atribuții de a antrena răspunderea unității prin semnarea și încheierea abuzivă a unor astfel de contracte.

La punctul 3 din fișa postului contestatorului se prevede faptul că contabilul șef răspunde de aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind folosirea resurselor materiale și bănești puse la dispoziția ocolului silvic și controlează modul în care sunt respectate aceste dispoziții de către cei care administrează și gestionează valorile materiale și bănești, informând șeful de ocol asupra celor constatate. Intimata arată că nu a respectat această atribuție înregistrând la plată facturi întocmite de pentru munca neprestată de această societate, fapt ce constituie abatere gravă de la obligațiile de serviciu.

Direcția Silvică V menționează că Raportul nr.9308/31.08.2007 vizează vânzarea de masă lemnoasă către agenți economici fără contracte și licitație, contestatorul încălcând prevederile HG85/2004 pentru aprobarea regulamentului de vânzare de către a masei lemnoase destinate agenților economici.În opinia intimatei, nu trebuia să organizeze licitații, ci conform fișei postului trebuia să emită facturi doar pentru masa lemnoasă contractată în condiții de legalitate, iar în cazul în care constata că masa lemnoasă era vândută fără contract, trebuia să sesizeze conducerea unității.

Intimata precizează că nu s-a limitat la a emite facturi la plată fără contract, dar a emis și facturi cu alte specificații( factura nr. -/17.02.2006 și -/23.01.2006) decât sortimentul stabilit pentru comercializare, inducându-se în eroare organele de control în timpul transportului și facilitând beneficiarul.În aceeași măsură arată intimata, contestatorul a întocmit facturi beneficiar fiind TehnoG. V pentru un anumit sortiment având la bază avize de însoțire în care este prevăzut faptul că s-a livrat material lemnos cu diametre mai mari și desigur cu un preț unitar mai mare, prejudiciindu-se astfel ocolul silvic cu valoarea respectivă.

Cele consemnate în Nota de constatare nr. 9293/31.08.2007 sunt reale și concrete, Direcția Silvică V neaprobând devizul de lucrări de reparații capitale la districtul.În ce privește cantonul silvic, intimata arată că pentru acest obiectiv nu s-a întocmit deviz de cheltuieli, contestatorul plătind facturi pentru cele două obiective, facturi depuse la dosarul cauzei.

Intimata precizează că motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de din timpul cercetării disciplinare din ziua de 12.09.2007 sunt expuse pe larg în cuprinsul deciziei de concediere.

În apărare, intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens xerocopii de pe întreaga documentație ce a stat la baza emiterii deciziei nr. 197/9906/14.09.2007. Raportat la excepția de tardivitate a emiterii deciziei de desfacere a contractului individual de muncă, excepție invocată de contestator, intimata apreciază că nota de constare nr. 8068/25.07.2007, nota de constatare nr.7812/17.07.2007, raportul nr. 9308/31.08.2007, nota de constatare nr. 9293/31.08.2007, raportul nr. 9260/31.08.2007 au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în materie, implicit a termenelor de 30 de zile și 6 luni prevăzute de art.268 alin.1 Codul muncii.

Prin sentința civilă nr.451 din 23.04.2009 Tribunalul Vaslui admite, în parte, excepția tardivității. Constată ca tardiv emisă decizia nr.197/9906 din data de 14.09.2007 a Direcției Silvice V pentru faptele constatate prin raportul nr. 8086/25.07.2007, constând în încheierea, la data de 16.02.2007, a contractelor de prestări servicii nr.636, respectiv 636, dintre Ocolul Silvic H și SC " SRL și SC " " SRL

Respinge excepția tardivității pentru celelalte fapte.

Admite, în parte, contestația formulată de către reclamantul formulată împotriva deciziei nr.197/9906 emisă de către Direcția Silvică

Înlocuiește sancțiunea concedierii disciplinare aplicate prin decizia nr. 197/9906 cu sancțiunea reducerii salariului de bază pentru o perioadă de 3 luni cu 10%.

Dispune reintegrarea contestatorului în postul deținut anterior emiterii deciziei nr.197/9906 emisă la data de 14.09.2007, respectiv cel de contabil șef în cadrul Ocolului Silvic

Obligă intimata să achite contestatorului drepturile salariale, precum și celălalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat, majorate, indexate și reactualizate de la data emiterii deciziei la data reintegrării efective.

Compensează cheltuielile de judecată în limita sumei de 1905,40 lei.

În temeiul prevederilor art.274 Cpc, obligă intimata la plata sumei de 1230 lei contestatorului, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță constată următoarele:

În ce privește excepția tardivității emiterii deciziei de sancționare, excepție invocată de contestator la termenul din data de 05.03.2009, pentru faptele constatate prin Notele nr. 8068/25.07.2007, 7812/17.07.2007, 9293/31.08.2007, și Rapoartele nr. 9308/31.08.2007 și 9260/31.08.2007, instanța constată că aceasta este întemeiată doar în ceea ce privește faptele prevăzute în Nota de constatare nr. 8068/25.07.2007.

Astfel, prin Nota de constatare nr.8068/25.07.2007privind verificarea documentelor financiar contabile ce privesc licitația de prestări servicii exploatare masă lemnoasă pe picior din data de 22.01.2007 pentru partizile scoase la licitație la Ocolul Silvic, notă de constatare ce stă la baza emiterii deciziei de desfacere a contractului individual de muncă, se susține că se face vinovat de încheierea a două contracte de prestări servicii, ambele cu același număr - 636 și aceeași dată - 16.02.2007, beneficiare fiind și H.

Analizând această notă de constatare și datele pe care le conține, instanța apreciază că intimata în momentul emiterii deciziei de sancționare nu a respectat termenele prevăzute de art. 268 alin. 1 Codul muncii, de 30 de zile calendaristice, respectiv de 6 luni.

Primul termen (de 30 de zile calendaristice) curge de la data la care reprezentantul angajatorului persoană juridică abilitată să aplice sancțiuni disciplinare a luat cunoștință despre săvârșirea abaterii ( printr-o notă de constatare, referat, proces -verbal, având o dată certă, prin înregistrarea în registrul general al unității ).Termenul în discuție se calculează în conformitate cu art. 101 alin. 1 Cod Proc.Civ., pe zile libere, neintrând în calcul ziua când a început, nici cea când s-a sfârșit.

Nota de constatare în discuție, este înregistrată la Direcția Silvică V sub nr. 8068 din data de 25.07.2007, dată la care a început să curgă termenul de 30 de zile în vederea aplicării sancțiunii disciplinare persoanei vinovate de o eventuală încălcare a normelor privind disciplina muncii, astfel Tribunalul constată că, decizia trebuia emisă cel mai târziu la data de 25.08.2007, fapt ce nu s-a petrecut. termenului de 30 de zile calendaristice conduce la prescrierea dreptului angajatorului de a aplica sancțiuni disciplinare.

Termenul de 6 luni curge de la un moment obiectiv: data săvârșirii abaterii disciplinare. În interiorul său, angajatorul trebuie să ia cunoștință de săvârșirea acestei abateri și tot aici se va încadra și termenul de 30 de zile.În mod normal, acest ultim termen va înceta anterior celui de 6 luni. Și termenul de 6 luni se va calcula în conformitate cu dispozițiile Codului d e Procedură Civilă, adică se va sfârși în luna corespunzătoare zilei de plecare ( art. 101 alin. 3).Evident că și curgerea acestui termen are drept consecință prescrierea dreptului de a-l sancționa disciplinar pe salariatul vinovat.

În Nota de constatare nr. 8068/25.07.2007 se arată că faptele s-au petrecut la data de 16.02.2007, depășindu-se practic și termenul de 6 luni prevăzut de art. 268 alin. 1 Codul muncii.

La dosarul cauzei, la filele 76-77 există și Rezoluția nr. 1189/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși de confirmare a propunerii de neîncepere a urmăririi penale în ceea ce-l privește pe raportat la presupusele neregularități privind încheierea celor două contracte de prestări servicii despre care face vorbire nota de constatare nr.8068/25.07.2007.Prin această Rezoluție se reține că și-a exercitat în mod legal atribuțiile de serviciu și prin activitatea sa nu a produs o vătămare a intereselor legale ale vreunei persoane, o pagubă sau o tulburare însemnată în cadrul instituției în care era angajat.

În ce privește Nota de constatare nr.7812/17.07.2007, instanța constată că, conducerea unității a luat cunoștință de aceasta în ședința din data de pe 31.08.2007, iar decizia de sancționare a fost emisă pe data de 14.09.2007, deci în termenul prevăzut de art. 268 alin. 1 Codul muncii.

La punctul 5 din această notă de constatare se face vorbire despre neoperarea în registru de partizi a prevederilor din mai multe partizi și anume: partida 352, 353, 354, 336, 344.Așa zisa neoperare în registrul de partizi a prevederilor și are ca dată intervalul cuprins între 26.03.2007-20.09.2007,deci în termenul de 6 luni de la constatarea faptelor.De asemenea și avizele de expediție de care face vorbire aceeași notă de constatare sunt emise în termenul de 6 luni de la data constatării abaterii disciplinare, respectiv în intervalul cuprins între 28.03.2007-20.09.2007.

În ce privește Nota de constatare nr.9293/31.08.2007, instanța constată că, Comitetul Director al intimatei a luat cunoștință de aceasta în ședința din data de 31.08.2007, decizia de sancționare fiind emisă la data de 14.09.2007, în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 268 alin.1 Codul muncii.Facturile și plata făcută la acestea ( menționate în nota de constatare)sunt emise la plată în intervalul de 6 luni înaintea emiterii deciziei contestate.

Instanța reține că în ce privește Raportul nr.9260/31.08.2007, acesta a fost prezentat conducerii unității în ședința din data de 31.08.2007, iar prin urmare, decizia de sancționare a fost emisă legal în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 268 alin. 1 Codul muncii.

Prin acest raport, intimata constată că lucrările de exploatare la partida nr. 291 contract nr. 2/31.01.2007, înregistrat la Direcția Silvică V sub nr. 1102/02.02.2007 nu au fost executate de către prestatorul H ci de către salariați ai Ocolului Silvic H care au fost plătiți pentru executarea acestor lucrări tocmai de către Ocolul Silvic H.Contestatorul,susține intimata, în calitatea pe care o avea, a aprobat plata ilegală a statelor de plată ( din 13.04.2007 și 13.08.2007)pentru salariații unității care au lucrat la activitatea de exploatare ieră în locul. Instanța apreciază că intimata a respectat și în acest caz termenul de 6 luni prevăzut de dispozițiile art. 268 alin. 1 Codul muncii.

În ce privește faptele prevăzute și imputate contestatorului prin Raportul nr.9308/31.08.2007, respectiv eliberarea de facturi cu alte specificații decât sortimentul de masă lemnoasă stabilit pentru comercializare, livrarea fără licitație sau negociere de masă lemnoasă, vânzarea de masă lemnoasă în afara perioadei contractate sau peste prevederile contractuale sau vânzarea de masă lemnoasă la prețuri care nu se regăsesc în lista de prețuri a Direcției Silvice V, instanța constată, din actele depuse de intimată la dosarul cauzei, că aceasta a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 268 alin. 1 Codul muncii, respectând termenele de 30 de zile, respectiv termenul de 6 luni.

Față de cele arătate mai sus, instanța a admis în parte excepția tardivității invocată de contestator, și în consecință a constatat ca tardiv emisă decizia nr.197/9906 din data de 14.09.2007 a Direcției Silvice V pentru faptele constatate prin Nota de constatare nr. 8086/25.07.2007constând în încheierea la data de 16.02.2007 a contractelor de prestări servicii ambele cu nr. 636 dintre Ocolul Silvic H și și

Pe fondul cauzei, instanța constată următoarele:

Prin acțiunea introductivă, arată că a fost sancționat disciplinar abuziv, cu desfacerea contractului individual de muncă potrivit art. 61 litera a Codul muncii coroborat cu prevederile art. 106 litera f din Contractul Colectiv de muncă pe anii 2007-2008, pentru abateri grave și repetate de la regulile de disciplina muncii, stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern, fișa postului.Contestatorul apreciază că susținerile intimatei din decizia nr. 197/9906/14.09.2007 sunt nefondate, neavând un suport real.

Pentru lămurirea instanței și pentru a se verifica dacă se face vinovat de faptele imputate și expuse în preambulul deciziei de sancționare, în speță au fost efectuate două expertize contabile.

Prima expertiză efectuată de expertul nu a fost luată în considerare de către instanță, deoarece s-a apreciat că expertul și-a depășit atribuțiile stabilite prin obiectivele reținute, pronunțându-se asupra fondului cauzei.

A doua expertiză efectuată în cauză a constatat următoarele:

În decizia de concediere nr. 197/9906/14.09.2007 se face referire la două facturi, respectiv la factura nr. -(270)/30.10.2006 și factura nr. -(85)/22.06.2007.Prima factură, cumpărător fiind TehnoG. Vaf ost emisă în baza avizelor de expediție nr.-/18.10.2006, -/19.10.2006 și -/19.10.2008 și a borderoului de justificare nr.5775/23.10.2006 întocmite de gestionar.Expertul apreciază că din punct de vedere al sortimentului de masă lemnoasă și al cantității factura a fost întocmită corect, dar în ceea ce privește temeiul legal în cazul acestei livrări nu există contract și nu a fost respectat prețul stabilit de Hotărârea Comitetului Director pentru acea perioadă.În ce privește a doua factură, cumpărător fiind Grup H aceasta a fost emisă în baza a cinci avize de expediție din data de 15.06.2007 și a borderoului de justificare nr. 2622/18.06.2007, respectând sortimentul de masă lemnoasă și cantitatea, dar nu are la bază un contract, iar prețul nu corespunde listei de prețuri valabile pentru perioada respectivă.Expertul reține că în ceea ce privește Situația gestionară a produselor lemnoase care cuprinde 4 capitole, pentru partida 91P nu au fost completate date de la capitolul I și II, pentru partida 156P nu sunt completate date de la capitolele I, II și IV, iar pentru partida 150P nu sunt completate datele de la capitolele I, II și IV. Însă, susține acesta că evidența masei lemnoase a fost ținută în sistem informatic prin adaptarea acestui registru într-o anexă ce cuprinde toate informațiile cerute în acest act normativ.

Contractul de prestări servicii exploatare masă lemnoasă pe picior nr. 2/31.01.2007 de care face vorbire intimata în decizia de concediere a fost încheiat în urma licitației din 28.01.2007, iar exploatarea materialului lemnos s-a executat în baza autorizației de exploatare nr. 304/15.02.2007.În cadrul acestui contract s-a constituit garanție de bună execuție în sumă de 5.819,15 lei și s-au efectuat plăți în valoare de 15.212,77 lei, rămânând prestații neachitate în sumă de 7.341,25 lei, iar din punct de vedere financiar contabil, susține expertul facturile emise și acceptate au suport legal, inclusiv plata acestora.

În privința Registrului de partizi sau a Situației gestionare a produselor lemnoase, acesta se completează la compartimentul financiar contabil de către contabilul șef la toate cele patru capitole pe baza actelor de punere în valoare și a celorlalte documente primare privind fasonatul, vânzarea și livrarea.Expertul precizează că în ceea ce privește adaptarea acestuia folosind sistemele informatice conform 1850/2004 privind registrele și formularele financiar contabile, având în vedere că este un formular specific în silvicultură nu s-a găsit un ordin intern sau un temei legal al Romsilva.

Analizând Procesul -verbal de control financiar gestionar al Ocolului Silvic pentru perioada 2005-2007 expertul contabil a concluzionat că nu s-au găsit deficiențe majore în activitatea departamentului financiar contabil, realizându-se indicatori economico-financiari buni.

Raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză reține că, potrivit deciziei nr. 69/2006 emisă de intimată, contabilul șef era împuternicit doar ca responsabil de contract cu obligația urmăririi tuturor prevederilor contractuale, neavând atribuții cu privire la organizarea de licitații, încheierea de contracte sau aprobări de vânzare a materialului lemnos.

În ce privește evidența masei lemnoase în registrul de partizi, expertul susține că aceasta a fost ținută parțial, nefiind completate la majoritatea partizilor capitole privind Actul de punere în valoare, Materiale fasonate-cantități și Materiale livrate -expediate.

În urma verificărilor jurnalului de vânzări expertul a constatat că s-au efectuat livrări de masă lemnoasă fără contract și implicit fără licitație sau negociere pentru care s-au întocmit facturi fiscale, atât pentru instituții bugetare cât și pentru agenți economici.

Pe majoritatea facturilor aferente livrărilor de masă lemnoasă fără contract, susține expertul, s-a înscris ca temei legal în ceea ce privește prețul,Hotărârea Consiliului Director nr. 1602/20.02.2006 și nr. 1/2007, iar la unii agenți economici se remarcă stabilirea de prețuri arbitrare la facturarea masei lemnoase.

În cazul livrărilor de masă lemnoasă la agenții economici pe bază de contract expertul a constatat că nu s-au respectat cantitățile contractate la livrare, depășindu-se prevederile contractuale.

De asemenea, în cazul contractelor de livrare încheiate cu agenții economici pentru masa lemnoasă licitată, expertul a apreciat că s-au făcut livrări de masă lemnoasă a altor sortimente decât cele contractate în sensul că nu s-au respectat cantitățile pe sortimentele adjudecate.Având în vedere că s-au livrat sortimente de masă lemnoasă cu diametru mai mare și prețurile se diferențiază în funcție de diametru s-a constatat că a existat o diferență de valoare înregistrată mai mică decât cea reală.

Din verificări expertul a constatat că există neconcordanțe între sortimentele din avizul de însoțire și factură precum și livrări de sortimente de masă lemnoasă care nu aveau stabilite prețuri de vânzare prin hotărâri ale Comitetului Director al intimatei.S-au eliberat facturi cu alte specificații decât sortimentul de masă lemnoasă stabilit pentru comercializare cazuri în care s-a specificat lemn lucru declasat în loc de lemn de foc.

În ce privește repararea obiectivelor și district, expertul a apreciat că nu s-au respectat prevederile legale privind efectuarea de investiții.

Instanța constată că în fișa postului contestatorului, se prevede la punctul 3 faptul că, contabilul șef răspunde de aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind folosirea resurselor materiale și bănești puse la dispoziția ocolului silvic, și controlează modul în care sunt respectate aceste dispoziții de către cei care administrează sau gestionează valorile materiale și bănești informând șeful de ocol asupra celor constatate.La punctul 4 este stabilită ca atribuție de serviciu, în sarcina contestatorului și urmărirea și aplicarea corectă a prețurilor cu ridicata și cu amănuntul la facturile emise.

Din depoziția martorului, fost șef de ocol la, reiese că toate contractele încheiate de ocolul silvic erau vizate de intimată.De asemenea, licitațiile erau organizate de Direcția Silvică V, iar prețurile erau stabilite prin negociere de intimată.

Martorul, fost director al Direcției Silvice în perioada 2005-2007 susține că nu se face vinovat de faptele care i se impută prin decizia de concediere, în urma reviziilor efectuate în anii 2005-2006 neconstatându-se deficiențe în activitatea desfășurată de către acesta în calitate de contabil șef.

În ce privește decizia de sancționare nr. 146/8506/09.08.2007, aplicată contestatorului și invocată de intimată în preambulul deciziei nr. 197/9906/14.09.2007, instanța constată că la filele 81-82 din dosarul cauzei există Decizia nr. 99/26.02.2008 a Curții de APEL IAȘI prin care această decizie de sancționare este desființată, aceasta ne mai producând nici un efect juridic.

Instanța apreciază, analizând raportul de expertiză efectuat în prezenta cauză coroborat cu actele și depozițiile martorilor audiați, că într-adevăr contestatorul se face vinovat de nerespectarea unor atribuții prevăzute în fișa postului, respectiv punctele 3 și 4, săvârșind o serie de abateri disciplinare, dar de o gravitate mai redusă decât sancțiunea maximă reglementată de art.61 litera a Codul muncii.

Tribunalul constată că sancțiunea aplicată contestatorului este prea severă față de abaterile săvârșite care nu pot rămâne nesancționate și în realizarea scopului legii va admite în parte contestația și va dispune înlocuirea sancțiunii concedierii disciplinare aplicate prin decizia nr. 197/9906/14.09.2007 cu sancțiunea prevăzută de art. 264 Codul muncii, respectiv cea de la litera d, reducerea salariului de bază pe o durată de 3 luni cu 10 %.

Articolul 78 Codul muncii prevede că în cazul concedierilor nelegale, la cererea salariatului, instanța va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere și totodată va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

În baza dispozițiilor articolului mai sus menționat, instanța va dispune reintegrarea contestatorului în postul deținut anterior emiterii deciziei de concediere, respectiv cel de contabil șef în cadrul Ocolului Silvic H, și va obliga intimata să-i achite drepturile salariale precum și celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat indexate, majorate și reactualizate de la data emiterii deciziei până la data reintegrării efective.

Instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată în limita sumei de 1905,40 lei iar conform prevederilor art. 274 Cod Proc.Civ. va obliga intimata să-i achite contestatorului suma de 1230 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorul și Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică V, prin reprezentant legal.

1. În motivarea recursului său, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. contestatorul arată că în mod greșit prima instanță a respins excepția tardivității deciziei în ceea ce privește nota de constatare nr.7812/17.07.2007, raportul nr.9308/31.08.2007 și raportul nr.9260/31.08.2007 întocmit în urma verificărilor dispuse prin sesizare de către directorul direcției, persoană ce a emis și ordinul de deplasare din data de 03.07.2007. În privința acestora s-a împlinit termenul de 30 de zile prevăzut de art.268 al.1 din Codul muncii, acesta curgând, conform practicii de la data când s-a adus la cunoștință, printr-un referat, raport, nota de constatare înregistrată la registratura angajatorului.

Mai arată recurentul contestator că nu se face vinovat de săvârșirea abaterilor disciplinare reținute prin decizia de sancționare. Acest lucru rezultă din declarațiile martorilor audiați, rapoartele de expertiză efectuate, precum și din actele depuse.

Mai arată recurentul contestator că instanța nu a explicat de ce compensează cheltuielile de judecată, în condițiile în care nu s-a luat în calcul nici onorariul pentru expertiza întocmită de.

2. În motivarea recursului său, Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică, prin reprezentant legal, susține că în mod nejustificat instanța a înlocuit măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă cu sancțiunea reducerii salariului pe o perioadă de 3 luni cu 10%. Înlocuirea măsurii se poate dispune când faptele săvârșite de contestator sunt puține și de mică importanță pentru angajator. Or, decizia de sancționare cuprinde 10 acte de constatare a unor fapte săvârșite de contestator, și care sunt de o gravitate extremă, prin faptul că diminuează fraudulos patrimoniul.

Chiar și în situația în care tribunalul ajunge la concluzia că faptele cuprinse în raportul 8086/25.07.2007 sunt constatate și sancționate cu întârziere, și ca atare în situația respectivă, este incidentă excepția tardivității, rămân faptele constatate prin celelalte 9 rapoarte și note de constatare.

Faptele reținute prin decizia de concediere sunt următoarele:

- Efectuarea de plăți ilegale către societatea SRL Banului, care nu a efectuat lucrările asumate prin contractul de prestări servicii. Aceste lucrări de tăiere de masă lemnoasă au fost realizate de către angajații Ocolului Silvic H;

- Fapta descrisă la al.2 în decizie, conturează profilul contestatorului, deși nu mai poate fi analizată ca urmare a prescrierii dreptului de sancționare;

- Neînregistrarea în registrul de partizi a actelor de punere în valoare și a notelor de intrare recepție, atribuție ce era în sarcina contabilului șef, potrivit normelor tehnice. Faptul că registrul de partizi a fost completat în sistem informatic nu-l exonerează pe contestator de a ține registrul și în sistem clasic;

- Verificarea superficială a documentelor de expediție a masei lemnoase, documente ce, deși nu erau completate la toate rubricile, erau acceptate la plată de către contestator, faptă reținută și în expertiză;

- Neinventarierea sau nedispunerea inventarierii stocurilor de masă lemnoasă în parchetele 150 și 156, faptă reținută și în expertiză;

- Aprobarea valorificării masei lemnoase fără licitație sau negociere, permițând astfel vânzarea de masă lemnoasă cu prețuri mai mici decât cele legale, precum și de alte dimensiuni și sortimente decât cele stabilite, fapt consemnat în expertiză;

- Înregistrarea în contabilitate a proceselor verbale de recepție fictive la partizi;

- Eliberarea de facturi de masă lemnoasă cu alte specificații, decât cele admise la comercializare, de exemplu, lemn de lucru declasat în loc de lemn de foc;

- Dispunerea și aprobarea efectuării de reparații și apoi plata contravalorii acestora, la două cantoane silvice fără aprobarea legală a organelor ierarhice, schimbând în acest mod destinația fondurilor existente.

Mai susține recurenta că depoziția martorului trebuie privită cu rezerve, întrucât și acesta a săvârșit numeroase abateri și declarația acestuia nu face altceva decât să susțină o persoană aflată în aceeași situație cu el.

În ceea ce privește dispoziția de reintegrare, recurentul arată că, potrivit Hotărârii 229/04.03.2009, postul de contabil șef presupune o persoană cu studii superioare. Or, contestatorul are studii medii.

Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Vaf ormulat întâmpinare la recursul declarat de contestatorul solicitând respingerea acestuia, motivând în principal, că motivele de recurs sunt generice.

Contestatorul a depus la dosar concluzii scrise.

În recurs s-a depus la dosar adresa nr.14177/23.07.2009 a Romsilva.

Examinând împreună motivele de recurs invocate de recurenți, apărările formulate în raport de probele cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Curtea reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.268 1) din Codul muncii "Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei".

Prin decizia contestată s-a reținut în sarcina contestatorului fapta de punere în valoare, autorizare și valorificare a masei lemnoase din parchetele 91, 150 și 158, produse principale - tăiere rasă, cota Nevoi 2006, la Ocolul Silvic Fapta a fost constată de către comisia constituită ca urmare a sesizării nr.7133/29.06.2007, prin ordinul de serviciu nr.7257 din 03.07.2007, nota ce a dobândit dată certă la înregistrarea la registratura Direcției Silvice V, sub numărul 7812 din 17.07.2007.

Prin urmare, data de17.07.2007este data luării la cunostinta despre savârsirea abaterii disciplinare, termenul de 30 de zile de aplicare a sancțiunii fiind cu mult depășit de către angajator. În plus, nota relevă că obiectul cercetării la constituit activitatea din anii 2005, 2006 până în iulie 2007, data controlului.

În acestă circumstanță, Curtea constată că decizia nr.197/9906 din 14.09.2007, este tardiv emisă sub aspectul faptelor constatate prin nota nr.7812/17.07.2007, constând în punerea în valoare, autorizarea și valorificarea masei lemnoase din parchetele 91, 150 și 158, produse principale - tăiere rasă, cota Nevoi 2006, la Ocolul Silvic

Prin aceeași decizie s-a reținut în sarcina contestatorului fapta de vânzare directă (fără licitație) a masei lemnoase către operatori economici, în perioada 2005-2007, în susținere fiind invocat raportul nr.9260/31.08.2007.

Termenul de 30 de zile de aplicare a sancțiunii pentru această faptă curge de la data înregistrării raportului nr. 9260, respectiv de la data de31.08.2007și nu da la data de 03.07.2007, când comisia de cercetare a fost constituită prin ordinul de serviciu nr.7257 din 03.07.2007, astfel cum susține contestatorul. Acesta deoarece, desemnarea de către angajator a persoanelor abilitate să analizeze activitatea contestatorului nu echivalează cu sensul sintagmei de "cunoaștere despre săvârșirea abaterii disciplinare". Numai data înregistrării referatului ce consemnează abaterea, la registratura generală a angajatorului, declanșează curgerea termenului de prescripție a aplicării sancțiunii.

Prin aceeași decizie s-a reținut în sarcina contestatorului faptele prevăzute și imputate prin raportul nr.9308/31.08.2007, respectiv eliberarea de facturi cu alte specificații decât sortimentul de masă lemnoasă stabilit pentru comercializare, livrarea fără licitație sau negociere de masă lemnoasă,vânzarea de masă lemnoasă în afara perioadei contractate sau peste prevederile contractuale sau vânzarea de masă lemnoasă la prețuri care nu se regăsesc în lista de prețuri a Direcției Silvice

Curtea constată, ca și la fapta precedentă că, data înregistrării raportului nr.9308, 31.08.2007 este data de la care curge termenul de 30 de zile de prescripție a aplicării sancțiunii, angajatorul respectând prevederile art. 268 alin. 1 Codul muncii.

Astfel, cu privire la faptele reținute prin rapoartele nr.9260/31.08.2007 și nr.9308/31.08.2007, Curtea reține că în mod corect a fost soluționată excepția tardivității de către judecătorii fondului.

În ceea ce privește fondul litigios Curtea reține că, abaterea disciplinară, în sensul art.263(1) din Codul muncii "este o fapta în legatură cu munca si care consta într-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele și dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici".

Deci, obiectul abaterii disciplinare îl constituie relațiile de muncă, ordinea interioară în cadrul angajatorului, disciplina la locul de muncă. Pe planul raportului juridic de muncă, aceste relații se transpun în obligațiile de serviciu ale salariatului asumate prin contractul individual de muncă.

În acest context, Curtea va analiza faptele reținute prin decizia de sancționare, și în privința cărora nu a intervenit termenul de prescripție, prin raportare la obligațiile (de a face sau de a nu face) impuse acestuia prin contractul de muncă, fișa postului și dispozițiile legale aplicabile.

Unul dintre temeiurile deciziei de concediere l-a constituitraportul nr.9308/31.08.2007. Se reține în acesta că în perioada 2005 - 2007 s-a aprobat vânzarea fără contract a materialelor lemnoase către agenți economici, încălcându-se dispozițiile HG85/2004 completată cu HG 1174/2006.

În acest raport se face referire la două facturi, respectiv la factura nr. -(270)/30.10.2006 și factura nr. -(85)/22.06.2007.

În ceea ce privește prima factură expertul apreciază că din punct de vedere al sortimentului de masă lemnoasă și al cantității factura a fost întocmită corect, dar că nu are fundament legal, în sensul că, în cazul acestei livrări nu există contract și nu a fost respectat prețul stabilit de Hotărârea Comitetului Director pentru acea perioadă. Cumpărătorul masei lemnoase din această factură a fost TehnoG. V, documentul fiind emis în baza avizelor de expediție nr.-/18.10.2006, -/19.10.2006 și -/19.10.2008 și a borderoului de justificare nr.5775/23.10.2006 întocmite de gestionar.

În ce privește a doua factură, cumpărătorul masei lemnoase fiind Grup H, a fost emisă în baza a cinci avize de expediție din data de 15.06.2007 și a borderoului de justificare nr. 2622/18.06.2007. Expertul concluzionează că aceasta respectă sortimentul de masă lemnoasă și cantitatea, dar, de asemenea, nu are la bază un contract, iar prețul nu corespunde listei de prețuri valabile pentru perioada respectivă.

Curtea notează că, potrivit fișei postului (pct.3) înregistrată sub nr.6582 din 27.05.2005 (fila 145 fond) recurentul contestator " răspunde de aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind folosirea resurselor materiale și bănești puse la dispoziția ocolului silvic, secției și controlează modul în care sunt respectate aceste dispoziții de către cei care administrează sau gestionează valorile materiale și bănești, informând șeful de ocol, secție asupra celor constatate"

Dispozițiile de a căror aplicare corectă răspundea contabilul șef (la momentul supus discuției) sunt: HG 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de vanzare a masei lemnoase de catre detinatorii de fond ier proprietate publica, catre agentii economici, Codul silvic, Normele privind circulația materialelor lemnoase și controlul circulației acestora și al instalațiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin HG 427/2004.

Potrivit art.1 din Regulamentului de vanzare a masei lemnoase de catre detinatorii de fond ier proprietate publica, catre agentii economici " Masa lemnoasă pe picior sau fasonata, care se valorifica anual, potrivit legii, din fondul ier proprietate publica, se vinde agenților economici în condiții specifice economiei de piata, prin licitație sau prin negociere directa".

Licitația, potrivit aceluiași regulament se organizează de comisia de licitație numită de conducerea unității silvice ca deținător legali de fond ier proprietate publica. Numai în cazzul în care masa lemnoasă nu s-a vândut la licitație se procedează la vânzare directă.

Aceste dispoziții le regăsim și în Codul silvic, aprtobat prin Legea 26/1996 care în art.4 prevede că "Produsele lemnoase ale pădurii se recolteaza pe baza de autorizație de exploatare și caiet de sarcini, eliberate de unitățile silvice. acestor produse se face prin acte de punere în valoare întocmite de unitățile silvice și se valorifica, potrivit legii, pe baza de licitație, cu excepția celor exploatate în regie proprie. Masa lemnoasă care nu s-a putut valorifica prin licitație se poate vinde prin negociere directa

Aceasta înseamnă că, în momentul în care contabilul șef a primit factura nr. -(270)/30.10.2006 și factura nr. -(85)/22.06.2007, fără a fi însoțite și de contractele de vânzare-cumpărare a masei lemnoase, încheiate în condițiile legii, avea obligația de a încunoștiința conducerea unității despre neregularitățile constatare. Curtea notează că prin inacțiunea sa a facilitat prejudicierea patrimoniului unității.

Mai reține expertul în lucrare că pe majoritatea facturilor aferente livrărilor de masă lemnoasă fără contract s-a înscris ca temei legal în ceea ce privește prețul, Hotărârea Consiliului Director nr. 1602/20.02.2006 și nr. 1/2007, iar la unii agenți economici se remarcă stabilirea de prețuri arbitrare la facturarea masei lemnoase.

De asemenea, în cazul contractelor de livrare încheiate cu agenții economici pentru masa lemnoasă licitată, expertul a apreciat că s-au făcut livrări de masă lemnoasă a altor sortimente decât cele contractate în sensul că nu s-au respectat cantitățile pe sortimentele adjudecate. Având în vedere că s-au livrat sortimente de masă lemnoasă cu diametru mai mare și prețurile se diferențiază în funcție de diametru s-a constatat că a existat o diferență de valoare înregistrată mai mică decât cea reală.

Curtea constată astfel că doar neinformarea conducerii poate constitui faptă în sarcina contestatorului ( faptă de altfel destul de gravă) și nu însăși realizarea vânzării masei lemnoase fără licitație și ca atare fără contract legal și nici livrările de masă lemnoasă a altor sortimente decât cele contractate. Aceasta deoarece atribuțiile efective de încheiere a contractelor, de eliberare a autorizației de exploatare și de eliberare efectivă a facturilor cu alte specificații decât sortimentul de masă lemnoasă stabilit pentru comercializare, nu erau în sarcina directă a contabilului șef.

Expertul reține că în ceea ce privește Situația gestionară a produselor lemnoase care cuprinde 4 capitole, pentru partida 91P nu au fost completate date de la capitolul I și II, pentru partida 156P nu sunt completate date de la capitolele I, II și IV, iar pentru partida 150P nu sunt completate datele de la capitolele I, II și IV. Însă, susține acesta că evidența masei lemnoase a fost ținută în sistem informatic prin adaptarea acestui registru într-o anexă ce cuprinde toate informațiile cerute în acest act normativ.

În ceea ce privește fapta de neînregistrare a tuturor elementelor în registrul de partizi manual a prevederilor actelor de punere în valoarea, reținută la art.1 al.4, și imputată prin, Curtea reține că salariatul nu se face vinovat de săvârșirea ei.

Ordinul 1850/2004 privind registrele și formularele financiar-contabile, emis de Ministerul Finanțelor, în vigoare la momentul supus analizei, prevede la pct.7 al.7 că " înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor".Acest ordin este vizează normele metodologice de întocmire și utilizare a registrelor și formularelor comune pe economie ( prin urmare și în domeniul silviculturii) privind activitatea financiară și contabila.

Sunt aplicabile, în continuare și dispozițiile relementate în "Sistemul informațional în concepție unitară pentru silvicultură", art.2, în sensul că aceste documente se țin de către contabilul șef.

Din coroborarea celor două acte se reține că registrul de partizi se întocmește de către contabilul șef, manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor.

Un alt temei al deciziei de concediere l-a constituitnota de constatare nr.9293/31.08.2007, privind obiectivele de reparații capitale, modernizări, extinderi la sediul central al districtului a cantonului silvic.

Curtea constată că potrivit fișei postului (pct.4 și 5) recurentul contestator are stabilită ca atribuție de serviciu, " urmărirea și aplicarea corectă a prețurilor cu ridicata și cu amănuntul la facturile emise, precum și exercitarea controlului financiar preventiv asupra documentelor privind folosirea resurselor materiale și bănești din gestiunea ocolului silvic, direcției". Analizarea faptelor reținute în această notă se va face și prin prisma atribuțiilor evidențiate la pct.3 din fișa postului, notate mai sus.

Cu privire la aceste fapte, expertul reține că s-au executat lucrări de reparații, modernizare și extindere la cantonul în valoare de 24050 lei și la sediul în valoare de 57502 lei. Aceste lucrări au fost înregistrate în evidența financiar contabilă pe baza facturilor privind aprovizionarea cu materiale. Lucrările au fost efectuate în regie proprie și suportate din fondul de producție. Mai arată expertul că pentru cantonul nu există deviz de reparații și nici aprobarea Comitetului Director al Direcției Silvice Pentru districtul devizul privind lucrările de reparații, întocmit, a fost respins de către Comitetului Director al Direcției Silvice V prin hotărârea nr.4 din 14.04.2006.

Câtă vreme nu exista acordul scris și toate documentele necesare pornirii investițiilor, acceptul verbal al conducerii la demararea acestora, invocat de contestator și susținut de depoziția martorului, nu prezintă relevanță.

Împrejurarea că aceste lucrări au fost incluse și raportate de către Direcția Silvică V în lista " - program investiții fonduri proprii 2007 pe obiective", înregistrată sub nr.532/07.01.2008, nu este de natură a șterge din sarcina contestatorului fapta de neîndeplinire a sarcinilor de serviciu anterior menționate.

Prin urmare, Curtea constată că se face vinovat de săvârșirea abaterii reținută înnota de constatare nr.9293/31.08.2007, fapte cu implicații atât asupra patrimoniului unității silvice cât și asupra respectării regulilor de disciplină în organizarea mucii.

Un alt temei al deciziei de concediere l-a constituitraportul nr.9260/31.08.2007privind derularea contractului de prestări servicii nr.2/28.01.2007 încheiat cu SRL Banului.

Contractul de prestări servicii exploatare masă lemnoasă pe picior nr. 2/31.01.2007 de care face vorbire intimata în decizia de concediere a fost încheiat în urma licitației din 28.01.2007, iar exploatarea materialului lemnos s-a executat, pe partidele 291, 355, 362 și 350 în baza autorizației de exploatare nr. 304/15.02.2007, a autorizației de exploatare nr. 294/01.02.2007, a autorizației de exploatare nr. 295/01.02.2007 și a autorizației de exploatare nr. 317/14.05.2007

Expertul constată că au fost acceptate la plată și înregistrate în evidența contabilă facturile nr.-/02.03.2007, nr.-/31.05.2007, nr.-/05.04.2007, în valoare de 22 554.02 lei emise de SRL pentru serviciile prestate în cadrul acestui contract. Aceste facturi au ca suport procesele verbale întocmite și semnate de gestionar și delegatul

În cadrul acestui contract s-a constituit garanție de bună execuție în sumă de 5.819,15 lei și s-au efectuat plăți în valoare de 15.212,77 lei, rămânând prestații neachitate în sumă de 7.341,25 lei, iar din punct de vedere financiar contabil, susține expertul facturile emise și acceptate au suport legal, inclusiv plata acestora.

Prin această notă se reține că lucrările de exploatare a 471 683 mc, la partida 291 nu au fost efectuate de către SRL, ci de către muncitorii angajați ai Oficiului Silvic H, care au utilizat motounelte și utilaje din dotarea ocolului. I se impută astfel contabilului șef că a aprobat ilegal statele de plată pentru muncitorii care au lucrat la exploatări iere în locul SRL.

Raportat la obligațiile stabilite în sarcina contabilului șef de către Direcția Silvică V, prin decizia nr. 69/ 23.06.2006 (fila 277 fond), și prin fișa postului recurentul și-a îndeplinit parțial sarcinile relative la urmărirea respectării prevederilor contractuale, în sensul în care a acceptat pontajele și a avizat statele de plată pentru munca prestată de salariații unității în locul beneficiarului contractului în discuție.

Direcția Silvică Vad epus la dosar statele de plată pentru lunile martie 2004 și iulie 2004, însoțite de fișele de pontaj cu orele lucrate de și la exploatarea partidei 291 P ( filele 206 - 211 fond), documente care însoțite de anexa 1 la contractul nr.2/2007, ce reprezintă eșalonarea exploatării masei lemnoase și recepția lucrărilor, atestă că cei doi salariați au prestat și au fost plătiți pentru lucrările de exploatare în loc ca aceste lucrări să fie efectuate de societatea beneficiară a contractului.

Cu privire la acest aspect recurentul contestator nu a formulat nici un fel de apărări, ci a susținut doar că printre atribuțiile sale nu se numără și activități ca delegarea muncitorilor ori derularea efectivă a contractelor ( în precizările la acțiune, pct.3 fila 135 fond).

Se reține astfel că se face vinovat de fapta prevăzută înraportul nr.9260/31.08.2007în sensul în care a acceptat pontajele și a avizat statele de plată pentru munca prestată de salariații unității în locul beneficiarului contractului în discuție

Pentru considerente anterior expuse și care relevă săvârșirea de către contestator a următoarelor fapte: neinformarea conducerii asupra vânzării masei lemnoase fără licitație și ca atare fără contract legal asupra livrărilor de masă lemnoasă pe alte sortimente decât cele contractate; folosirea resurselor materiale și bănești puse la dispoziția ocolului silvic prin plata facturilor pentru obiectivele și fără avizul, documentația legală și aprobarea conducerii; plata lucrărilor de exploatare a partidei 291 P de către salariații unității, lucrări ce erau în sarcina SRL, Curtea constată, prin raportare la criteriile prevăzute de art.266 muncii că sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de muncă este direct proporțională cu gravitatea abaterilor săvârșite. În această circumstanță înlocuirea sancțiunii disciplinare cu reducerea salariului cu 10 % pe 3 luni dispusă de către instanța de fond se vădește a fi neconformă cu gravitatea faptelor săvârșite.

Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312.pr.civ și art.304 ind.1 prciv va admit recursul declarat de Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică va modifica în parte sentința recurată. în sensul că va respinge contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.197/9906 din 14.09.2007.

În ceea ce privește recursul declarat de contestatorul Curtea îl va respinge. Chiar dacă decizia nr.197/9906 din 14.09.2007, este tardiv emisă sub aspectul faptelor constatate prin nota nr.7812/17.07.2007, și a faptelor constatate prin raportul nr. 8086/25.07.2007, această situație nu schimbă cu nimic dispoziția deciziei contestate, de desfacere a contractului de muncă pentru faptele reținute, anterior, ca fiind săvârșite de acesta.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, contestatorul este parte căzută în pretenții la fond, în sensul art.274 prciv, astfel că va fi obligat la plata onorariului achitat de Direcția Silvică pentru expertiză.

În recurs, Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică V nu a făcut dovada cuantumului onorariului de avocat, astfel că cererea acesteia de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca nedovedită.

În final, față de concluziile suplimentare depuse de la dosar, în termenul de pronunțare, Curtea notează că lipsa calității de reprezentant a apărătorului Direcției Silvice V invocată de acesta, din perspectiva neregularităților împuternicirii avocațiale și a contractului de reprezentare nr.71/2009, trebuia invocată anterior concluziilor pe cererile de recurs, pentru a fi pusă în dezbaterea contradictorie a părților. Invocarea acesteia prin concluziile scrise, în termenul de pronunțare, face imposibilă analizarea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE,

Admite recursul declarat Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică V, prin reprezentant legal împotriva sentinței civile nr. 451 din 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:

Respinge contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.197/9906 din 14.09.2007.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

Respinge recursul declarat de contestatorul împotriva aceleași sentințe.

Obligă contestatorul să plătească Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică V suma de 303,4 lei cheltuieli de judecată pentru fond.

Respinge cererea recurentei Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică V de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată pentru recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 13.11.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

/: - -

2 ex,16.11. 2009

Tribunalul Vaslui:

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu

#Judecator Daniela Pruteanu

← Contestație decizie de concediere. Decizia 189/2010. Curtea de...		Contestație decizie de concediere. Decizia 4629/2009. Curtea... →

Contestație decizie de concediere. Decizia 1110/2009. Curtea de Apel Iasi

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 1110/2009. Curtea de Apel Iasi