Contestație decizie de concediere. Decizia 1112/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1112

Ședința publică de la 17 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Bancu

JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi

JUDECĂTOR 3: Georgeta

Grefier

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Fundația Pro împotriva sentinței civile nr. 794 din 8.05.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentă și pentru intimata.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al patrulea termen de judecată.

Avocat, pentru recurentă, depune înscrisuri în susținerea motivelor de recurs, duplicatul fiind înmânat apărătoarei intimatei.

Avocat precizează că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de înscrisuri.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.

Avocat, având cuvântul în recurs, arată că reclamanta a fost angajată pe perioadă determinată iar la data semnării, în aceeași zi, a contractului individual de muncă s-a semnat și actul adițional nr.37/18.II.2008 prin care se arăta că postul pe care va lucra nu va fi de psiholog, ci de consilier informare și orientare în carieră. Deasemenea, contestatoarea cunoștea că angajarea a fost pe o perioadă determinată, fișa postului având atribuții pe acest contract. Se cunoștea că resursele financiare ale fundației provin din fonduri europene accesate. Se cunoșteau riscurile încetării proiectului, chiar dacă durata contractului de muncă era pe o perioadă nedeterminată. Se cunoștea că la data de 31.XII.2008, postul pe care a fost angajată încetează.

Mai subliniază că s-au depus proiectele de finanțare și bugetul contractelor, precizând că nici un contract de finanțare nu se poate obține fără să se facă dovada finanțării de 10% de către fundație.

Cu aceste sublinieri, pentru motivele expuse pe larg și în cererea de recurs, solicită admiterea recursului, desființarea sentinței, cu cheltuieli de judecată.

Avocat, pentru intimată, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică. Apărările sunt contradictorii prin referirile făcute la postul de psiholog pe care intimata a fost angajată pe perioadă nedeterminată, spre deosebire de funcția de consilier profesional care a vizat proiectul Phare. Contestatoarea a fost angajată pe o perioadă nedeterminată pe funcția de psiholog, ulterior s-a încheiat un act adițional.

Decizia de desfacere a contractului de muncă a fost motivată de desființarea postului ocupat de intimată pe durata derulării proiectului. Însă finalizarea proiectului putea duce la revenirea pe funcția pe care a fost angajată inițial, implicarea sa în alte proiecte, fundația având și alți psihologi angajați la data desființării postului contestatoarei. Decizia de desfacere a contractului de muncă este nelegală, în condițiile în care nu conține nici o motivare privind cauza reală și obiectivă care a determinat desființarea postului. Toate acestea conduc la ideea că a fost o dorință a angajatorului de a scăpa de un salariat incomod.

Având în vedere situația economică dificilă, solicită să se aibă în vedere înscrisurile depuse la dosar, poziția martorilor de fond, tot probatoriu făcut, solicitând respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Avocat, în replică, precizează că reclamanta susține că putea reveni pe postul deținut de psiholog deoarece mai puteau fi proiecte pentru o finanțare ulterioară. să arate că activitatea specifică a fundației se desfășoară pe bază de granturi, nu sunt finanțați de stat, sursa de venit în realizarea obligațiilor salariale provenind din proiecte aflate în derulare, finanțate de Uniunea Europeană.

Instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, contestatoarea - formulat contestație împotriva deciziei de concediere nr. 1019/8.12.2008 emisă de Fundația Pro.

În motivarea cererii sale, contestatoarea a arătat că, potrivit contractului individual de muncă nr. 30/18.02.2008, contract înregistrat la Inspectoratul Teritorial d Muncă cu nr. -/21.02.2008, fost angajată pe funcția de psiholog, pe o durată nedeterminată, fără să depindă de activitatea unui proiect anume.

În cadrul proiectului la care se face referire în decizia de concediere fost implicată ulterior angajării sale.

Dovada faptului că nu fost angajată doar pentru proiectul la care se face referire în cadrul deciziei de concediere este și faptul că, așa cum rezultă și din statele de plată, în perioada februarie 2008 - decembrie 2008 fost implicată și în alte proiecte și anume: "Femeia antreprenor în rural", desfășurat împreună cu pe perioada 2008 - octombrie 2010 - consilier pentru comunele, Șcheia și, județul I; Asigurarea serviciilor de consiliere și mediere pe piața muncii în cadrul "Fundației Pro " pentru femeile șomere; (, Dezvoltare Economică și Personală ), septembrie 2008 - 2009 - consilier psiholog.

Contestatoarea a formulat precizări la contestație, solicitând anularea deciziei contestate, reintegrarea pe post și plata drepturilor salariale până la reintegrarea efectivă, precum și obligarea intimatei la plata daunelor morale în cuantum de 15.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

A precizat contestatoarea că motivul privind desfășurarea postului nu se întemeiază pe o cauză reală și serioasă, astfel cum impun dispozițiile art. 65 din Codul Muncii. Astfel cum s-a arătat și prin Decizia nr. 417/2007 Curții Constituționale, desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și reală, textul legal nepermițând "încetarea contractului individual de muncă prin voința unilaterală angajatorului pentru motive invocate arbitrar sau abuziv, astfel încât prin asemenea măsuri să poată fi îngrădit exercițiul dreptului la muncă.

Mai mult, concedierea dispusă de pârâtă i- adus grave prejudicii, afectând- atât pe plan profesional cât și în ce privește starea de sănătate. sa fost puternic afectată printre colegi și cunoscuți, fiindu- foarte greu să își poată reorienta sau să își poată găsi un alt loc de muncă.

Intimata formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca netemeinică. A arătat că, în cadrul Fundației Pro contestatoarea ocupat inițial funcția de psiholog, dar, ca urmare naturii activității fundației, respectiv accesarea de fonduri

europene pentru desfășurarea activităților specifice, acesteia s- modificat contractul de muncă prin actul adițional nr. 37/18.02.2008, în sensul că funcția de psiholog s- modificat în consilier informare și orientare în carieră în cadrul proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107.

Având în vedere faptul că perioada de implementare proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107 a fost 03.01.2008 - 31.12.2008, s- încercat redistribuirea reclamantei pe un proiect de acordare serviciilor de asistență socială, în temeiul convenției nr. 30872/22.12.2007 încheiată cu Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin Direcția de Muncă și Protecție Socială

Această redistribuire avut loc începând cu luna 2008, având drept scop eventuala posibilitate de fi menținută ca angajată și în cursul anului 2009.

În condițiile în care Direcția de Muncă și Protecție Socială I, prin reprezentanții săi, i-au atenționat că nu poate să plătească pe acest contract decât personal cu studii de asistență socială, aceasta fiind psiholog, s-a încercat se identifica altă sursă de finanțare postului ocupat de către reclamantă.

Constatându-se imposibilitatea financiară de a menține postul ocupat de către contestatoare, s- ajuns la soluția nefericită de a se desființa acest post, iar reclamantei s- emis și comunicat decizia de concediere nr. 1019/08.12.2008, cu respectarea strictă procedurii legale în materie.

Intimata depus la dosar documentația care stat la baza emiterii deciziei contestate.

Prin sentința civilă nr. 794/08.05.2009, Tribunalul Iașia admis în parte contestația astfel cum fost precizată, formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata FUNDAȚIA PRO și, în consecință:

A anulat decizia de concediere nr. 1019 din 08.12.2008 emisă de intimată.

A dispus reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior desfacerii contractului individual de muncă.

A obligat intimata să achite contestatoarei despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu 31.12.2008 și până la reintegrarea efectivă.

A respins cererea contestatoarei de obligare intimatei la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale.

A obligat intimata să achite contestatoarei suma de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Contestatoarea fost angajată în cadrul intimatei Fundația Pro în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 30/18.02.2008 în registrul general de evidență salariaților și sub nr. -/21.02.2008 la.

Acest contract fost încheiat pe durată nedeterminată, pentru funcția de psiholog.

Ulterior, prin actul adițional nr. 37/18.02.2008, Fundația Pro și au hotărât de comun acord modificarea contractului individual de muncă al reclamantei începând cu 18.02.2008 până la 03.01.2009, în sensul modificării funcției contestatoarei din psiholog în consilier informare și orientare privind cariera în proiectul "Ocuparea forței de muncă feminine în Județul I" PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107.

Prin decizia nr. 1019/8.12.2008 Fundația Pro dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei la data de 31.12.2008 în temeiul disp. art. 65 din Codul Muncii, reținându-se că fost desființat locul de muncă ca urmare finalizării proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107 "Ocuparea Forței de muncă feminine din județul I".

Se menționează în decizie că la data de 31.12.2008 expiră preavizul de 15 zile lucrătoare acordat conform art. 73 din Codul Muncii.

Conform notei de fundamentare privind decizia de concediere înregistrată la nr. 1013/6.12.2008, contestatoarea fost angajată la data de 18.02.2008 pentru cele 3 posturi de consilier profesional din cadrul proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107 care demarat pe data de 3.01.2008.

Potrivit dispozițiilor art. 65(2) din Codul Muncii, desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă cauză reală și serioasă.

În speță, atât timp cât contestatoarea fost angajată în cadrul unității intimate pe durată nedeterminată și nu pe perioada de implementare proiectului "Ocuparea forței de muncă feminine din Județul I", nu se poate invoca finalizarea proiectului ca motiv de concediere contestatoarei.

Prin actul adițional nr. 37/18.02.2008 s- stabilit doar modificarea temporară, și anume în perioada 18.02.2008 - 03.01.2009, funcției contestatoarei (din psiholog în consilier de informare și orientare privind cariera), urmând să lucreze în această perioadă în proiectul "Ocuparea forței de muncă feminine în Județul I".

Faptul că la data de 31.12.2008 s- finalizat acest proiect nu poate să aibă ca efect juridic încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei, aceasta putând fi antrenată în multe alte activități în virtutea faptului că era angajată pe perioadă nedeterminată și că de la data de 03.01.2009 trebuia să revină la funcția pe care fost inițial angajată, cea de psiholog.

Dealtfel, din răspunsul intimatei la interogatoriu precum și din declarația martorei rezultă că reclamanta lucrat concomitent cu proiectul "Ocuparea forței de muncă feminine în Județul I" și la alte proiecte: "Femeia antreprenor în mediul rural", și " sociale acordate de Direcția de muncă".

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 78 Codul Muncii, s-a dispus anularea deciziei de concediere, reintegrarea contestatoarei și obligarea intimatei la plata unei despăgubiri.

Contestatoarea solicitat plata de daune morale, dar nu făcut dovada celor susținute privind gravele prejudicii suferite ca urmare concedierii.

Pentru aceasta, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 269 Codul Muncii, instanța a respins cererea privind obligarea intimatei la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale.

În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Fundația Pro, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În primul rând, consideră recurenta, în mod greșit a reținut instanța de fond că contestatoarea fost angajată la data de 18.02.2008 pentru cele 3 posturi de consilier profesional din cadrul proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107; în fapt, contestatoarea a fost angajată doar pe postul de consilier profesional I, celelalte două posturi, respectiv consilier profesional 2 și consilier profesional 3, fiind ocupate de salariatele și, activând în cadrul proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107, cu denumirea,Ocuparea Forței de Muncă în Județul I".

În al doilea rând, consideră recurenta că în mod greșit a interpretat instanța de fond dispozițiile art.65 alin.2 din Codul Muncii, în sensul că atât timp cât contestatoarea fost angajată în cadrul unității pe durată nedeterminată și nu pe perioada de implementare proiectului "Ocuparea forței de muncă feminine din Județul I", nu se poate invoca finalizarea proiectului ca motiv de concediere contestatoarei și că finalizarea acestui proiect la data de 31.12.2008 nu poate să aibă ca efect juridic încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei.

Arată recurenta că nu există temei legal care să interzică posibilitatea desființării unui loc de muncă pe care este angajat un salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.

Ori, din probele administrate în cauză, susține recurenta, rezultă că s-a respectat cu strictețe procedura concedierii, desființarea locului de muncă a fost efectivă (nu s-au mai angajat persoane pe acest post și nici pe postul de psiholog), cauza desființării locului de muncă este reală și serioasă (încetarea proiectului pe care a activat, precum și imposibilitatea financiară de a menține postul ocupat de către contestatoare, inexistența altei variante de a soluționa această situație în favoarea angajatei).

În al treilea rând, susține recurenta, instanța de fond nu a luat în considerare la pronunțarea hotărârii, următoarele:

-Contestatoarea a cunoscut, de la data semnării contractului individual de muncă și a actului adițional, în aceeași zi, toate problemele legate de executarea acestora, respectiv fișa postului, denumirea și durata proiectului la care urma să lucreze, faptul că postul pe care urma să lucreze nu era de psiholog, ci de consilier orientare și informare în carieră, modalitățile privind salarizarea.

-Contestatoarea a cunoscut că resursele financiare exclusive ale Fundației Pro provin din fondurile europene accesate, inclusiv în ceea ce privește plata resurselor umane.

-Contestatoarea a cunoscut de la data de 18.02.2008 riscurile încetării perioadei proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107, în cadrul căruia a deținut funcția consilier orientare și informare în carieră, chiar dacă durata contractului său de muncă era pe perioadă nedeterminată.

-Contestatoarea a cunoscut că, la data de 31.12.2008, postul pe care a fost angajată încetează de fapt și de drept, precum și faptul că fundația a depus eforturi să o redistribuie.

-Toate posturile din cadrul Fundației Pro sunt stabilite și finanțate exclusiv de către finanțatorii din Uniunea Europeană, ca urmare a accesării de programe și a implementării unor proiecte, a căror durată este limitată în timp (6-12 luni).

-Existența unei diferențe clare și fără echivoc între profesia contestatoarei, aceea de psiholog, și funcția (postul) pe care a fost angajată, aceea de consilier informare și orientare în carieră.

-Inexistența unui post de psiholog în cadrul fundației pe întreaga perioadă a anului 2008 și nici în prezent.

Ca atare, se solicită admiterea recursului, respingerea contestației și întoarcerea executării.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.7,8,9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.

În cauză s-a formulat și o cerere de suspendare a executării, în baza art.300 alin.2 Cod proc.civ. la care recurenta a renunțat ulterior (termenul din 27.10.2009).

Intimata Iaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.

În recurs, ambele părți au depus înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.

Astfel, contestatoarea încheiat cu intimata Fundația Pro contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 30/18.02.2008 în registrul general de evidență salariaților și sub nr. -/21.02.2008 la. I, pe durată nedeterminată și pentru funcția de psiholog.

Ulterior, între părți s-a încheiat actul adițional nr. 37/18.02.2008, prin care s-a hotărât de comun acord modificarea contractului individual de muncă al reclamantei înregistrat sub nr.-/21.02.2008la. I și în registrul general de evidență al salariaților la fila nr.30, începând cu 18.02.2008 până la 03.01.2009, în sensul modificării funcției contestatoarei din psiholog în consilier informare și orientare privind cariera în proiectul "Ocuparea forței de muncă feminine în Județul I" PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107.

Prin decizia nr. 1019/8.12.2008 Fundația Pro dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei la data de 31.12.2008 în temeiul disp. art. 65 din Codul Muncii, reținându-se că fost desființat locul de muncă ca urmare

finalizării proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107 "Ocuparea forței de muncă feminine din județul I".

Însă, așa cum corect a reținut și prima instanță, între părți nu a intervenit prin acordul lor o modificare a duratei contractului de muncă, ci doar a funcției contestatoareidin psiholog în consilier informare și orientare privind carieraîn proiectul "Ocuparea forței de muncă feminine în județul I" PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107, pe perioada 18.02.2008 și până la 03.01.2009.

Ca urmare, desființarea locului de muncăconsilier informare și orientare privind carieraca urmare a finalizării proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107"Ocuparea forței de muncă feminine în județul I" nu putea conduce automat la desființarea și a locului de muncăpsiholog, pe care contestatoarea a fost angajată pe durată nedeterminată.

În mod greșit susține recurenta existența unei diferențe clare și fără echivoc între profesia contestatoarei, aceea de psiholog, și funcția (postul) pe care a fost angajată, aceea de consilier informare și orientare în carieră, atât timp cât contractul individual de muncă nr.30/18.02.2008 prevede - tot fără echivoc - angajarea contestatoarei pe durată nedeterminată și pentru funcția/meseria de psiholog.

Practic, susținerile recurentei se referă la situația existenței unui contract de muncă pe durată determinată, respectiv pe durata derulării proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107"Ocuparea forței de muncă feminine în Județul I", ceea ce ar fi condus la încetarea de drept a contractului la împlinirea termenului, însă în cauză nu a fost încheiat un asemenea contract, ci un contract de muncă pe durată nedeterminată. Ceea ce s-a modificat prin actul adițional, pe perioada 18.02.2008 - 03.01.2009, a fost doarfuncția, așa cum s-a arătat anterior,nu și durata contractului. Modificarea duratei contractului de muncă se impunea a fi neechivocă, dat fiind că ea trebuie făcută doar prin acordul părților, și nu unilateral, astfel încât nu poate fi dedusă din referirea în actul adițional la proiectul "Ocuparea forței de muncă feminine în județul I" PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107.

Ca atare, sunt lipsite de relevanță susținerile recurentei referitoare la cele 3 posturi de consilier profesional, sursele de finanțare, la cunoașterea de către contestatoare a problemelor legate de executarea contractului de muncă și a actului adițional, la încetarea de fapt și de drept a postului pe care a fost angajată contestatoarea și la inexistența unui post de psiholog pe parcursul anului 2008.

Relevante sunt în cauză încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată pentru postul de psiholog și desființarea - așa cum se arată în decizia de concediere - a postului de consilier informare și orientare privind cariera ca urmare a finalizării proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107"Ocuparea forței de muncă feminine în județul I".

Ca urmare, așa cum s-a mai arătat anterior, desființarea locului de muncă consilier informare și orientare privind cariera ca urmare a finalizării proiectului PHARE/2005/017-553.04.02.01.01.107"Ocuparea forței de muncă feminine în județul I" nu putea conduce automat la desființarea și a locului de muncăpsiholog, pe care contestatoarea a fost angajată pe durată nedeterminată.

În atare condiții, corect a reținut prima instanță că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art.65 alin.2 din Codul Muncii în ceea ce privește desființarea locului de muncăpsiholog, astfel încât decizia de concediere este nelegală și se impunea a fi anulată, cu repunerea părților în situație anterioară și plata despăgubirilor legale, conform art. 78 din Codul Muncii.

Raportat tuturor considerentelor expuse, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul Muncii, Curtea de Apel va respinge recursul declarat de Fundația Pro și va menține sentința atacată, ca fiind temeinică și legală.

Cât privește cererea contestatoarei - intimate de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, urmează a fi respinsă, avându-se în vedere că nu s-a făcut dovada cuantumului acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:

Respinge recursul formulat de intimata Fundația Pro împotriva sentinței civile nr. 794 din 08.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Respinge cererea contestatoarei - intimate de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs.

Pronunțată în ședința publică azi 17 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red./Tehnored.

03.12.2009 - 02 ex.

Tribunalul Iași -

Președinte:Carmen Bancu
Judecători:Carmen Bancu, Nelida Cristina Moruzi, Georgeta

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 1112/2009. Curtea de Apel Iasi