Contestație decizie de concediere. Decizia 1208/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1208/2009
Ședința publică de la 23 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - -președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Pop Mirela
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile numărul 354/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-(nr.în format vechi 3173/2006).
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei se prezintă contestatorul și - pentru pârâta intimată -.- -
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care contestatorul depune la dosar plângerea pe care a formulat-o la Tribunalul Sibiu pentru refuzul de i se comunica hotărârea pronunțată în dosar nr-.
Reprezentanta pârâtei intimate depune la dosar întâmpinare din care un exemplar se comunică cu recurentul.
Instanța din oficiu pune în discuție nemotivarea căi de atac în termenul legal potrivit art.303 cod procedură civilă față de data pronunțării hotărârii și data motivării recursului.
Contestatorul susține că recursul este în termen întrucât a motivat recursul la data când a primit hotărârea, nu avea cum să motiveze atâta timp cât nu a primit hotărârea instanței de fond.
Reprezentanta pârâtei arată că recursul este nul nefiind motivat și totodată este și tardiv.
Contestatorul arată că recursul a fost declarat în termen și motivat la data primirii hotărârii.
Instanța lasă cauza în pronunțare, pe excepția invocată.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin contestația înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr- (nr.vechi 3173/2006), contestatorul a chemat-o în judecată pe intimata P, solicitând anularea dispoziției de concediere nr.336/15.11.2005 emisă de intimată în baza art.61 lit. a Codul Muncii, reintegrarea sa în funcția avută și obligarea angajatorului să-i plătească despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și toate drepturile de care ar fi beneficiat dacă nu era concediat. S-au solicitat, totodată daune morale și cheltuieli de judecată ocazionate în proces.
În motivarea contestației se arată că decizia de concediere este lovită de nulitate absolută fiind emisă în perioada în care contestatorul era în incapacitate temporară de muncă; nu s-a efectuat cercetarea prealabilă; nu a absentat de la locul de muncă așa cum s-a reținut în dispoziție; nu s-a precizat locul de muncă de la care a fost concediat. Contestatorul susține că a fost concediat de pe un post inexistent în societate și mai înainte de soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarelor nr. 2914/2004 al Judecătoriei Sibiu și nr.3133/2003 al Tribunalului Argeș.
Prin sentința civilă nr. 354/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în cauză s-a constatat perimată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata -
A fost obligat contestatorul la plata în favoarea intimatei a sumei de 567,25 lei, reprezentând cheltuieli parțiale de judecată.
S-a stabilit onorariul de avocat pentru acordarea ajutorului public judiciar în sumă de 200 lei, sumă care cade în sarcina statutului.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut, cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente, rămânerea în nelucrare a cauzei pe o perioadă mai mare de un an, din vina ambelor părții, în urma suspendării acesteia până la soluționarea irevocabilă a dosarelor nr. 5817/2005 și 51/2006; cauze soluționate irevocabil la data de 13 iunie 2007 (decizia civilă nr. 558R/2007 Curtea de Apel Timișoara ), respectiv 11 decembrie 2007 (decizia civilă nr. 627/R/2007 a Curții de Apel Pitești ), cererea de repunere pe rol fiind formulată de intimată doar la data de 29 decembrie 2008, deci peste termenul legal prevăzut sub sancțiunea perimării.
Împotriva acestei sentințe a declarat, recurs, în termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr. 168/1999 contestatorul, fără însă a-l motiva în fapt și drept, conform cerințelor art. 303 cod procedură civilă.
Potrivit acestui text de lege, "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs".
Potrivit art. 306 alin.(1) cod procedură civilă "recursul este nuldacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin(2).
În speță, termenul de recurs, prevăzut de art. 253 alin.(2) cod procedură civilă-fiind vorba de o hotărâre prin care s-a constatat perimarea- este de 5 zile de la pronunțare; hotărârea primei instanțe a fost pronunțată la data de 16.04.2009, și chiar dacă recursul a fost declarat în termen (21.04.2009-ștampilă plic expediere fila-4), motivarea acestuia s-a făcut de către partea recurentă abia la data de 22.10.2009 (fila 21), deci peste termenul legal prevăzut sub sancțiunea nulității de către legiuitor prin articolele de lege sus enunțate.
Este de menționat, că nu ne aflăm, nici în situația de excepție prev. de teza finală a art.306 alin.1 cod procedură civilă, vizând motive de ordine publice, care s-ar fi impus a fi invocate chiar din oficiu de către instanța de control judiciar.
Apărarea recursului, în sensul că nu a cunoscut motivarea hotărârii primei instanțe decât mai târziu, urmează a fi înlăturată ca nerelevantă juridic, deoarece soluția de constatare a perimării se fundamentează pe dispozițiile art. 248-254 cod procedură civilă, care trebuiau a fi cunoscute de parte și care își putea astfel motiva în termenul legal recursul promovat cu trimitere la aplicarea și interpretarea acestor dispoziții legale de către prima instanță la cauza dedusă judecății; având nu numai posibilitatea ci și obligația să urmărească desfășurarea și finalizarea fiecărui proces în care era parte (art.129 alin.(1) cod procedură civilă).
În acest sens, legiuitorul a înțeles să reglementeze, în situația constatării perimării, curgerea termenului de recursde la pronunțarea hotărârii(art.253 alin.(2) cod procedură civilă și nici decum de la comunicarea acesteia.
Față de cele ce preced, cum termenul de motivare a recursului este un termen legal imperativ, astfel, încât sancțiunea nerespectării lui, conform art. 103 cod procedură civilă este decăderea; ca efect al decăderii, curtea, va aplica în speță, sancțiunea specifică pentru această etapă procesuală, constatând nulitatea căi de atac, cu care a fost investită de recurentul contestator cu nesocotirea normelor de procedură în discuție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul formulat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.354/16.04.2009 pronunțată în dosarul nr- (nr.în format vechi 3173/2006) al Tribunalului Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.11. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.DA
Tehnored.DA/TM/2ex
Jud.
Președinte:Doriani AnaJudecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Pop Mirela
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1181/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 185/2010. Curtea de... → |
|---|
