Contestație decizie de concediere. Decizia 1242/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1242/
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în G,-, - 21,. 43, împotriva sentinței civile nr.1014/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimata "", cu sediul în, B-dul - nr.4, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul - contestator personal și pentru intimata "" consilier juridic în baza împuternicirii pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este al doilea termen de judecată fixat în recurs.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare precum și asupra recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului și în rejudecare, modificarea hotărârii instanței de fond, în sensul de a se constata că obiectul acțiunii este "constatarea nulității absolute concedierii". Instanța de fond schimbat obiectul acțiunii. Consideră că acțiunea este imprescriptibilă deoarece Codul muncii se completează cu dispozițiile Codului civil. Decizia este lovită de nulitate întrucât nu s-a efectuat cercetarea prealabilă. Cu privire la excepțiile invocate în întâmpinare acestea sunt nefondate, nu există autoritate de lucru judecat iar recursul este motivat. Depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond. Cauza a fost trimisă spre rejudecare pentru ca instanța să se pronunțe asupra tardivității contestației. Pentru motivele arătate în întâmpinare solicită admiterea excepțiilor. Codul muncii produce efecte doar pentru viitor nu și pentru trecut. Având în vedere hotărârea Tribunalului Olt excepția autorității de lucru judecat este fondată. Solicită respingerea recursului care este nefondat, nemotivat și netemeinic.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.104/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, a fost respinsă contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SC SA, județul O, ca tardiv formulată.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 6207/121/22.09.2008 pe rolul Tribunalului Galați, contestatorul a chemat în judecată pe intimata solicitând constatarea nulității absolute a deciziei numărul 284/1991, repunerea părților în situația anterioară, plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate și cu toate drepturile de care ar fi beneficiat.
În motivarea în fapt a cererii a arătat că a fost angajatul intimatei cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, iar prin decizia numărul 284/1991 i-a fost desfăcut disciplinar contractul de muncă fără a fi convocat în scris conform prevederilor legii 1/1970 și art. 267 alin. 2 din Codul muncii actual.
Prin sentința civilă 1418/11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galația fost admisă excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu și a fost respinsă contestația formulată de către contestatorul în contradictoriu cu intimata pentru existența autorității de lucru judecat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă 2929/1992 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar 275/1992 a fost admisă contestația, anulată decizia de concediere numărul 284/1991 și reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior cu plata drepturilor salariale. Prin decizia civilă numărul 986/1992 a Tribunalului Județean Oaf ost casată sentința civilă 2929/1992 pronunțată de Judecătoria Slatina cu reținere pentru audierea unor martori, însă prin decizia civilă numărul 1249/1992 a aceleiași instanțe a fost respinsă ca neîntemeiată contestația. Instanțele au analizat condițiile de fond și formă ale deciziei contestate ca și eventualele nulități.
Împotriva sentinței civile numărul 1418/11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galația declarat recurs contestatorul și prin decizia civilă numărul 305/16.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚIa fost admis recursul, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut că cele două litigii purtate între contestatorul și intimata au avut cauze diferite, primul ( de pe rolul Judecătoriei Slatina ) având drept cauză nevinovăția, iar cel de-al doilea viciile de procedură referitoare la convocarea salariatului și modul cum s-a efectuat cercetarea prealabilă.
Din considerentele deciziei de casare rezultă că în rejudecare urmează a fi soluționată cu precădere excepție tardivității formulării contestației și analizând această excepție se constată că este fondată.
Astfel, se constată că de existența deciziei numărul 284/1991 emisă de către intimată contestatorul avut cunoștință încă din anul 1992 atunci când a contestat prima dată decizia numărul 284/1991, susținând că nu este vinovat de săvârșirea abaterii reținută în sarcina sa și care a stat la baza emiterii deciziei.
Potrivit disp. art. 283 alin. 1 litera a) din Codul muncii cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală angajatorului referitoare la încetarea contractului individual de muncă, iar alin. 2 stipulează același termen pentru contestarea deciziei de sancționare disciplinară, fără ca legea să distingă dacă se invocă nevinovăția sau un motiv de nulitate absolută a deciziei contestate.
Prezenta contestație este introdusă la data de 22.09.2008 cu mult timp după expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 283 Codul muncii. Contestatorul ar fi trebuit să invoce chiar de la momentul primei contestații nulitatea absolută a acesteia pentru absența convocării în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile, fapt ce ar fi făcut de prisos analiza existenței vinovăției.
Față de cele mai sus expuse a fost respinsă contestația ca fiind tardiv formulată.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs contestatorul criticând-o pe motiv că instanța de fond a interpretat greșit obiectul cererii de chemare în judecată care nu este contestație decizie de concediere ci constatarea nulității absolute a concedieri, cauzată de nerespectarea procedurii convocării în scris în vederea efectuări cercetării disciplinare prealabile.
Pentru constatarea nulității absolute a concedierii acțiunea este imprescriptibilă potrivit dreptului comun, nefiind posibilă încheierea unei tranzacții prin care se urmărește renunțarea la dispozițiile recunoscute de lege.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 80 - 82 din Legea nr. 168/1999, art.299-316 Cod procedură civilă și art. 38, art.76 și 267 Codul muncii, solicitând admiterea recursului și, în rejudecare, constatarea nulități absolute a concedierii.
Prin întâmpinare, intimata SC SA a invocat excepția de nemotivare a recursului, față de hotărârea primei instanțe sub aspectul tardivități nerezultând nici un motiv de contestare.
A mai invocat excepția autorității de lucru judecat, între aceleași părți, cu același obiect în cauză fiind pronunțată decizia civilă nr.1249/1992 în dosarul nr. 1451/1992 al Tribunalului O l
Pe fondul cauzei, a invocat neretroactivitatea prevederilor Legi nr.53/2003 în raport de dispozițiile art. 15 al.2 din Constituția României și art. 1 Cod civil.
nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria culpă pentru a obține protecția unui drept, condițiile de fond și de formă ale deciziei contestate cât și eventualele nulități au fost analizate iar faptul că, contestatorul nu s-a putut angaja legal în prezent nu are legătură cu cauza.
A solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ci vile pronunțată de Tribunalul Galați ca fiind legală și temeinică.
Examinând astfel recursul declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă, curtea reține următoarele:
Excepția de nemotivare a recursului invocată de intimata SC SA nu este fondată.
Din cererile de recurs rezultă criticile formulate de contestatorul în legătură cu modalitatea de soluționare de către prima instanță a litigiului intervenit între părți, în referire la tardivitatea formulării contestației.
Dezvoltarea dată de către recurentul - contestator criticilor astfel formulate face posibilă analiza lor în cadrul procesual al recursului, cu atât mai mult cu cât dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă atribuie căii de atac un caracter devolutiv.
Nici excepția autorității de lucru judecat invocată de intimată nu poate fi primită față de limitele rejudecării stabilite în cauză prin decizia nr.305/R/16.03.2009 a Curții de APEL GALAȚI.
S-a reținut faptul că nu există identitate de cauză între cele două litigii motivele invocate fiind diferite iar, potrivit art. 315 al.1 Cod procedură civilă, în caz de casare hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii.
În ceea ce privește recursul declarat de contestatorul, curtea îl apreciază ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit cererii de chemare în judecată înregistrată la data de 22.09.2008 pe rolul Tribunalului Galați, obiectul judecății îl reprezintă contestarea modalității de concediere dispusă de intimata SC SA prin decizia nr.284/17.12.1991.
Prin decizia contestată a fost luată măsura sancționării disciplinare a contestatorului cu desfacerea contractului de muncă în conformitate cu prevederile art. 130 lit.i Codul munci.
În mod corect a reținut prima instanță că exercitarea unei asemenea contestații este supusă unui termen de prescripție reglementat de dispozițiile art. 283 al.1 lit.a Codul munci.
Și sub imperiul legii vechi, dispozițiile art. 176 din Legea nr.10/1972 stabileau un termen de sesizare de 30 de zile de la data comunicări în condițiile art. 101 al.2 din aceeași lege.
Interpretarea dispozițiilor art. 76 și art. 267 al.1 Codul muncii invocate de recurentul - contestator privind sancțiunea nulități absolute se realizează potrivit regulilor speciale, în materia jurisdicției munci fiind necesară promovarea unei contestații în termenul anume prescris de lege.
În consecință, pentru condițiile arătate și în temeiul dispoziților art. 312 al.1 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1014/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate excepțiile privind nemotivarea recursului și a autorității de lucru judecat invocate de intimata SC SA.
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul, domiciliat în G,-, - 21,. 43, împotriva sentinței civile nr.1014/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 16 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /24.12.2009
:DC/ 4 ex/28.12.2009
Fond:/
Asistenți judiciari: C-tin/
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
← Conflict de muncă. Decizia 26/2008. Curtea de Apel Alba Iulia | Contestație decizie de sancționare. Decizia 964/2008. Curtea... → |
---|