Contestație decizie de concediere. Decizia 1552/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA

DECIZIE Nr. 1552

Ședința publică de la 21 Martie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Lucian Bunea
Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 2152/28.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1291/CM/2006, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă avocat ales, cu împuternicire la fila 24 dosarului, și intimatul-reclamant, personal și asistat de avocat ales, cu împuternicire la dosar (fila 18), lipsă fiind recurenta-pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că pricina este la al -lea termen de judecată acordat pentru administrare probatoriu, iar prin serviciul registratură intimatul-reclamant a depus la dosar înscrisuri.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.

Avocat pentru recurenta-pârâtă depune la dosar concluzii scrise și cere admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat. Arată că decizia de concediere a fost comunicată în 2005, fiind prescris dreptul la acțiune, iar contestarea semnăturii nu are relevanță deoarece decizia a fost comunicată prin poștă. Solicită cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimatul-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate drept temeinică și legală pentru motivele arătate în întâmpinare, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

1


CURTEA:

Asupra recursului de față;

Prin acțiunea înregistrată la data de 08 06 2006 contestatorul a formulat contestație împotriva măsurii desfacerii contractului individual de muncă dispusă de intimata SC SRL prin care a solicitat anularea măsurii și obligarea la plata drepturilor salariale actualizate la zi.

In motivarea contestației a arătat că a fost angajatul societății intimate în baza contractului individual de muncă încheiat la data de 22 09 2003 pe perioadă nedeterminată.

Intimata și-a închis punctul de lucru din C la care lucra contestatorul însă nu a respectat normele în vigoare și nu i-a acordat preavizul de 15 zile.

Totodată nu i-a comunicat actele premergătoare și decizia de desfacere a contractului de muncă.

Contestatorul a considerat că intimata care desfășura în continuare activitate în punctul de lucru de la Pitești avea posibilitatea să-i facă propunere de angajare la acest punct de lucru.

Tribunalul Dolj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale,prin sentința nr.2152/ 28 09 2007,a respins excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la introducerea contestației,a admis contestația formulată împotriva deciziei nr. 126/21 05 2004 emisă de intimată,a obligat intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate,majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul începând cu data de 19 05 2004 și până la data pronunțării hotărârii.

Pentru a pronunța această sentință,prima instanță a reținut următoarele:

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește contestarea deciziei de desfacere a contractului individual de muncă,în sensul că potrivit dispozițiilor art.283 alin.l lit.a din Codul muncii termenul de prescripție pentru acțiunile izvorâte din decizia de încetare a contractului individual de muncă este de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

A mai reținut instanța că,deși intimata a susținut că a comunicat decizia,nu a făcut nicio dovadă în acest sens astfel că este în termen contestatorul să formuleze contestație împotriva acesteia.

Pe fond,instanța a constatat că decizia nr. 126/21 05 2004prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatorului în baza art.65 din Legea nr.53/2003 a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art.76 din Codul muncii.

Instanța a reținut că intimata nu a făcut dovada condițiilor impuse de art.65 alin.l din Codul muncii și anume a dificultăților economice sau transformărilor tehnologice suferite ca o cauză reală și nici nu a arătat ce studii tehnice vizează îmbunătățirea activității ca o cauză serioasă a desființării postului contestatorului.

2


împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

In motivarea recursului intimata a susținut că,deși instanța a reținut că nu a comunicat decizia de încetare a contractului individual de muncă,a respectat dispozițiile art.268 alin.4 din Codul muncii după cum rezultă din adresa nr.286/04 05 2004 și decizia nr. 126/25 05 2004.

Un alt motiv de critică privește faptul că a dovedit în cauză că a desființat punctul de lucru din C prin încheierea nr.6539/18 02 2004 Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț din care rezultă că au fost desființate mai multe puncte de lucru respectiv T,B,S,M C și Târgu M,datorită dificultăților economice și financiare.

A mai arătat recurentul că desființarea postului contestatorului a fost efectivă și nu s-a mai regăsit în organigrama societății,fiind desființat efectiv punctul de lucru.

A mai arătat că acesta este motivul pentru care nu a avut posibilitatea să-i ofere alt post contestatorului.

Recurentul a mai susținut că instanța nu a ținut cont de apărările invocate și în mod greșit 1-a obligat la plata unor despăgubiri pe ani de zile fostului salariat.

Recurentul a depus la dosar adresa nr.307/30 11 2006,adresa nr. 17068/ 05 12 2006,înscrisul denumit "împuternicire",încheierea nr.6539/18 02 2004 judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț,notificarea,adresa nr.227/20 04 2006,confirmarea de primire, borderoul de trimitere din data de 09 05 2005,adresa nr.286/ 04 05 2004.

La data de 22 01 2008 intimatul a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond.

Intimatul a susținut că nu i- a fost comunicată decizia de concediere în conformitate cu art.268 alin.4 Codul muncii K. decizia a fost emisă cu încălcarea art.76 Codul muncii.

Intimatul a mai arătat că,deși recurenta a depus la dosar confirmarea de primire și borderoul de trimitere din data de 09 05 2005 deciziei de concediere,aceasta nu a ajuns în posesia sa,datele și semnătura menționate pe confirmarea de primire nu-i aparțin.

Pe fondul cauzei,intimatul a susținut că în decizia nr.126 a cărei nulitate absolută a solicitat-o,este sumară iar la punctul de lucru este trecut A,deși presta activitate la punctul de lucru din

Intimatul a depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare nr.5737/14 08 2003,copia cărților de identitate.

Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,precum și

3


în raport dedispoz.art.304ind.l Cod procedură civilă,Curtea constată și reține următoarele:

Instanța de fond a reținut că angajatorul nu a făcut dovada,în conformitate cu art.65 muncii,că locul de muncă al contestatorului a fost desființat dar nu analizează și nici nu face vreo referire la încheierea nr.6539 /18 02 2004 judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț în care se menționează că se modifică fondul de comerț,renunțându-se înainte de expirare la depozitul din incinta fermei Nouă.

Pe de altă parte,instanța de fond reține că nu s-a efectuat comunicarea deciziei de încetare a contractului individual de muncă ceea ce înseamnă că decizia nu-și produce efectele deoarece conform art.75 muncii,decizia de concediere produce efectele de la data comunicării salariatului.

în consecință raporturile de muncă au continuat,salariatul trebuia să se prezinte la serviciu,să presteze activitatea și angajatorul să-i plătească salariul.

Chiar dacă legiuitorul prevede că se acordă despăgubiri în conformitate cu art.78 muncii,aceste dispoziții nu se aplică automat,instanța având obligația de a verifica dacă s-a comunicat decizia și atunci are calitatea de concediat și i se acordă despăgubiri,sau dacă nu s-a comunicat decizia și atunci raporturile de muncă continuă, iar salariatul avea obligația să se prezinte la serviciu și i se cuvin drepturi salariale.

Pe de altă parte,instanța de fond face aplicarea dispozițiilor art.78 Codul muncii și obligă recurenta la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate,majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul începând cu data de 19 05 2004 și până la data pronunțării hotărârii,deși aplicarea acestui text este condiționată de anularea deciziei de concediere dar instanța nu a soluționat cererea contestatorului formulată în acest sens.

Față de aceste aspecte,Curtea urmează, ca în baza art.312 Cod procedură civilă raportat la art.304 ind.l Cod procedură civilă,să admită recursul,să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Cu ocazia rejudecării,instanța de fond va verifica și datele și semnătura de pe confirmarea de primire aflată la fila 35 dosar recurs, pentru a stabili dacă decizia de concediere a fost comunicată contestatorului și în raport de aceste aspecte va stabili dacă a fost formulată în termen contestația.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 2152/28.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.


1291/CM/2006, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de concediere.

Casează sentința.

Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Dolj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21 martie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier, -

Red.jud. 4ex/21 04 2008

5


Președinte:Doina Vișan
Judecători:Doina Vișan, Mihaela Mitrancă, Lucian Bunea

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 1552/2010. Curtea de Apel Craiova