Contestație decizie de concediere. Decizia 1661/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1661

Ședința publică de la 02 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Raicea

JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu

JUDECĂTOR 3: Ligia Epure

Grefier - -

*******************************

Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamantul și pârâta SC SA, împotriva sentinței nr.1835 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant și intimata pârâtă SC SA, reprezentată de consilier juridic.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat depunerea întâmpinărilor formulate de recurentul reclamant și recurenta pârâtă, după care;

S-au comunicat copiile întâmpinărilor, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursurilor.

Recurentul reclamant, a susținut motivele de recurs în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în senul acordării daunelor morale.

Consilier juridic pentru intimata pârâtă SC SA, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Față de recursul formulat de pârâta SC SA, a pus concluzii de admitere a acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației și menținerea ca temeinică și legală decizia nr. 2475/05.09.2008, rectificată prin decizia nr. 2557/22.09.2008 emise de SC SA

Recurentul reclamant, a pus concluzii de respingere ca nefondat al recursului declarat de pârâta de SC SA S, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Tribunalul Olt prin sentința nr. 1835 de la 2 decembrie 2008 admis în parte contestația formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr.2475 din 5.09.2008 emisă de pârâta SC SA S și a dispus anularea deciziei, reîncadrarea în funcția deținută anterior, cu plata drepturilor bănești conform art. 78 codul muncii.

A respins ca neîntemeiat, capătul de cerere privind acordarea daunelor morale.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că, contestatorul a fost angajatul unității - intimate având calificarea de inginer electromecanic și conform înscrisurilor din carnetul de muncă și din contractul individual de muncă acesta a ocupat postul de adjunct șef secție la secția Electroliză 5 și prin decizia contestată s-a dispus încetarea raporturilor de muncă în baza art. 40, alin. 1,lit."a",art.65, art.73 codul muncii, coroborate cu dispozițiile art.65 din contractul colectiv de muncă al societății prin desființarea postului de șef secție adjunct în cadrul secției întreținere și reparații UA.

La baza emiterii deciziei de concediere a stat hotărârea Consiliului de Administrație nr.680/07.03.2008 prin care s-a aprobat programul și regulamentul de restructurare a personalului, incluzând organigrama societății pe anul 2008.

Astfel, s-a reținut că în organigrama pe anul 2007 la Secția Electroliză 5 erau un număr de 142 de posturi, iar în organigrama aprobată de Consiliul de Administrație nr.680/07.03.2008 s-a dispus ca la această secție să mai rămână 135 posturi.

Analizând conținutul deciziei, instanța a reținut că motivul concedierii contestatorului îl constituie desființarea postului de șef adjunct ocupat de petent în cadrul Secției Întreținere și Reparații, ori din contractul individual de muncă și înscrisurile din cartea de muncă rezultă că, contestatorul și-a desfășurat activitatea pe postul de adjunct șef secție la secția Electroliză 5.

Susținerea intimatei că din eroare materială nu a fost indicat corect în decizie postul care s-a restructurat și că această eroare a fost remediată prin decizia rectificativă nr.2557/22.09.2008, care face parte integrantă din decizia nr.2475/05.09.2008, nu poate fi reținută, având în vedere ca aceasta și-a produs deja efectele asupra contestatorului conform art.75 codul muncii la data comunicării, iar la data de 12.09.2008 acestuia i-au încetat raporturile de muncă în baza deciziei contestate.

Astfel s-a apreciat că decizia rectificativă nu poate produce efecte față de contestator având în vedere data emiterii acesteia respectiv 22.09.2008, ulterior încetării raporturilor de muncă ale contestatorului.

Față de această situație s-a constatat că în cauză nu a operat o desființare efectivă, reală și serioasă a postului ocupat de contestator și ca urmare s-a apreciat că decizia este netemeinică și nelegală, întrucât s-a desfăcut contractul de muncă, invocând desființarea unui post pe care nu l-a deținut efectiv, instanța a dispus anularea deciziei nr.2475/05.09.2008, reîncadrarea contestatorului pe postul deținut anterior cu plata drepturilor salariale ce decurg din aplicarea art.78 codul muncii.

Cu privire la capătul de cerere prin care contestatorul a solicitat daune morale în cuantum de 60.000 euro, instanța a dispus respingerea acestuia, motivat de faptul că daunele morale se acordă numai în cazul în care sunt prevăzute prin clauze exprese în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, în acest sens pronunțându-se Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.XL/07.05.2007.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât contestatorul, cât și intimata SC SA

În motivele de recurs formulate de recurentul - contestator, acesta critică soluția instanței de fond pentru motive de netemeinicie, arătând că în mod greșit i-a fost respins capătul de cerere privind acordarea daunelor morale în cuantum de 60.000 euro.

Recurentul, în susținerea motivului său de recurs, invocă dispozițiile art. 269 alin.1 din legea 237/2007 și arată că suferința morală pe care a suportat-o ca urmare a concedierii nelegale a fost aceeași indiferent dacă este sau nu prevăzută în contractul colectiv de muncă.

Se mai arată că daunele morale suferite prin concediere au fost reprezentate de comiterea în mod real, din partea angajatorului, a unor acte de umilință, cu intenție, sistematic, într-un interval de timp pe perioada 2000-2006.

În motivele de recurs formulate de intimata SC SA S, aceasta critică soluția instanței de recurs pentru nelegalitate și netemeinicie, având în vedere că instanța de fond nu a luat în considerare decizia rectificativă nr.2557/22 sept.2008 care face parte integrantă din decizia nr.2475 din 5 sept.2008, decizie comunicată recurentului - contestator.

Se mai arată că instanța de fond nu a dat eficiență juridică acestei decizii rectificative ale cărei mențiuni corespund cu cele înscrise în cartea de muncă a recurentului - contestator și că în mod eronat instanța de fond a constatat că în cauză a operat o desființare efectivă, reală și serioasă a postului ocupat.

Recursurile sunt nefondate.

După apariția deciziei XL din 07 mai 2007 ICCJ, Legea 237 din 12 iulie 2007 modifică într-adevăr dispozițiile art. 269 alin.1 codul muncii în sensul că angajatorul este obligat să-l despăgubească pe salariat și în situația în care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa angajatorului.

Modificarea acestui text de lege nu are efecte de drept, urmând a se face dovada de către salariat cu privire la existența și întinderea prejudiciului moral, acestuia revenindu-i, în astfel de litigii, sarcina probei.

Pentru acordarea daunelor morale, practica judiciară a statuat o serie de criterii obiective majore, prin care cel în cauză dovedește că prestigiul, onoarea, reputația sau demnitatea sa au fost afectate prin măsura ilegală a unității.

În prezenta cauză recurentul - contestator trebuia să dovedească existența unui prejudiciu moral legat de prezenta concediere, nefiind suficientă simpla susținere în sensul că a suferit o lezare a demnității. Unitatea - recurentă nu a făcut decât să dispună concedierea avându-se în vedere situația locurilor de muncă din unitate, neurmărindu-se să se creeze premisele pentru lezarea demnității recurentului - contestator, iar repararea prejudiciului a avut loc prin însăși anularea măsurii și repunerea părților în situația anterioară.

Recurentul - contestator nu a fost sancționat disciplinar în prezenta cauză ori în mod abuziv pentru necorespundere profesională, iar sancțiunile disciplinare aplicate în anii anteriori nu pot fi avute în vedere acum, ci puteau fi puse în discuție la acel moment. Daunele morale solicitate în prezentul dosar vizează concedierea dispusă în temeiul art. 65 codul muncii și astfel cum s-a arătat unitatea nu a urmărit să lezeze demnitatea recurentului - contestator.

În aceste condiții recursul contestatorului conține critici neîntemeiate și va fi respins ca nefondat.

Decizia rectificativă ( fila 87 dosar fond) invocată de recurenta -intimată nu poate fi avută în vedere întrucât la momentul emiterii acesteia - 22 sept.2008 - încetaseră raporturile de muncă între recurentul - contestator și unitatea recurentă-intimată. Pe de altă parte se constată că decizia rectificativă este nerelevantă, conținând ea însăși o eroare, respectiv că motivul care determină concedierea îl reprezintă desființarea postului de șef secție adjunct Electroliza 5, ocupat de către recurentul - contestator, ori așa cum rezultă din art. 5 al deciziei 526 din 1 martie 2006, emisă de recurenta - intimată, începând cu data de 1 martie 2006 prin reorganizarea activității de întreținere și reparații, posturile de adjunct șef secție ME la nivelul secțiilor de Electroliză se desființează, urmând ca personalul ce a ocupat aceste posturi să fie trecut în funcții de execuții prin decizii individuale la propunerea conducerii UA.

Prin urmare, postul pe care îl menționează recurenta - intimată în decizia rectificativă a fost desființat încă din 1 martie 2006, iar la momentul emiterii ei raporturile de muncă între recurentul - contestator și recurenta - intimată încetaseră.

În aceste condiții decizia din 22 septembrie 2008 nu a rectificat o eroare materială, ci a produs o eroare materială.

Față de aceste considerente Curtea apreciază ca neîntemeiate criticile recurentei - intimate, care în toate trei motivele de recurs reia aceeași discuție legate de decizia rectificativă și va respinge și recursul intimatei ca nefondat.

În baza art. 312 Cod pr.civilă va respinge ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

ECIDE

Respinge recursurile formulate de contestatorul și intimata SC SA S, împotriva sentinței nr.1835 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l în dosarul nr-.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

30.04.2009

Red.jud.-

2 ex/AS

Președinte:Cristina Raicea
Judecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Ligia Epure

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 1661/2009. Curtea de Apel Craiova