Contestație decizie de concediere. Decizia 173/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-(7001/2009)

DECIZIA CIVILĂ NR.173/

Ședința publică de la 13.01.2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat

JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu

JUDECĂTOR 3: Maria

GREFIER

Pe rol soluționarea cererii de revizuire a deciziei civile nr.4575/R/19.06.2009 pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, formulată de revizuientul în contradictoriu cu intimata SC DE ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE " SERV" SA.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata prin avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.36/21.10.2009, lipsă fiind revizuientul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că s-a atașat dosarul a cărei decizie a fost atacată, după care,

Intimata, prin avocat, depune la dosar întâmpinare, un exemplar pentru instanță și o copie pentru a fi comunicată părții adverse.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de revizuire.

Intimata, prin avocat, solicită respingerea cererii de revizuire, în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată.

De asemenea, invocă excepția tardivității declarării cererii revizuire în ceea ce privește temeiul de drept reprezentat de art.322 pct.5, având în vedere că în temeiul art.324 alin.1 pct.4 Cod procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună și curge de la data la care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă. Astfel, revizuientul a luat cunoștință de sentința invocată la data pronunțării, respectiv 12.03.2009, iar data introducerii cererii de revizuire este de 14.12.2009.

În ceea ce privește invocarea art.322 pct.3 Cod procedură civilă, arată că dacă obiectul pricinii nu se află în ființă, cererea este inadmisibilă. Înscrisul invocat pentru revizuire, pentru a se încadra în dispozițiile art.322 pct.5 Cod procedură civilă, ar trebui să aibă o importanță deosebită, pentru dezlegarea cauzei. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.4575R/19.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins excepția autorității de lucru judecat, a respins ca nefondat, recursul declarat de recurentul în contradictoriu cu intimata Filiala de Întreținere și Servicii Energetice " Serv"

Pentru a hotărî astfel, instanță a reținut că decizia contestată a fost emisă în temeiul art.5 din OUG nr.82/2007 ce a modificat și completat Legea nr.31/1990, potrivit căreia, prin derogare de la dispozițiile art.56 din Codul muncii contractele de muncă ale administratorilor/directorilor încheiate pentru îndeplinirea mandatului de administrator/director înainte de intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență încetează de drept la data intrării în vigoare a acesteia sau, în cazul în care mandatul a fost acceptat ulterior intrării în vigoare acestei ordonanțe de urgență, de la data acceptării mandatului.

Așa fiind, la data de 29.06.2007 contractul individual de muncă al contestatorului a încetat de drept, în temeiul unei cauze legale de încetare, deoarece înainte de apariția modificărilor legislative consacrate prin Legea nr.441/2006 și OUG nr. 82/ 2007 acesta încheiase cu societatea pe acțiuni un act adițional la contractul individual de muncă în vederea îndeplinirii mandatului de director.

Cum dispozițiile art.5 din OUG nr.82/2007 sunt imperative rezultă că la data expirării duratei contractului de mandat contractul de muncă al contestatorului s-a desființat de drept, în temeiul legii.

S-a reținut și faptul că activitatea directorilor în sensul de conducători ai societății din cadrul societăților comerciale pe acțiuni este guvernată de regulile mandatului comercial raportul juridic dintre aceștia și societate fiind fundamentat pe contractul de mandat comercial, cadrul normativ în materie fiind reprezentat de dispozițiile art.137 ind. 1. alin.3 din Legea nr.31/1990 modificată și completată potrivit cărora pe durata îndeplinirii mandatului, administratorii nu pot încheia cu societatea un contract de muncă,în cazul în care administratorii au fost desemnați dintre salariații societății contractul individual de muncă este suspendat pe durata mandatului.

Art.152 din legea societăților comerciale modificată prin Legea nr.441/2006 prevede faptul că dispozițiile art.137 ind.1 alin 3 din Legea nr.31/1990 modificată și completată sunt aplicabile și directorilor societăților pe acțiuni astfel încât,criticile vizând faptul că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății,respectiv a dispozițiilor art.5 din OUG nr.82/2007, fără să facă unele distincții în raport de cazul concret dedus judecății precum și faptul că. dispozițiile mai sus menționate au fost aplicate automat, neținându-se seama de faptul că recurentul nu a avut vreodată calitatea de administrator al intimatei, iar din interpretarea dispozițiilor OUG nr.82/2007 coroborate cu cele ale legii nr.441/2006 rezultă că încetarea contractului de muncă intervine conform art.5 din OUG nr.82/2007 numai pentru situația administratorilor care îndeplinesc și funcția de directori și pentru care legea prevede în mod expres imposibilitatea încheierii unui contract individual de muncă că iar încetarea efectelor contractului de mandat civil încheiat între părți pentru exercitarea unor atribuții specifice funcției de director general nu poate avea drept consecință la expirarea duratei pentru care a fost încheiat afectarea raportului de muncă al recurentului până la nivelul la care acesta să devină șomer vor fi înlăturate.

Nu a fost reținută nici critica vizând incidența în speță a dispozițiilor art.304 pct.7 pr.civ. deoarece mandatul a fost acceptat de recurent la data de 1.06.2007 anterior intrării în vigoare a OUG nr.82/2007 astfel încât în cazul acestuia, conform art.5 din actul normativ mai sus menționat operează încetarea de drept a contractului individual de muncă al său de la data intrării în vigoare a OUG nr.82/2007, această încetare operând de drept.

Cu privire la critica vizând faptul că la data semnării deciziei contestate directorul general G nu avea mandat din partea societății, conform hotărârii nr.10/28.05.2008 a Consiliului de administrație al societății acesta având doar atribuții de conducere a societății în domeniul tehnic dezvoltare în perioada 2.06.2008-31.12.2008 iar Hotărârile AGA și CA prin care a fost numit director general interimar al societății au fost înregistrate de abia la data de 16.06.2008 vor fi înlăturate, deoarece Consiliul de Administrație al intimatei a decis, în ședința din data de 28.05.2008, prin Hotărârea nr.10/2008, numirea, conform art.143 din

Atât Hotărârea CA nr.7/23.04.2008 cat si Hotărârea CA nr.10/2008 au fost ratificate de către Adunarea Generala a Asociaților, prin Hotărârea AGA nr.8/30.05.2008.

În data de 03.06.2008 intimata, a depus la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, înregistrarea mențiunilor referitoare la conducător in baza Hotărârii CA nr.10/28.05.2008 si a Hotărârii AGA nr.8/02.06.2008, respectiv numirea domnului - director general interimar al subscrisei.

Prin încheierea nr. 47336/16.06.2008, s-a admis cererea principala dispunându-se înregistrarea mențiunilor prevăzute de AGA nr.8/30.05.2008 in registrul comerțului, cu publicarea in Monitorul Oficial al României Partea a IV-a a Hotărârii AGA nr.8/30.05.2008.

Funcția de director general interimar nu se regăsește in de funcții si meserii anexa la contractul colectiv de munca, deoarece aceasta, sui generis, se exercita in baza mandatului Consiliului de administrație, iar nu in baza unui contract de munca, critica formulată de recurent fiind neîntemeiata si sub acest aspect.

Au fost înlăturate și celelalte critici deoarece sentința atacată îndeplinește exigențele impuse de art.261 pr.civ. iar instanța a răspuns tuturor criticilor aduse, hotărând asupra capetelor de cerere cu care a fost investită, înlăturându-se corect susținerile contestatorului potrivit cărora, în cauza ar fi intervenit o concediere deoarece in speța dedusa judecații încetarea contractului individual de munca a fost determinata de încetarea de drept a acestuia, si nicidecum de măsura unilaterala a intimatei.

Decizia nr. 156/06.06.2008 contestata ar nesocoti prevederile art. 4.99 din contractul colectiv de munca aplicabil deoarece, de la data de 29.06.2007, prin intrarea in vigoare a G nr. - - act normativ de stricta aplicare si interpretare - contractul individual de munca al recurentului a încetat de drept. Mai mult decât atât, este evident faptul ca intrarea în vigoare a unui act normativ nu determina automat nulitatea anumitor funcții cuprinse in de funcții si meserii aplicabil la nivelul subscrisei, ci numai inaplicabilitatea acestor funcții in cazul persoanelor care-si desfășoară activitatea in baza unor contracte individuale de munca; in speța nu erau incidente dispozițiile G nr.82/2007, contractul individual de munca al recurentului fiind deja suspendat, deoarece in prezenta cauza suspendarea contractului individual de munca al recurentului contestator a condus doar la suspendarea efectelor principale ale acestuia si anume: prestarea muncii si plata salarialului, intrarea in vigoare, la data de 29.06.2007, a G nr. 82/2007 conducând efectiv la încetarea de drept a contractului individual de munca al recurentului.

Susținerea potrivit căreia în speță se impune a fi reținută puterea de lucru judecat față de Decizia nr.2210/R/2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI va fi înlăturată deoarece în speță nu există tripla identitate de părți,obiect și cauză cerută de dispozițiile art.1201 cod civil și art.166 pr.civ.

Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a formulat cerere de revizuire revizuientul, înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.

În susținerea cererii de revizuire a arătat că a formulat o cerere de chemare in judecata a SC DE ÎNTREȚINERE SI SERVICII ENERGETICE SERV SA, având ca obiect principal anularea Deciziei nr. 156/06.06.2008 emisa de Directorul General Interimar al SC DE ÎNTREȚINERE SI SERVICII ENERGETICE SERV SA.

În subsidiar, revizuientul a solicitat instanței de judecata si reîncadrarea sa in funcția deținuta si achitarea salariilor care i se cuvin de la data încetării raporturilor de munca pana in momentul reîncadrării in condițiile in care s-ar fi admis primul capăt de cerere.

Acțiunea formulata de revizuient a fost respinsa in fond iar instanța de recurs a menținut hotărârea instanței de fond.

Întrucât Decizia 156 cărui anulare a solicitat-o producea efecte si asupra altor angajați ai SC DE ÎNTREȚINERE SI SERVICII ENERGETICE SERV SA, prin aceea ca erau nominalizați in aceasta decizie cu mențiunea încetării raporturilor de munca avute cu societatea, fiecare din angajații ale căror drepturi au fost încălcate si-au exercitat dreptul de a solicita anularea acestei decizii.

În acest context a fost pronunțata Decizia Civila nr. 6523R a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a--a Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosarul nr-(5110/2009).

Prin aceasta hotărâre judecătoreasca a fost respins recursul formulat de SC DE ÎNTREȚINERE SI SERVICII ENERGETICE SERV împotriva Sentinței Civile nr. 2099 din 12.03.2009 pronunțata de Tribunalul București - Secția a--a Conflicte de Munca in dosarul 27667/3/LM/2008, astfel încât hotărârea pronunțata in fond a devenit definitiva si irevocabila.

Unul din capetele de cerere ale acțiunii care a fost admisa prin aceasta e judecătoreasca se refera la Anularea Deciziei 156/06.06.2008 a Directorului General interimar al SC DE ÎNTREȚINERE SI II ENERGETICE SERV SA.

În fapt, este aceiași decizie a cărui anulare revizuientul a solicitat-o si întrucât aceasta făcea referire la mai multe persoane care aveau contract de mandat cu SC DE ÎNTREȚINERE SI SERVICII ENERGETICE SERV SA.

Desființarea deciziei 156/06.06.2008 a Directorului General Interimar al SC DE ÎNTREȚINERE SI SERVICII ENERGETICE SERV SA produce consecințe juridice nu numai față de persoana care a promovat acțiune in justiție pentru anularea acesteia si a cărui acțiune a fost admisa, ci si de toate celelalte persoane care sunt menționate in aceasta.

Pe cale de consecința, desființarea acestei decizii produce consecințe si față de revizuient, astfel încât contractul de munca pe care îl avea cu societatea este în vigoare si in momentul de față.

Recurentul nu a fost în măsură să prezinte acest înscris instanței de judecata întrucât procesul in care s-a pronunțat aceasta hotărâre s-a judecat concomitent cu procesul in care revizuientul a fost parte, iar pronunțarea hotărârii s-a făcut după pronunțarea hotărârii in dosarul in care revizuientul a fost parte.

Având in vedere cele de mai sus, ținând cont de faptul ca unul din obiectele pricinii respectiv decizia nr. 156/06.06.2008 a fost desființată (nu se mai afla înființă) precum si de faptul ca efectele juridice ale deciziei in cauza sunt aplicabile persoanelor la care face referire, revizuientul solicită instanța de judecata sa reanalizeze cauza și să constate ca celelalte capete de cerere devin admisibile in acest moment.

Intimata a formulat intampinare solicitand respingerea revizuirii ca inadmisibila si, in subsidiar, ca nefondata. De asemenea, a invocat exceptia tardivitatii cererii de revizuire in ceea ce priveste temeiul de drept reprezentat de art.322 pct.5 Cod procedura civila.

In baza art.137 cod procedura civila,Curtea va analiza cu prioritate exceptia tardivitatii, formulata prin intampinare.

Intimata a invocat tardivitatea doar in privinta aspectelor intemeiate pe art.322 pct.5, sustinand ca revizuientul a luat cunostinta de sentinta invocata ca inscris nou la data pronuntarii acesteia, 12.03.2009. de asemenea, in opinia intimatei, revizuientul avea cunostinta de aceasta hotarare la data pronuntarii instantei de recurs, respectiv 12.11.2009.

In temeiul art.324 pct.4 cod procedura civila, ermenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Curtea constata ca revizuientul nu a fost parte in litigiul in care s-a pronuntat sentinta civila nr.2099/12.03.2009 si decizia civila nr.6523/R/2009, iar aceste doua hotarari nu au fost comunicate revizuientului, motiv pentru care acesta nu putea avea cunostinta de existenta lor la data pronuntarii.

Mai mult, avand in vedere ca aceste hotarari nu au fost anexate nici dosarului de recurs, revizuientul nu poate fi prezumat a avea cunostinta de aceste inscrisuri.

Pentru aceste considerente, curtea va respinge exceptia tardivitatii ca neintemeiata.

Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de revizuire intemeiate pe dispozitiile art. 322 pct.3 si 5 Cod procedura civila, Curtea constata ca revizuirea ca nefondata pentru urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste primul motiv de revizuire invocat, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 322 pct.3 Cod procedura civila revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate ceredacă obiectul pricinii nu se află în ființă.

Motivul de revizuire prevazut de art. 322 pct.3 Cod procedura civila poate fi invocat atunci cand, printr-o hotarare cu o singura condamnare, debitorul a fost obligat sa predea un lucru cert si determinant care a pierit, scopul revizuientului fiind sa obtina contravaloarea lucrului pierit.

In speta, revizuientul invoca faptul ca prin anularea deciziei nr. 156/06.06.2008 emisa de Directorul general al intimatei, obiectul pricinii ar fi pierit, deoarece aceeasi decizie a fost contestata si prin cererea sa.

Curtea constata ca nu se poate vorbi de pieirea obiectului cauzei in conditiile prevazute de art.322 pct.3 Cod procedura civila, atunci cand decizia contestata a fost anulata printr-o alta hotarare, revizuientul neincadrandu-se in situatia concreta reglementatata de textul invocat, nefiind debitorul sau creditorul unei obligatii de a preda un lucru cert si determinant.

Mai mult, prin hotararea mentionata, decizia contestata a fost anulata doar in ceea ce-l priveste pe contestatorul din acel dosar si nu si in ceea ce-l priveste pe revizuient, astfel incat nu se poate vorbi de anularea efectelor acesteia in privinta revizuientului.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de revizuire, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 322 pct.5 Cod procedura civila, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate ceredacă,după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Revizuientul invoca existenta unui inscris nou, respectiv hotărârea pronuntata in dosarul nr-, sustinand ca prin sentinta respectiva, mentinuta prin respingerea recursului, decizia nr.156/06.06.2008 emisa de Directorul general al intimatei a fost anulata.

Hotararea judecatoreasca respectiva ar avea valoare de inscris nou, cerinta prevazuta de textul invocat si nu a putut fi infatisat de parte din motive neimputabile acesteia, avand in vedere ca nu a fost parte in litigiul respectiv.

Dar, o alta conditie ce trebuie indeplinita obligatoriu in acest caz de revizuire este aceea ca inscrisul sa fie determinant, astfel incat daca ar fi fost cunoscut de instanta a carei hotarare a fost atacata, ar fi putut duce la pronuntarea unei alte solutii.

Prin sentinta nr.2099/12.03.2009 pronuntata de Tribunalul B-Sectia a VIII-a, ramasa irevocabila prin respingerea recursului a fost admisa contestatia formulata de numitul si s-a dispus anularea deciziilor 156/06.06.2008 si 157/06.06.2008 emise de intimata, in ceea ce-l priveste pe acest contestator, tribunalul pronuntandu-se si pe cererile accesorii.

In aceste conditii, avand in vedere ca anularea deciziei respective a privit doar dispozitiile acesteia referitoare la o alta persoana, sustinerile revizuientului sub acest aspect nu pot fi retinute, curtea constatand ca inscrisul invocat nu este determinant asupra solutiei pronuntate, deoarece nu modifica situatia de fapt si de drept corect retinuta de instante.

de toate aceste considerente de fapt si de drept, curtea urmeaza sa respinga cererea de revizuire ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire a deciziei civile nr.4575/R/19.06.2009 pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, formulată de revizuientul în contradictoriu cu intimata SC DE ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE " SERV" SA.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red:

Tehnored:

2 EX./15.01.2010

Jud. recurs

Președinte:Silvia Georgiana Ignat
Judecători:Silvia Georgiana Ignat, Lizeta Harabagiu, Maria

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 173/2010. Curtea de Apel Bucuresti