Contestație decizie de concediere. Decizia 2000/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2000
Ședința publică de la 08 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier -- -
*************
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimata SC SA, împotriva sentinței civile nr. 1425 din 19.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat contestator -, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns părțile: recurent intimat SC SA prin consilier juridic - și intimat contestator -, asistat de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Consilier juridic - pentru recurenta intimată solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat să se constate că sentința pronunțată de Tribunalul Mehedinți este netemeinică și nelegală pentru considerentele formulate în scris, casarea sentinței și pe fond respingerea contestației. Depune concluzii scrise.
Avocat pentru intimat contestator -, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Mehedinți cu cheltuieli de judecată și depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 1425 de la 19 noiembrie 2007 admis în parte contestația formulată de contestatoarea -, împotriva Dispoziției nr.79/16.-07.2007 emisă de SC SA Dr. Tr.
A anulat dispoziția nr.79/16.07.2007 emisă de intimată.
A dispus reintegrarea contestatoarei în funcția avută anterior și a obligat intimata să-i plătească drepturile salariale cuvenite de la data desfacerii contractului de muncă și până la data reintegrării efective în muncă.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 61 lit.d Codul muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului, în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.
profesională este definită ca aceea împrejurare de natură obiectivă sau subiectivă, care conduce ori este aptă să conducă la obținerea unor performanțe profesionale mai scăzute decât cele pe care în mod rezonabil, angajatorul este îndrituit a le aștepta de la salariat.
Ea trebuie înțeleasă ca o necunoaștere sau o stăpânire insuficientă a regulilor (tehnicilor) specifice unei funcții, meserii sau profesii.
S-a impus așadar, ca angajatorul să probeze fapte obiective și repetate de natură să evidențieze astfel de carențe profesionale.
Sub acest aspect, intimata nu a făcut dovada că în cadrul laboratorului, contestatoarea nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod corespunzător sau că probele recoltate și efectuate, nu s-au încadrat în parametrii ceruți de normele specifice acestui loc de muncă.
Este adevărat că, începând cu anul 2005, intimata a desfășurat un program de instruire teoretică și practică, finalizându-se în testarea salariaților, inclusiv din cadrul laboratorului și că, contestatoarea nu ar fi obținut notări și calificative optime, care însă nu reprezintă un motiv de necorespundere profesională.
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru perioada 2006-2007 reglementează faptul că personalul care nu a obținut nota de promovare, după ultima testare, va fi trecut pe o funcție inferioară, urmând să se stabilească o nouă salarizare.
Cu toată importanța pe care o are instruirea și testarea la locul de muncă, adevărata dovadă a capacității și corespunderii în muncă, o constituie rezultatele obținute în timpul executării contractului și care implică prestații succesive.
Din actele întocmite de intimata privind activitatea de încercări fizico-chimice desfășurată de contestator în cadrul laboratorului nu rezultă că probele recoltate și examinate, ar fi fost greșit determinate.
pregătirii profesionale trebuie să fie un proces continuu de adaptare a cunoștințelor la cerințele științei și tehnicii moderne, contestatoarea se înscrie într-un asemenea program.
De asemenea, intimata nu a luat măsurile legale care se impun pentru a oferi contestatoarei, în mod real, un loc de muncă conform pregătirii sale profesionale. Nu a făcut dovada cu ștatul de funcții, dacă există locuri de muncă vacante, corespunzătoare pregătirii profesionale a contestatoarei.
Demersurile făcute de intimată la AJOFM M pentru găsirea unui loc de muncă corespunzător pregătirii profesionale a contestatoarei, a avut doar un caracter formal.
Referitor la daunele morale solicitate prin cerere, instanța a reținut că, acest petit de cerere este neîntemeiat. Contestatoarea nu a făcut dovada că prin concedierea pe motive de necorespundere profesională s-a creat posibilitatea unei defăimări cu privire la capacitățile sale profesionale și că a dat naștere unui sentiment de umilire și disprețuire provocat în societate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata SC SA Dr.Tr.S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că în perioada martie - sept. 2005 s-a desfășurat instruirea și pregătirea profesională cu întreg personalul, iar la sfârșitul acestei perioade s-a făcut evaluarea pregătirii contestatoarea obținând nota 7.
Acest program a continuat și în semestrul II 2006, contestatoarea fiind notată cu nota 2 la prima evaluare și cu 4,75 la a doua evaluare.
De asemenea și în urma instruirii din 2007 contestatoarea a fost notată cu 1,7, respectiv 1,95.
Deși instanța a apreciat că nu a făcut dovada faptelor de natura necorespunderii profesionale a contestatoarei, aceasta nu s-a pronunțat asupra raporturilor de neconformitate aflate la dosar.
Cu privire la caracterul formal apreciat de instanța de fond al demersului către AJOFM M, în vederea sprijinirii pentru găsirea unui loc de muncă pentru contestatoare, recurenta a arătat că aceasta este o procedură reglementată de Codul muncii, și deci nu poate fi conbside4rată ca fiind formală.
Analizând recursul formulat se constată că este nefundat pentru următoarele considerente:
Este de necontestat că în societate s-a făcut un program de instruire a personalului la care a participat și contestatoarea și în urma căreia aceasta a obținut notele respective.
Potrivit însă art. 77 din Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 salariatul poate fi concediat pentru motive de necorespundere profesională cu respectarea procedurii de evaluare stabilită prin prezentul contract colectiv de muncă.
Această reglementare cuprinde4 în continuare prevederi cu privire la comisia numită de către angajator pentru a face evaluarea, modalitatea în care se face evaluarea, precum și modul în care salariatul evaluat poate contesta hotărârea comisiei de evaluare.
Aceste prevederi sunt valabile și în cadrul concedierii salariaților de la societatea intimată.
Analizând actele aflate la dosarul instanței de fond se constată însă că intimata nu a respectat această procedură de evaluare nici în ceea ce privește numirea și componența comisiei de evaluare, procedura de evaluare și modul în care contestatoarea putea să conteste evaluarea respectivă.
De asemenea potrivit art. 100 din CCM încheiat la nivelul SC SA conducerea societății poate organiza testări trimestriale de verificare a pregătirii profesionale a personalului angajat pe bază de tematici de pregătire profesională. se vor da sub formă scrisă, nota de promovare fiind 5 pentru muncitorul calificat, respectiv 7 pentru personalul.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol personalul care nu a obținut nota de promovare va fi trecut pe o funcție inferioară urmând a se stabili o nouă salarizare.
Această reglementare după cum se poate observa este una diferită de cea reglementată atât de contractul colectiv de muncă la nivel național, cât și de cea din Codul muncii, și impune societății intimate obligația ca în cazul în care personalul evaluat nu obține o notă de promovare să fie trecut pe o funcție inferioară, și nu să fie concediat.
Procedând la concedierea contestatoarei intimata a luat o măsură nelegală, deoarece așa cum s-a arătat nu a procedat conform codului muncii și prevederilor din CCM unic la nivel național, și nici prevederilor din CCM la nivel de societate.
În aceste condiții sentința atacată apare ca fiind una legală și temeinică, recursul fiind neîntemeiat urmând ca în baza art. 312 cod pr.civ. să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de intimata SC SA, împotriva sentinței civile nr. 1425 din 19.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata - contestatoare.
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimata-contestatoare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
14.04.2008
Red.jud.-
2 ex/AS
Fl.
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Marian Lungu, Marin Panduru
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1648/2008. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 9909/2008. Curtea... → |
|---|
