Contestație decizie de concediere. Decizia 21/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 21/

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE

Judecător

Judecător

Grefier

.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în G,-, bloc t %,. 6, împotriva sentinței civile nr. 1493/11.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata G, cu sediul în G,-, având ca obiect "contestație decizie de concediere" împotriva deciziei numărul 2131/07.08.2007 emisă de societatea intimată.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: pentru intimata G consilier juridic, lipsă fiind recurentul contestator.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la primul termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; recurentul contestator nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă în cadrul motivelor de recurs, după care:

Reprezentantul intimatei depune la dosar întâmpinare și ordonanța 4499/P/2007 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați prin care recurentul contestator a fost scos de sub urmărirea penală. Solicită acordarea unui termen pentru a-iu fi comunicate recurentului înscrisurile depuse.

Curtea apreciază că nu este necesar a fi comunicate actele depuse de intimată, cauza urmând fi reluată la a doua strigare.

La apelul nominal, la a doua strigare a cauzei au lipsit recurentul contestator și reprezentantul intimatei SC SA G, consilier juridic.

Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA

Asupra recursului înregistrat la Curtea de Apel Galați, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1493/11.10.2007 a Tribunalului Galați, s-a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata. G

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin contestația formulată și înregistrată sub nr. 5923/121/21.08.2007 pe rolul Tribunalului Galați, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata SA G, anularea deciziei nr. 2131/28.06.2007 de desfacere a contractului individual de muncă, plata drepturilor salariale și reintegrarea în funcția avută anterior.

Motivându-și în fapt contestația, a arătat că intimata a formulat o plângere penală împotriva sa, motivat de faptul că ar fi săvârșit o infracțiune de furt, prevăzută de art. 208-209 Cod penal.

A mai precizat contestatorul că în prezent este cercetat penal în legătură cu fapta din 19.07.2007, însă până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare se bucură de prezumția de nevinovăție. A precizat că declarația sa prin care a recunoscut comiterea faptei a fost dată sub presiunea exercitată și amenințările celor care l-au anchetat. A mai învederat că nu a comis abateri repetate, ci numai o singură dată a mai fost anterior sancționat disciplinar, în martie 2007.

In susținerea contestației s-a folosit de proba cu înscrisuri.

Intimata în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.

A susținut că împotriva contestatorului a formulat o plângere penală, deoarece în data de 19.07.2007 acesta a fost surprins de organele de pază, având în autovehiculul personal înmatriculat sub nr. - cantitatea de 50 kg de inox ascunsă sub bancheta din dreapta față și în portbagaj, sub de rezervă.

S-a arătat că la data de 23.07.2007 a fost numită de către conducere o comisie de cercetare disciplinară prealabilă a abaterilor, ocazie cu care petentul a recunoscut comiterea faptei.

S-a mai precizat că la desfacerea contractului de muncă s-a avut în vedere și abaterea anterioară a contestatorului, din 14.03.2007, la acel moment fiind sancționat disciplinar, prin decizia nr. 1241/19.04.2007.

A considerat că decizia a fost dată cu respectarea dispozițiilor din Regulamentul intern, contractul colectiv de muncă la nivel de unitate și Codul Muncii.

Analizând și coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:

Prin decizia nr. 2131/07.08.2007 intimata SC G SA, a dispus desfacerea contractului individual de muncă al contestatorului, în cadrul Laminate Plate, Secția 2, în temeiul disp. art. 61 lit. "a" din Codul muncii, pe motiv că acesta ar fi încercat să sustragă cantitatea de 50 kg inox din unitate, faptă recunoscută de petent cu ocazia cercetării disciplinare prealabile.

De asemenea, la stabilirea sancțiunii s-a avut în vedere și abaterea anterioară a contestatorului, sancționată prin decizia nr.1241/19.04.2007, decizie aflată la fila 15 din dosar.

Instanța a apreciat că măsura dispusă de intimată este legală, pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art. 35 și 37 din Regulamentul Intern, se sancționează cu desfacerea contractului individual de muncă sustragerea de bunuri din patrimoniul companiei, indiferent de valoarea acestora și indiferent dacă fapta este considerată infracțiune sau nu, iar potrivit art. 16, angajații, în scopul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, sunt obligați să nu sustragă bunuri din unitate.

În conformitate cu dispozițiile art. 39 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, societatea poate dispune concedierea ca sancțiune disciplinară, în cazul în care angajatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii, ori de la cele stabilite prin contractul colectiv de muncă, Regulamentul Intern sau contractul individual de muncă.

S-a apreciat că la aplicarea sancțiunii s-a avut în vedere gravitatea abaterii disciplinare a petentului, dar și repetabilitatea acesteia, că au fost respectate dispozițiile cuprinse în CCM la nivel de unitate pe 2007/2008, în Regulamentul Intern, însă și în Codul Muncii, măsura luată de intimată fiind legală și temeinică.

Critica contestatorului privind împrejurarea că beneficiază în prezent de prezumția de nevinovăție nu poate fi primită în condițiile în care Regulamentul Intern permite angajatorului aplicarea de sancțiuni disciplinare pentru sustragerea de bunuri din patrimoniul unității, indiferent dacă aceasta este sau nu infracțiune( art. 35).

Totodată, actele depuse de intimată, aflate la filele 14-18 din dosar, respectiv raportul de cercetare, decizia nr.3784, de numire a comisiei de cercetare, declarația de recunoaștere a petentului, din 30.07.2007, conduc la concluzia temeiniciei și legalității deciziei contestate.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs contestatorul, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

Instanța de fond nu a apreciat corect situația prezentată, neținându-se cont de faptul că a fost angajat al intimatei pentru o perioadă mai mare de 15 ani timp în care nu a avut nici un fel de problemă de natură disciplinară. De asemenea, nu s-a ținut cont de faptul că prejudiciul a fost recuperat în totalitate.

În consecință, apreciat că la instanța de fond nu au fost corect și complet administrate și analizate toate circumstanțele și probele arătate, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept, a invocat disp. art. 304 și art. 320.pr. civilă (menționăm că art. 320 se referă la contestația în anulare și nu se aplică în cazul de față).

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat întrucât sentința primei instanțe este legală și temeinică.

Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Deși recurentul a susținut că nu a mai avut abateri disciplinare, această susținere este infirmată chiar prin conținutul deciziei de concediere din care rezultă că fapta sa survine alteia, săvârșită la data de 14.03.2007 când contestatorul a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului de bază pe o perioadă de o lună cu 10%, conform deciziei nr. 1241/19.04.2007 aflată la fila 15 dosarului de fond.

În aceste condiții, instanța de fond a analizat în mod corect toate împrejurările de fapt și probele administrate în cauză.

De asemenea, considerăm ca recuperarea prejudiciului de către societatea intimată nu are nici o influență asupra aplicării sancțiunii disciplinare atât timp cât contestatorul recurent a fost surprins având în autovehicul 50 kg inox ascuns sub banchetă și în portbagaj iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Galația stabilit în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de furt prevăzut de art. 208 alin. 1 Cod penal, conform ordonanței din 20.11.2007.

Corect a apreciat prima instanță faptul că fapta este de o gravitate ridicată în ceea ce privește raporturile de muncă, contestatorul nefiind la prima abatere, așa cum am arătat mai sus.

Față de toate aceste considerente, reținem că instanța de fond a analizat corect și legal toate împrejurările de fapt ale cauzei și a apreciat corect întreg materialul probator, contrar susținerilor recurentului, astfel că nu se impune în nici un fel trimiterea cauzei spre rejudecare, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 312 alin. 5.pr. civilă, urmând ca, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă, să se respingă ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de contestatorul, domiciliat în G,-, bloc t %,. 6, împotriva sentinței civile nr. 1493/11.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2008.

PREȘEDINTE: Marioara Coinacel

JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu

JUDECĂTOR 3: Benone Fuică

Grefier,

: - -

: 2 ex,//07 Februarie 2008

Fond: /

Asistenți judiciari: /C-tin

Președinte:Marioara Coinacel
Judecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 21/2008. Curtea de Apel Galati