Contestație decizie de sancționare. Decizia 239/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILA Nr. 239/

Ședința publică din 11 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de intimata CURTEA DE APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.15/11.01.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 5 martie 2008, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 11 martie 2008.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr.15/M/2008 a Tribunalului Brașova fost anulată decizia de sancționare nr.1100/30.08.2007 prin care intimata Curtea de APEL BRAȘOVa sancționat disciplinar cu "avertisment" pe contestatoarea.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia contestată, nr.1100/30.08.2007 emisă de intimata Curtea de APEL BRAȘOV, contestatoarea a fost sancționată disciplinar cu "avertisment", sancțiune prevăzută de art.84, lit.a din Legea nr.567/2004 și de art.149, alin.2, lit.a din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

În decizie se reține că în apărarea sa, contestatoarea a arătat că a fost singură la arhivă în perioada 01.07.2007-06.08.2007 și că dosarul nr- i-a fost restituit în arhivă la data de 7.08.2007 și nu a făcut nici o legătură între cererea recurentului - apelant (petentului) de repunere în termenul de recurs și de recurs și dosarul nr.4493/2007 care nu era în arhivă la data primirii acestei cereri.

Din aceeași decizie mai rezultă că nici la data de 7.08.2007 când a primit dosarul în arhivă nu a depus cererea de repunere în termenul de recurs la acest dosar ci doar la data de 16.08.2007 a pus cererea în dosar, înainte de a fi solicitat dosarul spre verificare,urmând a fi trimis la Curtea de APEL BRAȘOV.

Această apărare a fost înlăturată având în vedere intervalul mare de timp care a trecut de la primirea cererilor de repunere în termenul de recurs și de recurs până la înaintarea lor Curții de APEL BRAȘOV și faptul că motivele invocate de grefier sunt subiective și nesusținute în mod obiectiv de vreo situație care să îl împiedice în exercitarea atribuțiilor sale și care să justifice această întârziere.

Excepția nulității absolute a deciziei contestate, fiind o apărare de fond, a fost analizată în continuare, luându-se în considerare motivele de nulitate invocate de contestatoare și anume că, potrivit art.86 alin.1 din Legea nr.567/2004, modificată, sancțiunea prevăzută la art.85, alin.1 lit.a din aceeași lege (avertismentul) se aplică de către președintele instanței sau al parchetului în cadrul căruia își desfășoară activitatea cel sancționat.

Din textul de lege mai sus menționat nu rezultă vreo sancțiune (nulitate) a măsurii sancționării disciplinare dacă este luată de președintele instanței superioare, dat fiind că acesta din urmă, potrivit art.86, alin.2 din Legea nr.567/2004 este autorizat să ia măsuri de sancționare mai grave decât cea a "avertismentului", potrivit principiului cine poate mai mult, poate și mai puțin.

Din interogatoriul lua intimatei, rezultă că aceasta din urmă răspunde la întrebarea 3)."este adevărat că în perioada în care am lucrat singură pentru a face față volumului de muncă, subsemnata stăteam la serviciu peste orele de program",astfel:"situația prezentată de reclamantă poate corespunde realității dar nu există dovezi în acest sens, Conducerea Tribunalului nefiind sesizată în acest sens".

Din adresa nr.2567/39/6.12.2007 a Tribunalului Brașov rezultă că în perioada 1 iulie - 3 august 2007 la arhiva civilă și-a desfășurat activitatea grefierul arhivar sub îndrumarea grefierului șef. După data de 3 august 2007 revenit din concediu și grefierul arhivar

Aceste probe se coroborează cu apărarea contestatoarei că a fost singură la arhivă o perioadă îndelungată.

Din actul de constatare înregistrat la Cabinetul Președintelui sub nr.58/27/30.08.2007 și din decizia contestată rezultă că dosarul nr- a fost restituit în arhivă la data de 7.08.2007, deci contestatoarea a procedat corect punând în mapă cererea de repunere în termenul de recurs și cererea de recurs primite în data de 13.07.2007, dat fiind că nu avea în arhivă dosarul respectiv. Prin urmare, trebuie analizată starea de fapt de după 7.08.2007 și până la data de 16.08.2007 când, așa cum rezultă din decizia contestată, contestatoarea a pus cererile în dosar, înainte de a fi solicitat dosarul spre verificare.

Din cele de mai sus rezultă că întârzierea de o lună și 3 zile, cuprinsă între data depunerii cererilor (13.07.2007 și data depunerii la dosar a acestora, 16.08.2007) nu s-a datorat culpei contestatoarei, dat fiind că, așa cum s-a menționat mai sus, dosarul nr- a intrat în arhivă la data de 7.08.2007.

Intervalul de timp scurs între 7.08.-16.08.2007 nu poate fi interpretat ca fiind o vătămare a părților de a se apăra în calea de atac.

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, prima instanța a admis contestația formulată de contestatoare împotriva deciziei de sancționare nr.110/30.08.2007 emisă de intimată.

Împotriva hotărârii pronunțată la fond a formulat recurs intimata Curtea de APEL BRAȘOV iar prin motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, se arată următoarele:

Instanța de fond, în mod eronat reține că "din actul de constatare înregistrat la Cabinetul Președintelui sub nr.58/27/30.08.2007 și din decizia contestată rezultă că dosarul nr- a fost restituit în arhivă la data de 7.08.2007, deci contestatoarea a procedat corect punând în mapă cererea de repunere în termenul de recurs și cererea de recurs primite în data de 13.07.2007, dat fiind faptul că nu avea în arhivă dosarul respectiv".

Contestatoarea nu a procedat incorect depunând la mapă aceste cerere ci culpa acesteia constă în faptul că nu a depus diligențele necesare pentru ca aceste cereri să fie înaintate în termenul stabilit de lege instanței de control judiciar, respectiv Curții de APEL BRAȘOV, fapt ce a generat din partea petenților, părți în dosarul în cauză nemulțumiri materializate în formularea de petiții și memorii.

Recursul este fondat.

Contestatoarea, în calitatea sa de grefier arhivar temporar la Tribunalul Brașov are obligația conform fișei postului, de a înainta dosarele în recurs la instanța superioară precum și de a opera în registrul de apeluri și recursuri apelurile și recursurile declarate.

La data de 12.07.2007 a fost depusă la Tribunalul Brașov de către niște justițiabili o cerere de repunere în termenul de recurs și motivele de recurs împotriva unei decizii pronunțate de această instanță. Această cerere vizată de președintele instanței la data de 13.07.2007 a fost înregistrată de către contestatoare în registru de evidență al apelurilor și recursurilor la data de 13.07.2007, însă ulterior a fost depusă la mapa de corespondență de la secția civilă a Tribunalului Brașov. În intervalul 13.07.-16.08.2007 cererea justițiabililor a stat în mapă, nefiind depusă la dosar în vederea înaintării la Curtea de APEL BRAȘOV.

Răspunderea pentru neînaintarea dosarului timp de o lună și 3 zile instanței superioare îi revine contestatoarei iar fapt săvârșită de aceasta a adus prejudicii evidente titularilor cererii de recurs prin întârzierea soluționării lor, în plus aceștia au fost nevoiți să formuleze cerere și memorii pentru a sesiza situația creată.

Sancțiunea avertismentului aplicată contestatoarei pentru fapta săvârșită este proporțională cu gravitatea faptei și cu circumstanțele invocate în apărare. Astfel, faptul că aceasta este debutantă și a lucrat singură în arhivă în perioada în discuție când era un volum mare de lucru constituie aspecte care justifică aplicarea celei mai blânde sancțiuni disciplinare însă nu pot înlătura în integralitate răspunderea pentru fapta săvârșită.

Față de aceste considerente în baza art.312 Cod procedură civilă recursul intimatei a fost admis conform dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.15/M/2008 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în tot în sensul că:

Respinge contestația formulată de reclamanta împotriva deciziei de sancționare nr.1100 emisă la data de 30.08.2007 de intimata Curtea de APEL BRAȘOV.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 11 Martie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red: CȘ/12.03.2008

Dact: MD/13.03.2008 - 3 ex.

Jud.fond: /

Președinte:Nicoleta Grigorescu
Judecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de sancționare. Decizia 239/2008. Curtea de Apel Brasov