Contestație decizie de concediere. Decizia 224/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 224
Ședința publică de la 11 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de I împotriva sentinței civile nr. 2118 din 14 XI 2007 Tribunalului Iași, intimat fiind, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentă și intimatul asistat de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că s-a depus la dosar copia încheierii din 10 04 2007 prin care s-a respins cererea de recuzare a completului de judecată formulată de intimat la termenul anterior.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimat, întîmpinare și o serie de înscrisuri ale intimatului care au fost înregistrate la Precizează că nu mai are alte cereri.
Consilier jr., primind duplicatul întîmpinării și ale înscrisurilor, lecturîndu-le la prima vedere, precizează că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul părților.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Susține motivele de recurs solicitînd modificarea sentinței, rejudecarea cauzei, respingerea contestației și menținerea ca legală și temeinică a deciziei de concediere. Instanța de fond nu a ținut cont de toate probele. Contestatorul a fost angajat pe o perioadă determinată, de cinci luni. In această perioadă acesta a încălcat în mod repetat disciplina muncii fiind sancționat disciplinar la data de 6 II 2007, iar la data de 30 III 2007 fost surprins cu bani însușiți de la doi călători fără a le elibera bilete de călătorie. Instanța a reținut în mod greșit că acesta nu a primit bani de la cei doi călători, soluție dată doar în baza declarației unui martor care a susținut-o în mod diferit în fața instanței față de cea dată inițial. Însăși contestatorul, în declarația dată inițial recunoaște însușirea banilor.
In consecință solicită admiterea recursului.
Avocat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței. Situația de fapt nu putea fi probată decît cu martori, martori care au relatat adevărul. Cercetarea prealabilă nu a fost corectă, contestatorul nu a avut posibilitatea de a audia martorii propuși de el.
A relatat împrejurările concrete, faptul că nu avea cum să elibereze bilete cu o singură călătorie ci cu două călătorii. Cu ocazia efectuării controlului trebuia să se întocmească un proces verbal de incident. S-a depus foia de parcurs pe care nu este consemnat nici un incident de acest tip. Mai mult, consideră nu se putea trece direct la o decizie de concediere, erau și alte sancțiuni prevăzute de Codul Muncii. Dacă s-ar fi găsit un plus în gestiunea acestuia, putea să se considere că ar fi fost o problemă. Nu s-a adus nici o dovadă nouă, motivele sunt nefondate, în consecință solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În replică, consilier jr. precizează că s-a prezentat eronat situația, rezultatele unui control de casă nu se fac pe foia de parcurs ci se face un proces verbal separat.
Instanța rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2118/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul, domiciliat în sat, comuna,. 24,. A,. 1,. 7, județul I, în contradictoriu cu intimata Regia Autonomă de Transport Public I, cu sediul în I,-.
A fost anulată decizia nr. 572/02.05.2007, emisă de către intimată.
S-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior desfacerii contractului individual de muncă.
A fost obligată intimata să achite contestatorului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu 02.05.2007 și până la reintegrarea efectivă.
S-au respins capetele de cerere privind constatarea nulității absolute a art. 66, pct. 59 din și a dispozițiilor pct. B, alin. 20 din fișa postului precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatorul a fost angajatul unității intimate I pe postul de conducător auto conform contractului de muncă nr. 2305/2007.
Prin decizia nr. 572 din 2.05.2007 emisă de I i-a fost desfăcut contractul de muncă contestatorului pentru încasare de bani de la călători fără a elibera bilete de călătorie și netrecerea seriilor de bilete în foaia de parcurs, la capete de linii, conf. prevederilor art. 264 (1)lit. f Codul Muncii și cap. IX, art. 66 pct. 59 din.
Această decizie a fost contestată de pentru motivele expuse anterior.
În fața instanței de judecată a fost audiat martorul care a arătat că prin luna martie 2007 urcat din stația "Metro" într-un maxi-taxi pentru a ajunge în oraș. A vrut să achiziționeze un bilet de 1,2 lei pentru o singură călătorie deoarece doar atâția bani mai avea însă șoferul i-a explicat că nu are bilete cu o singură călătorie deoarece setul de bilete a căzut în bordul mașinii și nu îi poate elibera decât un bilet cu două călătorii. A vrut să înmâneze banii șoferului, dar acesta nu i-a primit și i-a spus că în momentul în care va mai urca o persoană, le va elibera împreună un bilet cu două călătorii. De la Stația "Metro" nu a mai urcat nici o persoană. Abia la următoarea stație "" au urcat mai multe persoane, printre care și un băiat ce a solicitat șoferului un bilet cu o călătorie.
În timp ce maxi-taxi s-a pus în mișcare șoferul i-a explicat băiatului situația anterioară și a vrut să-i înmâneze acestuia biletul cu două călătorii - o călătorie pentru el și cealaltă pentru martorul - însă întrucât el avea bagaje în mână nu l-a putut lua. De aceea șoferul l-a chemat din spate pe pentru a-i înmâna biletul atenționându-i că trebuie să-l composteze la ambele capete.
Între timp mașina a ajuns la următoarea stație "" de unde a urcat echipa de control, membrii acesteia sesizând că numitul tocmai vroia să composteze biletul, nu i-au mai permis să efectueze operațiunea, luându-i biletul din mână, după care au procedat la amendarea celor doi.
Martorul a învederat instanței că nu a dat banii șoferului microbuzului, decât în momentul în care acesta le-a eliberat biletul, neconfirmându-se situația precum că reclamantul ar fi primit banii de la pasageri fără a le elibera bilet și apoi abia în momentul când a văzut echipa de control le-a înmânat biletul.
Prin urmare, conform declarației martorului audiat contestatorul nu a primit de la martorul și celălalt pasager banii fără a le elibera imediat acestora biletul de călătorie, astfel încât instanța reține că nu se confirmă săvârșirea de către contestator a abaterii prevăzută și sancționată de art. 66 pct. 59 din al
Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat că acțiunea este întemeiată urmând a fi admisă în parte și în consecință a dispus anularea deciziei de concediu și în temeiul art. 78 Codul Muncii reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii și obligarea intimatei să achite contestatorului o despăgubire o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu 02.05.2007 și până la reintegrarea efectivă.
În ceea ce privește cererile contestatorului de constatare a nulității absolute a art. 66 pct. 59 din și a dispozițiilor pct. B alin. 20 din fișa postului, instanța a reținut că acestea nu sunt întemeiate si le-a respins întrucât motivele invocate de contestator nu au fost de natură să justifice nulitatea absolută a unor dispoziții cuprinse în regulamentul de Ordine Interioară al unității angajatoare și în fișa postului său.
Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de contestator a fost de asemenea respinsă întrucât acesta nu a făcut dovada conf. art. 1169 cod civil că pe parcursul procesului a efectuat astfel de cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Regia Autonomă de Transport Public I, considerând-o nelegală și netemeinică și susținând că tribunalul nu a analizat corect probatoriul administrat în cauză.
Astfel, susține recurenta, instanța de fond a reținut greșit faptul că reclamantul nu ar fi primit sume de bani de la călătorii și, luând în considerare doar declarația judiciară a celui dintâi, declarație total opusă însă celei date inițial.
Mai invocă recurenta faptul că sub acest aspect, prima instanță nu a coroborat proba cu declarația contestatorului din 16.04.2007 prin care a recunoscut însușirea banilor și nici cu declarația martorului de la momentul efectuării controlului. Din toate acestea, susține I, rezultă săvârșirea abaterii disciplinare de către contestatorul-intimat.
În subsidiar, recurenta consideră nelegală soluția instanței de fond sub aspectul acordării despăgubirilor pentru perioada ulterioara datei de 01.07.2007, intrucat excede valabilității contractului de muncă al intimatului.
În drept motivele de recurs invocate pot fi circumscrise dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâta
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, probatoriul administrat la fond și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente.
Contestatorul (șofer de microbuz) a fost sancționat disciplinar prin decizia nr. 572/02.05.2007 cu desfacerea contractului individual de muncă pentru faptul că la data de 30.03.2007 a încasat bani de la doi călători fără a le elibera însă biletele de călătorie, conform art. 66 pct. 59 din
La cercetarea prealabilă, acesta a recunoscut în declarația dată la 16.04.2007 ( 20 fond) că a încasat banii de la călătorii și fără a le mai elibera bilete.
Această recunoaștere a faptei se coroborează și cu declarațiile celor doi călători (filele 15-16 dosar fond) din care rezultă fără echivoc că aceasta a fost situația de fapt. În aceste condiții, în mod greșit prima instanță a înlăturat toate aceste probe și a dat eficiență juridică absolută doar declarației dată în fața sa de către martorul (fila 92 dosar fond), declarație care însă a fost în totală contradicție cu ceea ce același martor declarase la data de 30.03.2007.Ori, se poate aprecia ca veridicitatea primei declaratii este mai ridicata, cea de-a doua fiind data la peste 8 luni de la savarsirea faptei.
Ca atare, Curtea constată că tribunalul a pronunțat sentința cu aplicarea greșită a legii considerând eronat că nu se confirmă săvârșirea de către a abaterii prevăzută și sancționată de art. 66 pct. 59 din Cum această abatere este sancționată conform (fila 102 dosar fond) cu concedierea, în mod legal angajatorul a emis decizia nr. 572/02.05.2007 și i-a desfăcut disciplinar contractul de muncă contestatorului-intimat în temeiul dispozițiilor art. 264(1) lit. "f" Codul Muncii.
Dispozițiile art. 266 ar fi fost incidente în cauză doar în ipoteza în care pentru fapta respectivă ar fi fost prevăzute în sancțiuni alternative.
Față de cele reținute, în baza dispozițiilor art. 312(1) teza 1 și alin. (2) Cod procedură civilă se va admite recursul și se va modifica în tot sentința recurată în sensul respingerii contestației împotriva deciziei de concediere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de Regia Autonomă de transport Public I, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 2118/14.11.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în tot, în sensul că:
Respinge contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Regia Autonomă de Transport Public I, prin reprezentant legal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
14.05.2008
2 ex.-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Cristina Mănăstireanu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1696/2008. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 578/2008. Curtea... → |
|---|
