Contestație decizie de concediere. Decizia 246/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.246/
Ședința publică din 19 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în G,-, --3,.1, etaj 3,.56, jud.G împotriva sentinței civile nr.1173/2.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata cauza având ca obiect contestație decizie de concediere.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16.02.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință don aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 19.02.2009.
CURTEA
Asupra cererii de recurs, înregistrată la Curtea de Apel Galați, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr.1173/02.10.2008 pronunțată de către Tribunalul Galați, s-a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul,în contradictoriu cu intimata
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Contestatorul a chemat în judecată civilă pe intimata SC SA G solicitând ca în baza probelor administrate să se dispună anularea deciziei nr. 146/2008 și repunerea părților în situația anterioară emiterii acesteia.
A arătat în motivarea cererii că este salariatul intimatei de peste 24 de ani și prin decizia mai sus-menționată s-a dispus încetarea contractului individual de muncă în temeiul art. 65 al.1 din Codul Muncii. Consideră că nu există nicio legătură între activitatea desfășurată, aceea de îngrijitor și rezultatele activității economico-financiare ale societății. În presa locală sunt publicate articole ce înfățișează o activitate economică favorabilă astfel că nu-și explică existența unor pierderi financiare care să ducă la reducerea cheltuielilor, cu consecința desființării unor posturi.
A apreciat că măsura luată a fost premeditată, reprezentanții intimatei fiind de rea-credință. Activitatea de îngrijire a celor peste 3,4 ha. existente (grădina, clădire, spații) este necesară și nu se fac economii prin externalizarea serviciilor.
A depus la dosar următoarele înscrisuri: decizia nr. 146/2008 emisă de intimată, certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 4085/2007.
În drept nu și-a întemeiat acțiunea.
Intimata, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. În anul 2007, ca de altfel și-n primele 6 luni ale anului 2008 societatea a înregistrat pierderi semnificative, motiv pentru care conducerea acestuia a luat măsuri în vederea limitării pierderilor.
Deși activitatea de întreținere a clădirii, îngrijirea grădinii și a spațiilor verzi a fost preluată de două societăți comerciale s-a continuat menținerea în schema de personal a posturilor, motiv pentru care s-a hotărât desființarea acestora. Măsura luată are un caracter obiectiv și real și transferul de atribuții către societățile specializate s-a realizat în mod real.
A depus la dosar hotărârea Administratorului Unic nr. 4/2008, organigrama departamentului înainte și după decizia de concediere, decizia nr. 146/2008, fișa postului operator menționată, contracte prestări servicii și facturi, copie bilanț an fiscal 2007, balanța de verificare ianuarie - iunie 2008, adeverință eliberată de Biroul Resurse Umane.
Prin răspunsul la întâmpinare contestatorul a arătat că nu s-a realizat un transfer de atribuții și de preluare integrală a activității de către cele două societăți.
Astfel, contractul de servicii încheiat cu prevede exclusiv servicii de curățenie interioară a birourilor, sălilor de proiectare și holurilor din sediul central și corpul adiacent în suprafață de 7000 mp.
Celălalt contract, încheiat cu prevăd ca "amenajare/îngrijire grădină" numai activitatea de gazonare prin însămânțare a unei suprafețe de 1650 mp. iar în rest, în exclusivitate, sunt furnizări de jardiniere și ghivece cu plante de sezon și aranjamente florale de interior.
În niciun contract nu sunt prevăzute servicii din categoria celor menționate în fișa postului său iar cele prevăzute sunt limitate ca destinație și suprafață.
Pe de altă parte, pierderile societății nu provin din activitatea de exploatare ci exclusiv din activitatea financiară.
Noua organigramă nu a fost emisă odată cu hotărârea administratorului unic, ci la un interval de două luni, fapt ce denotă rea-credință.
Analizând și coroborând ansamblul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Contestatorul a fost salariatul intimatei SC SA G în funcția de îngrijitor clădire conform contractului individual de muncă nr. 22721/2004 și a actului adițional încheiat la data de 1.02.2006 până la data de 15.07.2008. Prin decizia nr. 146/2.06.2008 s-a dispus concedierea contestatorului în temeiul art. 65 al.1 din Codul Muncii.
În conformitate cu disp. art. 65 din Codul Muncii această concediere reprezintă încetarea contractului de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Deci motivul concedierii nu este inerent persoanei salariatului, ci exterior acestuia, și anume desființarea locului de muncă. Textul de lege se referă la "desființarea locului de muncă ocupat de salariat". Deci, nu se mai pune problema unei selecții a salariaților după desființarea postului, ci direct, vizează posturile salariaților ce vor fi concediați.
Condiția de legalitate impusă este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă în cauză o reală și serioasă (art. 65 al.2 Codul Muncii ).
Desființarea locului de muncă este efectivă atunci când el este suprimat din structura angajatorului, are o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv și este serioasă când are la bază studii temeinice vizând îmbunătățirea activității și nu disimulează realitatea.
Din probatoriul dosarului instanța a reținut că intimata a făcut dovada că desființarea locului de muncă ocupat de contestator are o cauză reală și serioasă și este efectivă.
Astfel, din bilanțul anului 2007, ca și din balanța de verificare din perioada 1.01.2008 - 30.06.2008 rezultă că societatea intimată a înregistrat pierderi semnificative. Astfel, pierderile pe anul 2007 s-au ridicat la suma de 519.737 lei RON, pe când în primele șase luni ale anului 2008 acestea au fost în valoare de peste 2.000.000 lei RON.
În aceste condiții, conducerea societății după analizarea pierderilor suferite și a activității desfășurate a hotărât reducerea cheltuielilor prin desființarea posturilor indirecte sau a celor direct productive. Prin hotărârea nr. 4/2008 a Administratorului Unic s-a hotărât desființarea celor patru posturi din cadrul Departamentului și Pază, printre care și cel ocupat de contestator, dar și din cadrul altor departamente, în total fiind concediați un număr de 13 persoane.
Desființarea posturilor din cadrul Departamentului și Pază a fost determinată și de externalizarea serviciilor de mentenanță, prin încheierea unor contracte de prestări servicii cu societăți specializate. Astfel, SC SRL G, în baza contractului de prestări servicii nr. 370/2006 și a actelor adiționale ulterioare, efectuează servicii de curățenie, întreținere a suprafețelor de 7000 mp. din sediul central și din corpul.
În anexa 1 la acest contract sunt prevăzute cu exactitate categoriile de lucrări pentru spațiile convenite care corespund cu atribuțiile de pază ale contestatorului menționate în fișa postului.
Societatea SRL a preluat activitatea de amenajare a spațiului aferent sediului societății.
Din analiza acestor contracte, rezultă că întreaga activitate de întreținere desfășurată de membrii departamentului mentenanță a fost preluată de cele două societăți.
Noua organigramă nu mai cuprinde posturile de îngrijitor clădire și spații verzi, desființarea fiind efectivă și nu are nicio importanță faptul că nu a fost aprobată la scurt timp după hotărârea administratorului unic.
Chiar dacă pierderile societății nu rezultă din activitatea desfășurată de membrii departamentului din care a făcut parte contestatorul, desființarea posturilor a urmărit eficientizarea activității care a fost preluată de firma de specialitate, cu persoane calificate și cu mijloace tehnice proprii.
Activitatea organizată de angajator s-a desfășurat în limitele legii, nefiind obligatoriu să se desființeze posturi din departamentele care înregistrează pierderi.
Din nicio probă aflată la dosar nu rezultă că încetarea contractului a avut la bază starea infirmității reclamantului sau că s-ar fi constatat o discriminare în cazul persoanei acesteia față de ceilalți salariați. Handicapul contestatorului nu constituie un motiv de nerestructurare a postului.
Având în vedere aceste aspecte s-a constatat că desființarea locului de muncă ocupat de contestator a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă, motiv pentru care contestația de față a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs contestatorul, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive.
unor servicii de întreținere prin contractarea unor servicii ce necesită cheltuieli mai mari decât cheltuielile de salarizare ale contestatorului duc la concluzia că desfacerea contractului de muncă nu este rezultatul intenției angajatorului de a realiza economii și de a limita pierderile financiare.
Din cuprinsul fișei postului contestatorului rezultă că activitățile ce constituiau obligațiile sale de serviciu vizau curățenia și întreținerea în curtea exterioară și nu au nimic comun cu obiectul contractelor încheiate cu SRL sau
Deci, activitățile desfășurate de către contestator nu au fost preluate de către societățile angajate pe bază de contract.
În consecință, a apreciat că desființarea locului de muncă al contestatorului nu are la bază o cauză serioasă, prin încetarea contractului de muncă nerealizându-se "economiile" despre care se face vorbire în preambulul deciziei de concediere și nici stoparea pierderilor financiare, măsura fiind abuzivă și fără justificare în sensul disp. art. 65 alin. 2 din Codul muncii.
De asemenea, din bilanțul depus de către angajator rezultă că a avut un profit de cca. 700 mii lei și astfel, nu a făcut nici o dovadă cu privire la necesitatea reducerii cheltuielilor prin desființarea posturilor indirect productive sau a posturilor direct productive.
Un alt treilea motiv de recurs în reprezintă faptul că sentința pronunțată nu a avut în vedere măsurile de protecție socială prevăzute în Legea nr. 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap.
Astfel, contestatorul recurent suferă de un handicap auditiv iar, prin măsura concedierii sale, angajatorul trebuia să țină seama și de situația personală a angajatului său.
Nu rezultă îndeplinirea obligației înscrisă în prev. art. 78 alin. 2 din actul normativ menționat, fiind ignorate și disp. art. 78 alin. 3.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea contestației și anularea deciziei nr. 146/2008, reintegrarea contestatorului în funcția avută la momentul desfacerii contractului de muncă și plata salariului de la data de 15.07.2008, cu cheltuieli de judecată.
În drept a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 9.pr. civilă.
Intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât prima instanță a pronunțat o hotărârea legală și temeinică.
A învederat că măsura disponibilizării s-a referit la 4 posturi din Departamentul de mentenanță și pază iar concedierea a privit și administratorul clădirii și un îngrijitor de spații verzi.
Angajatorul are dreptul de a înființa și de a desființa locuri de muncă atunci când nevoile de adaptare la dificultățile economice o impun. În anul fiscal 2007 s-a înregistrat o pierdere financiară ceea ce a condus la necesitatea restructurării societății.
Împrejurarea desființării postului contestatorului nu are nici o legătură cu handicapul său.
Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Primele două motive de recurs se referă la faptul că desființarea locului de muncă al contestatorului recurent nu a avut la bază o cauză reală și serioasă.
Însă acest argument nu poate fi reținut întrucât, așa cum corect a reținut și prima instanță, intimata a respectat prevederile art. 65 din Codul muncii.
Astfel, așa cum rezultă din cuprinsul deciziei nr. 146/02.06.2008 emisă de intimată, concedierea contestatorului a fost ca urmare a desființării posturilor neproductive datorată dificultăților economice și a pierderilor financiare înregistrate, absenței lucrărilor specifice încadrării și fișei postului respectiv ce ar putea fi repartizate salariatului precum și externalizarea serviciilor de curățenie și întreținere a clădirii și spațiilor aferente.
Potrivit contului de profit și pierdere depus la dosarul de fond la fila 27, societatea intimată a înregistrat o pierdere financiară de - lei la data de 31.12.2007 astfel că dificultățile economice invocate de către aceasta au fost reale, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 65 din Codul muncii. Nu prezintă nici un fel de relevanță cauza înregistrării pierderilor financiare întrucât instanța trebuie să analizeze doar dacă, într-adevăr, au existat pierderi economice și nu cauza acestora sau legătura cu compartimentul unde lucra contestatorul. Recurentul a prezentat o analiză trunchiată a contului de profit și pierderi însă acesta nu se analizează pe compartimente ci se ia în vedere rezultatul final.
De asemenea, desființarea postului de îngrijitor ocupat de către contestator a fost reală, întrucât în organigrama aferentă de 01.08.2008 depusă de către unitate postul respectiv nu se regăsește.
În ceea ce privește preluarea atribuțiilor contestatorului de către cele două firme, se observă următoarele.
Contrar susținerilor recurentului, prin contractul de prestări servicii nr. 370/06.12.2006, s-a obligat să efectueze servicii de curățenie de întreținere pentru beneficiar în cadrul clădirilor din incinta unității. În anexa la contract se menționează că prestatorul de servicii asigură curățenia și întreținerea în interior cu produse proprii de curățenie, pe o suprafață de 7000 mp. De asemenea, prin contractul de prestări servicii nr. 295/10.04.2007, prestatorul de servicii s-a obligat să realizeze lucrări de amenajare a spațiului aferent sediului societății, de achiziționare și plantare de sezon. Se reține că, deși se încheiaseră contractele respective, totuși unitatea a menținut, în continuare, postul contestatorului până la momentul când s-a hotărât desființarea pentru dificultăți financiare. Practic, nu s-a efectuat nici o angajare ulterioară a unor persoane pe postul ce fusese ocupat de contestator pentru a se putea afirma că desființarea nu a fost efectivă și serioasă, cele două societăți preluând o parte din activitatea contestatorului.
Eficiența economică este reală întrucât suprafața de care se ocupau cele două societăți era în exterior de 1500 mp iar în interior de 7000 mp astfel că o comparație materială între costul suportat de unitate pentru activitatea contestatorului și cel al societăților prestatoare de servicii nu se poate realiza în mod efectiv.
În consecință măsura luată de către unitatea intimată nu este una abuzivă așa cum afirmă recurentul iar primele două motive de recurs nu sunt întemeiate.
În ceea ce privește protecția persoanelor cu handicap, recurentul nu a dovedit în nici un fel faptul că ar exista o legătură între desființarea postului său și starea sa specială, nefiind vorba de o discriminare.
Unitatea a desființat postul său doar din cauza unor reale dificultăți economice și pierderi financiare, fără să încalce Legea nr. 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap.
Recurentul face vorbire de nerespectarea art. 78 alin. 2 și 3 din această lege însă acest text se referă la angajare și nu la desființare de posturi. Nu există nici o interdicție legală specială pentru ca unitatea să nu poată desființa un anumit post ocupat de o persoană cu grad de "handicapat"accentuat, fiind aplicabile, în acest caz, dispozițiile legii generale, respectiv ale Codului muncii.
Față de toate considerentele expuse mai sus, rezultă că hotărârea pronunțată este legală și temeinică nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr. civilă, situația de fapt fiind corect reținută pe baza probatoriului administrat iar dispozițiile legale au fost aplicate în mod corect.
În consecință, față de considerentele arătate, se va respinge recursul ca nefondat în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul, domiciliat în G,-, --3,.1, etaj 3,.56, jud.G împotriva sentinței civile nr.1173/2.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/19.03.2009
Tehnored./2 ex./ 23 Martie 2009
Fond:-
Asistenți jud. C-tin-
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
| ← Conflict de muncă. Decizia 771/2008. Curtea de Apel Alba Iulia | Conflict de muncă. Decizia 37/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
