Contestație decizie de concediere. Decizia 247/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 247/R-CM
Ședința publică din 17 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de contestator, cu domiciliul în Râmnicu V,-, -.A,.1, județul V, împotriva sentinței civile nr. 1034 din data de 22 decembrie 2009,pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile, respectiv recurent-contestator și intimata Râmnicu
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 27.11.2009, petiționarul a formulat contestație împotriva Deciziei nr.217 din 29.10.2009, emisă de intimata, solicitând anularea ei și reintegrarea pe postul avut anterior și funcția avută, plus plata drepturilor salariale, daune morale și cheltuieli de judecată.
În motivare, petiționarul a susținut că intimata a emis Decizia nr.217 din 29.10.2009 prin care i s-a desfăcut contractul de muncă disciplinar, având funcția de maistru în cadrul Diviziei /Mecanică, în baza art.131 lit.h din Contractul Colectiv de Muncă coroborat cu art.264 alin.1, lit.f din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu și absențe nemotivate.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.1034/22.12.2009, a respins contestația ca rămasă fără obiect reținând că, în timpul procesului, intimata a emis Decizia nr.253/16.12.2009 prin care a revocat decizia contestată și a dispus reintegrarea contestatorului pe postul anterior, cu plata drepturilor bănești ce i se cuveneau.
Prin aceeași sentință contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei față de intimată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, contestatorul criticând-o pentru nelegalitate în sensul că, în mod greșit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimată, în condițiile în care s-a reținut culpa procesuală a acesteia în declanșarea litigiului, prin emiterea Deciziei nr.217/29.10.2009, revocată ulterior tot de intimată.
S-a mai arătat că, față de culpa intimatei, aceasta trebuia obligată la plata cheltuielilor de judecată față de contestator.
Recursul este fondat.
Deși recursul contestatorului nu a fost întemeiat în drept, dezvoltarea acestuia face posibilă încadrarea sa în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, contestatorul invocând aplicarea greșită în cauză a dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă.
Potrivit acestor dispoziții, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Prin respingerea contestației ca rămasă fără obiect, ca urmare a revocării de către intimată a Deciziei nr.217/29.10.2009 de desfacere a contractului de muncă al contestatorului, prima instanță a reținut greșit culpa procesuală a contestatorului, pe care l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată solicitate de intimată, respectiv suma de 500 lei, reprezentând onorariul de avocat plătit de aceasta.
Nu se poate reține culpa contestatorului în cauză, în condițiile în care acesta, prin contestația înregistrată la instanță la 27.11.2009, a invocat nelegalitatea deciziei de desfacere a contractului de muncă, ca urmare a faptului că a fost emisă în perioada în care se afla în concediu medical, intimata fiind încunoștiințată de aceasta, iar intimata, ulterior, prin Decizia nr.253/16.12.2009, revocă prima decizie și dispune reintegrarea contestatorului și plata către acesta a tuturor drepturilor, recunoscând tocmai starea de incapacitate a contestatorului, începând cu data de 21.10.2009.
În aceste condiții, este evident că prin obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată către intimată s-au aplicat greșit dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
Referitor la solicitarea contestatorului de a fi obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată către acesta trebuie reținut că, pe de o parte, prin contestația inițială nu s-au solicitat și cheltuieli de judecată, ci doar plata drepturilor salariale și daune morale, iar pe de altă parte, deși la dosar, fila 15, există o împuternicire avocațială, aceasta nu este însoțită de chitanța de plată a onorariului și nu s-au solicitat la dezbaterea în fond a cauzei, cheltuieli de judecată pentru contestator.
În consecință, curtea, în baza art.312 al.1 și 3 Cod procedură civilă, va admite recursul de față și va casa sentința în parte, în sensul că va înlătura obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de contestatorul, domiciliat în Râmnicu V, Calea lui nr.74, -.1,.A,.1, județul V, împotriva sentinței civile nr.1034 din 22.12.2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimată fiind. cu sediul în Râmnicu V,-, județul
Casează sentința în parte, în sensul că înlătură obligarea contestatorului la cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.6/25.02.2010.
Jud.fond:.
.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 4330/2009. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 539/2008. Curtea... → |
|---|
