Contestație decizie de concediere. Decizia 4330/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4330
Ședința publică de la 25 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Marin Covei
Grefier - -
*******************************
Pe rol, soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenta SN SA- SUCURSALA T, împotriva deciziei nr. 1390 din 20 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - secția a II-a civilă și pt. conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cererea formulată de revizuenta SN SA- SUCURSALA T, prin care arată că înțeleg să renunțe la judecarea cererii de revizuire, precum si cererea formulată de revizuentă prin care solicită judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, având în vedere cererea formulată de revizuentă, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față;
Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 1390 din 20 martie 2009 admis recursul declarat de petentul în contradictoriu cu intimata SN "SA - Sucursala T, fost modificată sentința în sensul că s-a admis contestația.
A fost anulată decizia nr. 44 din 14.05.2008 emisă de intimată și s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior concedierii, cu plata drepturilor ce i se cuvin, pe perioada cuprinsă de la data concedierii până la reintegrare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin decizia nr. 44 din 04 mai 2008, i- fost desfăcut contractul individual de muncă contestatorului, motivarea fiind inaptitudinea psihică a acestuia în îndeplinirea funcției de tehnician radioelectronist la Stația de Televiziune.
Temeiul legal indicat în decizia contestată îl reprezintă art. 61 lit."c" din Codul Muncii.
Conform acestui text de lege, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive ce țin de persoana salariatului în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală se constată incapacitatea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Din cuprinsul acestuia se desprinde ideea că, definitorie este decizie unui organ competent de expertiză medicală, în actele invocate în decizia contestată neregăsindu-se îndeplinită această condiție. Ceea ce se prevede este avizul psihologic ce nu poate fi substituit unei decizii și nici unei expertize medicale ce presupune o cu totul altă metodologie, act nedecisiv și prin prisma recomandării în finalul avizului de a se consulta psihiatric contestatorul, recomandare neîndeplinită de intimată.
Contrar aprecierii pârâtei, acesta a depus la dosar adeverință medicală ce atestă că este clinic sănătos din punct de vedere psihică.
Ceea ce se menționează în actul emis de medicul de medicină a muncii, de fapt, este o expunere, nefăcând nici un fel de argumentare a punctului său de vedere și o constatare proprie.
Oricum, niciunul dintre aceste acte nu pot fi asimilate unei decizii, așa cum dispune art.61 lit."c" Codul Muncii.
Nu se indică nici un act normativ care să prevadă îndeplinirea unor anumite condiții pentru exercitarea unei asemenea funcții și în anumite locuri de muncă.
Prin hotărârea nr. 355/2007 se dispune la art. 12 alin.2 că "toate cazurile de inaptitudine medicală permanentă vor fi rezolvate de către medicii de medicina muncii în colaborare cu medicii de expertiza capacității de muncă.
Pe de altă parte, art. 22 indică etapele și complexitatea examenelor medicale.
Față de cele expuse mai sus, s-a constatat că instanța de fond nu dat suficientă relevanță juridică actelor și probelor cauzei, hotărârea fiind criticabilă astfel încât s- constatat ca fiind întemeiat recursul formulat.
Împotriva sentinței, la data de 03 aprilie 2009, SN "" SA -Sucursala formulat cerere de revizuire deciziei civile nr. 1390 din 20 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova solicitând admiterea cererii și schimbarea hotărârii în sensul respingerii recursului promovat de contestatorul, fără motiva în fapt și în drept cererea formulată.
Ulterior, la data de 12 iunie 2009, revizuienta a depus la dosar o cerere prin care a solicitat instanței să se ia act de faptul că renunță la judecarea cererii de revizuire,
Față de susținerile revizuientei, se va lua act de voința acesteia, în sensul că se va lua act de renunțare, avându-se în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 246 cod procedură civilă, reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, această dispoziție aplicându-se atât în căile ordinare de atac cât și în căile extraordinare, cum este cazul în speță.
Avându-se în vedere voința revizuientei și dispozițiile art.246 Cod procedură civilă, instanța va lua act de renunțarea acesteia la judecarea cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Se ia act de faptul că revizuenta SN SA- SUCURSALA T, renunță la cererea de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 1390 din 20 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - secția a II-a civilă și pt. conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/IE/06.07.2009
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Marin Covei
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 3843/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 247/2010. Curtea de... → |
|---|
