Contestație decizie de concediere. Decizia 25/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 25/R-CM

Ședința publică din 22 Ianuarie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță

JUDECĂTOR 3: Constantina Duțescu

Judecător - -

Grefier - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata TG., cu sediul în Tg. S,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.601/CM din 03 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimatul-contestator, în baza împuternicirii avocațiale nr.82/2007 emisă de Cabinet individual-Baroul A, lipsind recurenta-intimată.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care se constată că nu sunt cereri prealabile acordării cuvântului asupra recursului.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Avocat având cuvântul pentru intimatul-contestator, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de Tribunalul Argeș, în mod corect fiind admisă contestația contractul de muncă al contestatorului fiind desfăcut în mod abuziv.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la data de 14 februarie 2007, a formulat contestație împotriva deciziei din data de 9 februarie 2007, emisă de intimata Tg. S, prin care a fost concediat în temeiul art.264 lit.f din Codul muncii și art.61 lit.a din Codul muncii, solicitând anularea acesteia și reintegrarea pe postul deținut anterior, de asemenea plata drepturilor salariale de care a fost privat și daune morale în sumă de 5000 lei.

În motivarea contestației a susținut că nu a săvârșit abaterea ce s-a imputat și că deosebit, decizia de concediere este nulă pentru că nu descrie fapta ce constituie abatere disciplinară, nu menționează prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul de muncă aplicabil, încălcate, nu cuprinde motivele pentru care i-au fost înlăturate apărările și nu a fost convocat la cercetarea disciplinară prealabilă.

Ulterior, contestatorul a solicitat și anularea deciziei nr.62/12.02.2007, la care se face referire în carnetul său de muncă, având același conținut ca cea de mai sus.

Tribunalul Argeș prin sentința civilă nr.601/CM din data de 3 octombrie 2007 admis în parte contestația și a anulat deciziile din data de 9 februarie 2007 și 12 februarie 2007, dispunând reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior și obligarea intimatei la plata drepturilor salariale indexate, majorate și actualizate, de la data concedierii până la reintegrarea efectivă.

Ca să pronunțe această sentință, tribunalul a reținut în esență, că decizia de concediere disciplinară este lovită de nulitate absolută, deoarece nu îndeplinește cerințele prevăzute de art.268 alin.2 din Codul muncii sub această sancțiune, respectiv descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, încălcate și menționarea motivelor pentru care au fost înlăturate apărările formulate de contestator cu prilejul cercetării disciplinare prealabile.

Intimata a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus, susținând că deși a depus toată documentația cu privire la prejudiciul cauzat de contestator ce a condus la emiterea deciziei de concediere disciplinară, instanța s-a pronunțat doar pe excepție.

În drept și-a întemeiat greșit susținerile pe disp.art.304 pct.10 și 11 Cod procedură civilă, abrogate.

Analizând recursul în tot prin prisma art.3041Cod procedură civilă, rezultă că este nefondat.

Potrivit art.268 alin.2 din Codul muncii, sub sancțiunea nulității absolute în decizie se cuprind în mod obligatoriu, printre altele, descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care în condițiile prev. de art.267 alin.3 nu a fost efectuată cercetarea.

În cauză, în conținutul deciziei de concediere emisă de intimată la data de 9 februarie 2007, nu au fost făcute aceste precizări, soluția pronunțată de instanță, care a constatat nulitatea actului, fiind corectă.

În această situație, pronunțându-se pe excepție, instanța nu mai era obligată să analizeze fondul pricinii în sensul de a vedea dacă a existat un prejudiciu cauzat din culpa contestatorului și dacă săvârșirea acestuia constituie abatere disciplinară menită a conduce la sancțiunea aplicată.

Prin urmare, recursul este nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata TG., împotriva sentinței civile nr.601/CM din data de 3 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex.2/30.01.2008.

Jud.fond:.

.

Președinte:Paulina Ghimișliu
Judecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Constantina Duțescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 25/2008. Curtea de Apel Pitesti