Contestație decizie de concediere. Decizia 2661/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 2661
Ședința publică de la 06 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 3: Manuela
Grefier
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 23 aprilie 2008 privind judecarea recursului declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 1464/21.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 23 aprilie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 1464/21.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr- s-a admis contestația formulată de reclamantul, împotriva Deciziei nr. 9/11.05.2007 emisă de pârâta SC SR, punct de lucru Tr.S, str. - - Ferma 1, jud.
S-a dispus anularea Deciziei nr.9/11.05.2007 emisă de pârâtă.
S-a dispus reintegrarea reclamantului-contestator în funcția avută anterior, cu plata drepturilor salariale de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă, actualizate în raport de inflație la data plății și 400 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Potrivit dispozițiilor art. 65 Codul muncii, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia.
Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Reclamantul a îndeplinit funcția de șef de fermă la Ferma nr.6 B, iar în urma hotărârii nr.1 a Adunării Generale a Asociațiilor, s-a dispus concedierea acestuia în temeiul art. 65 din Codul muncii.
Motivul real care a determinat concedierea reclamantului, îl reprezintă desființarea Fermei nr.6 și trecerea activității acesteia la Ferma nr.5.
Hotărârea nr.1 a Adunării Generale a Asociațiilor nu precizează în mod concret dificultățile economice și financiare care justifică desființarea locului de muncă ocupat de reclamant.
Întreg personalul din cadrul Fermei nr.6 a trecut la Ferma nr.5, acest lucru rezultând din statul de funcțiuni.
Lipsa sediului, a spațiilor de deservire, reducerea cheltuielilor cu chiriile și salariile nu constituie motive de concediere prevăzute de art.65 Codul muncii.
Se constată de asemenea că, pârâta nu a respectat nici dispozițiile art.74 din Codul muncii, în sensul că, nu au fost menționate în decizie motivele care determină concedierea, aceasta rezumându-se doar la precizarea faptului că, măsura s-a luat având în vedere hotărârea nr.1/12.03.2007 a Adunării Generale Asociațiilor.
Pârâta în mod formal a precizat că nu dispune de un loc de muncă disponibil, corespunzător pregătirii profesionale a reclamantului, atâta vreme cât la Ferma nr.5, care a preluat salariații din cadrul Fermei nr.6, crește numărul de personal.
Același demers formal, pârâta l-a făcut și către AJOFM M, prin care a solicitat sprijin în vederea găsirii unui loc de muncă corespunzător pregătirii profesionale a reclamantului.
Atâta vreme cât pârâta nu a făcut dovada că desființarea locului de muncă a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă, concedierea reclamantului este nelegală și netemeinică.
S-au aplicat și dispozițiile art.78 Codul muncii, în sensul că, s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcția avută anterior și plata drepturilor salariale de care acesta a fost lipsit în perioada cuprinsă de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă, sume de bani ce vor actualizate în raport de inflație la data plății.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen intimata SC SRL Tg. J invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
În motivarea recursului susține:
Cu privire pretinsa încălcare a dispoz. art. 65 C: în sensul că, încetarea nu a fost efectivă și nu are o bază reală și serioasă, precizează că în Hotărârea Adunării generale a Asociaților din cadrul societății-pârâte s-a luat decizia desființării Fermei nr. 6 B, aceasta fiind inclusă în ferma nr.5 începând cu 15.04.207.
Măsura a avut temeiuri reale, în sensul că ferma respectivă nu avea sediu și spațiu de deservire, fiind și o suprafață mare cultivată.
Astfel, postul reclamantului nu mai putea fi menținut, iar selecționarea personalului este un atribut exclusiv ala ngajatorului, instanța neputându-se substituii aprecierii angajatorului, ci având dreptul de a verifica dacă, în realitate a avut loc o desființare efectivă sau nu a postului.
Recursul este fondat.
Examinându-se sentința recurată în raport de criticile invocate în recurs, Curtea va reține:
Cu privire la susținerea privind încălcarea dispoz. art. 74 al.1, se apreciază neîntemeiată, deoarece actul de încetare al al reclamantului-intimat conține motivele care au determinat încetarea raporturilor de muncă, respectiv hotărârea Adunării Generale a Acționarilor Nr. 1 din 12.03.207, precum și temeiul de drept-art. 65 al.1 în sensul desființării locului de muncă ocupat de acesta, textul stabilind: concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unu sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia.
Cu privire la reținerea încălcării dispoz. art. 65. prin aceea că încetarea contractului dem uncă al intimatului nu a fost efectivă și nu are o bază reală și serioasă se reține că în Hotărârea Adunării Generale a Asociaților din cadrul societății-recurente s-a decis desființarea Fermei nr. 6 B care a fost inclusă în Ferma nr.5 începând cu 15.04.2007.
Această măsură s-a impus întrucât ferma în cauză nu avea sediu și spațiu de deservire fiind și o suprafață mare cultivată, de unde concluzia că desființarea locului dem uncă al intimatului-șef de fermă- a fost determinată, așa cum prevăd dispoz. art. 65 al. 1. de reorganizare a activității, fiind efectivă și având o cauză reală și serioasă, întrucât Ferme nr. 6 fost înglobată în Ferma nr. 5, așa cum rezultă din organigrama depusă la dosar, anterior desființării Fermei nr.6 și ulterior acestui moment, de unde rezultă că structura personalului este alta.
Față de cele arătate, se va aprecia sentința recurată a fi nelegală și netemeinică, urmând ca în baza art. 304 pct.9 pr.civilă rap. la art. 312 al. 1.pr.civilă să se admită recursul, modificându-se sentința în sensul respingerii contestației formulată în cauză ca neîntemeiată.
Văzând și dispoz. art. 274.pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 1464/21.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Modifică sentința în sensul că respinge contestația.
Obligă intimatul la 900 lei cheltuieli de judecată către recurenta SRL.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red. Jud.
Tehn./Ex.4/20.05.2008
/ și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Tamara Carmen Bunoiu, Manuela
| ← Conflict de muncă. Decizia 1040/2008. Curtea de Apel Craiova | Contestație decizie de sancționare. Decizia 3227/2008. Curtea... → |
|---|
