Contestație decizie de concediere. Decizia 268/2009. Curtea de Apel Galati

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE

DECIZIA CIVIL NR.268/

Ședința public din 06 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marioara Coinacel

JUDECTOR - - -

JUDECTOR - - -

GREFIER - - -

Pentru astzi fiind mânat pronunțarea în cauza privind soluționarea recursului declarat de intimata REGIA AUTONOM - REGISTRUL AUTO ROMÂN B, cu sediul în B, nr. 391, sector 1, împotriva Încheierii din 6.10.2008 și sentinței civile nr.1340/24.10.2008 pronunțate de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimatul - contestator, domiciliat în B, nr. 1,.20 B,.4,.74.

Dezbaterile au avut loc în ședința public din 03.03.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședinț din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauz la data de 05.03.2009 și apoi la data de 06.03.2009.

CURTEA

Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Conflicte de munc și asigurri sociale sub nr-.

Examinând actele și lucrrile dosarului constat urmtoarele:

Prin sentința civil nr.1340/24.10.2008 Tribunalul Galația admis în parte contestația formulat de contestatorul în contradictoriu cu intimata Registrul Auto Român

S-a înlocuit sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munc, aplicat contestatorului prin Decizia nr. 1694/2007, cu sancțiunea "avertisment".

S-a dispus reîncadrarea contestatorului pe postul avut anterior emiterii deciziei, cu plata drepturilor salariale de la data emiterii deciziei și pân la reintegrare, sume reactualizate în funcție de rata inflației la data plții.

A fost obligat pârâtul ctre reclamant la plata sumei de 10.710 RON - cheltuieli de judecat.

Pentru a pronunța aceast hotrâre instanța de fond a reținut urmtoarele:

Prin contestația formulat și înregistrat la Tribunalul Galați sub nr.7248/121/2.11.2007 contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata REGISTRUL AUTO RBa nularea deciziei nr.1694/01.11.2007 de desfacere disciplinara a contractului de munca, reintegrarea în postul deținut anterior, obligarea intimatei la plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada de la data desfacerii contractului de munca si pana la data reintegrrii efective, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In fapt a artat c a fost sancționat pentru c nu a supravegheat corespunztor activitatea angajaților din subordine, fapt de natur în opinia intimatei de a determina posibilitatea apariției unor deficiențe grave în activitatea reprezentanței, constând în înclcarea procedurilor interne de lucru, care oblig pe specialistul s completeze integral raportul de verificare. În fisa postului de sef reprezentanta este consemnata îndatorirea de a urmri activitatea depusa de angajați, fr îns a fi precizat faptul ca seful de reprezentanta are atribuția de a verifica fiecare fisa întocmita de subordonați.

Verificarea fiselor respective a efectuat-o la finalul fiecrei zile, dar din punct de vedere al corectitudinii datelor tehnice înscrise in acestea, fr a avea posibilitatea analizei grafologice a completrii lor. Suspiciunea conform creia fișele au fost completate de client nu poate fi imputat șefului de reprezentanț, acesta verificând prin sondaj corectitudinea completrii și nu caracterul scrisului.

Completarea corect a fișelor este cuprins în fișa postului fiecrui inginer care se ocup de prestațiile respective. De modul în care se completeaz fișele, precum și de alte aspecte legate de activitatea lor au fost atenționați angajații de ctre contestator prin notele interne 462/29.09.2005, 483/27.11.2006 și 588/29.10.2007.

Faptul c, în medie, se adunau circa 200 de rapoarte ca urmare a prestațiilor efectuate, nu îi ddea posibilitatea și nici nu avea obligația conform fișei postului de a verifica toate fișele, ci prin sondaj.

A învederat ca datorita volumului mare de lucru la reprezentanța din G și pentru fluidizarea activitții, se instituise o cutum ca un angajat sa completeze raportul de verificare iar celalalt sa verifice mașina, dup care sa semneze la sfârșit. Pe parcursul perioadei în care a avut calitatea de șef de reprezentanț s-au desfșurat numeroase controale care nu au sancționat acest aspect și nu au constatat nici o deficienț grav sau vreo reclamație din partea cetțenilor cu privire la activitatea sa.

Referitor la abaterea privind înclcrile prevederilor 1 prin efectuarea unor prestații fr a deține atestat valabil, a artat ca reautorizarea sa nu a fost efectuata in termen întrucât deși a depus toate diligentele prin transmiterea mai multor solicitri in acest sens, de la Bis -a transmis ca este o perioada mai aglomerata pentru atestri si prioritate au stațiile aflate in contract de franciza cu Astfel a transmis solicitrile înregistrate sub nr. 541/17.11.2005 și 516/14.12.2006, iar la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2007 luat legtura telefonic cu serviciul respectiv din cadrul

A evidențiat în mod deosebit faptul c la G sunt 5 ingineri la și o activitate susținut care, pentru rezolvarea problemelor cetțenilor, a însemnat și participarea sa direct la activitțile specifice.

A artat ca in perioada cat atestatul sau era expirat s-au mai efectuat controale dar acestea nu au atras atenția asupra acestui aspect, astfel încât lipsa reautorizarii in termen nu-i este imputabila in totalitate si faptul ca cererile sale au rama fr rspuns denot o lipsa de comunicare intre departamentele de specialitate din cadrul

În situația sa, cu atestat expirat, se afl și alți angajați.

În plus, în prezent se efectueaz omologri ale motocicletelor (clasa I de autorizare) de ctre inspectori care nu sunt atestați pentru clasa I, deoarece la nivelul reprezentanțelor nimeni nu are permis de categoria A și sunt inspectori autorizați pentru clasa II care semneaz pentru verificri clasa III.

Cu toate c aceste situații au fost semnalate de G și de alte reprezentanțe, B nu a luat nici o msur.

În dovedire a solicitat proba cu acte, martori si interogatoriu.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondata motivat de faptul ca desfacerea disciplinara a contractului de munca al contestatorului s-a datorat faptului ca in perioada 01.04-01.09.2007 a efectuat lucrri pentru care nu era autorizat sa le execute înclcând astfel prevederile 1.

A artat ca la momentul cercetrii disciplinare prealabile, contestatorul a recunoscut ca nu deține atestat profesional valabil emis in conformitate cu prevederile 1 din anul 2005 si ca in anul 2007 efectuat prestații pentru care trebuia sa dețin atestat valabil.

În conformitate cu prevederile art. 27 alin 7 din 1/2005, publicat în Monitorul Oficial 1160/2005 și aprobat prin Ordinul 2133/2005 al Ministrului Transporturilor, atestarea strii tehnice corespunztoare a unui vehicul de ctre personal neatestat atrage rspunderea disciplinar a persoanei vinovate.

Considera c în situația in care activitatea reprezentantei impunea efectuarea de prestații si de ctre seful de reprezentanta, acesta avea obligația sa insiste in obținerea atestatului si sa se abțin de la efectuarea de prestații specifice pana la obținerea unui nou atestat.

A învederat ca s-a mai reținut in sarcina sa si faptul ca nu a urmrit activitatea subordonaților in sensul ca unele rapoarte de verificare au fost completate de ctre clienți deși acestea trebuie completate in totalitate numai de ctre angajații care efectueaz prestația.

Intimata a solicitat proba cu acte, martori și interogatoriu.

Prin Sentința Civil nr. 139/2008 Tribunalul Galația admis acțiunea formulat de contestatorul, a dispus anularea deciziei nr.1694/2007 emis de intimat, reîncadrarea pe postul avut anterior emiterii deciziei și plata drepturilor salariale de la data emiterii deciziei și pân la reintegrarea efectiv, reactualizate în funcție de rata inflației la data plții efective. A respins excepția necompetenței teritoriale ca nefondat și a obligat-o pe pârât la plata sumei de 10710 RON cu titlu de cheltuieli de judecat.

În motivare, instanța a reținut urmtoarele:

Contestatorului prin decizia nr.12/22.12.2006 i s-a desfcut disciplinar contractul de munca reținându-se in sarcina sa faptul ca nu a supravegheat in mod corespunztor activitatea angajaților, nu a urmrit activitatea depusa de subordonați, constând in înclcarea procedurilor interne de lucru, care oblig pe specialistul sa completeze integral raportul de verificare și a înclcat prevederile 1, prin efectuarea unor prestații fr a deține atestat valabil.

Intimata nu a dovedit abaterile disciplinare ale contestatorului referitoare la faptul ca nu a supravegheat in mod corespunztor activitatea angajaților din subordine, in sensul ca unii angajați nu ar fi respectat procedurile interne de lucru care obliga specialistul sa completeze integral raportul de verificare.

Din fișa postului contestatorului, depoziția martorului, șef al reprezentanței B, precum și din rspunsurile la interogatoriu ale intimatei - pct. 12 rezult c petentul avea obligația verificrii prin sondaj a rapoartelor de verificare tehnic întocmite de subordonați.

În mod obișnuit, la reprezentanțele din țar, datorit volumului de activitate și în vederea optimizrii activitții, în scopul satisfacerii intereselor clienților, rapoartele de verificare tehnic erau completate de ctre 2 angajați ai, îns partea privind verificarea tehnic era completat întotdeauna de ctre inginerul de linie, care semna și ștampila raportul, atestând veridicitatea celor consemnate.

Raportul astfel întocmit era introdus ca și conținut de ctre operator în baza de date unic la nivel național, înscrisul fiind arhivat pentru o perioad de 5 ani.

Martorul, angajat la G, confirm faptul c, datorita volumului mare de activitate exista posibilitatea ca datele tehnice ale vehiculului sa fie verificate de un lucrtor si consemnate de acesta in raport iar verificarea tehnica sa fie efectuata de ctre un alt lucrtor, iar datele sa fie consemnate de ctre acesta fr ca aceasta maniera de lucru sa contravin procedurilor interne de lucru.

Cu rea credinț intimata susține c pe parcursul cercetrii disciplinare prealabile, contestatorul ar fi recunoscut c unii clienți ar fi completat o parte din câmpurile raportului de verificare( pct. 5 rspuns interogatoriu).

Din analiza întregului material ce a stat la baza emiterii deciziei contestate și în special a notei explicative s-a constatat c petentul nu a fcut o asemenea afirmație, ci a artat doar c scrisul aparține unei alte persoane, posibil unui alt angajat.

Astfel instanța nu a reținut, in lipsa unei expertize grafologice, faptul ca unele rapoarte de verificare ar fi fost completate de ctre clienți, motiv pentru care nu a reținut in sarcina contestatorului fapta de a nu fi supravegheat in mod corespunztor activitatea angajaților din subordine.

Fiind în materia dreptului muncii, sarcina probei incumb angajatorului intimat, care nu a dovedit fapta considerat abatere disciplinar. Contestatorul, prin probele administrate, a fcut dovada c raportul de inspecție tehnic auto nu era niciodat completat de ctre client, ci era întotdeauna în posesia angajaților.

Referitor la înclcarea prevederilor 1 prin efectuarea de ctre contestator unor prestații fr a deține atestat valabil, instanța a reținut c deși contestatorul a efectuat prestații fr a deține atestat valabil, totuși acesta a depus diligente in vederea reatestarii sale, așa cum si intimata a recunoscut.

Astfel instanța a reținut ca atestatul contestatorului era expirat, insa acesta a solicitat prin adresele nr.541/17.11.2005, si 516/14.12.2006 reatestarea sa, fr insa ca intimata sa ia masuri in acest sens.

Astfel instanța a constatat ca fapta contestatorului de a fi efectuat prestații fr a fi reatestat in acest sens este deopotriv imputabila si unitții intimate care deși a fost informata de situația creata nu a luat masuri o perioada foarte lunga de timp.( 17.11.2005-14.12.2006)

Unitatea intimata prin aceasta atitudine a creat premisele desfșurrii unei activitți care sa nu corespunda Regulamentului de ordine interioara al, a acceptat acest lucru, iar controalele succesive efectuate în anii 2006-2007 nu au sancționat acest aspect, motiv pentru care instanța nu a reținut ca fapta contestatorului constituie o abatere disciplinara atât timp cat prin desfșurarea de activitți (chiar si fara atestat) acesta a contribuit la o fluidizare a activitții reprezentantei pe care o conducea.

Se constat c cerându-se relații intimatei privind existența unui plan de instruire, având în vedere solicitrile adresate de contestator de includere în acest program, numrul de salariați la nivelul întregii țri, precum și necesitatea unei atestri periodice, aceasta a artat c nu exist un asemenea plan, ceea ce în opinia instanței constituie o grav deficienț și creeaz premisa unui program haotic, fr luarea în considerare a datei de expirare a atestatelor angajaților.

Totodat se constat c deși nu exist decât 3 - 4 ingineri autorizați pentru verificarea altor categorii de vehicule( motociclete, mopede) la nivelul întregii țri și s-au transmis solicitri în acest sens la B de reprezentanțele din țar, instituția a acceptat efectuarea verificrilor de ctre persoane neautorizate pentru aceast categorie, pentru a rspunde cât mai prompt solicitrilor cetțenilor, astfel cum rezult din declarația șefului reprezentanței B, reprezentanț ce constituie centru zonal pentru 4 - 5 județe.

Trecând peste celelalte aspecte evidențiate în cauz privind existența unei campanii de destituire a șefilor de reprezentanț din mai multe județe pe motive politice, întrucât nu formeaz obiectul prezentei cauze, s-a constatat faț de cele mai sus artate c nu sunt îndeplinite condițiile rspunderii disciplinare, conform art. 263 și urm. Codul muncii.

În ceea ce privește excepția de necompetenț teritorial a instanței faț de înscrisurile de la filele 332 - 333, s-a constatat c reclamantul are reședința în G, ceea ce conform art.284 atrage competența Tribunalului Galați.

Intimata Regia Autonom Registrul Auto Bad eclarat recurs atât împotriva încheierilor de ședinț din datele de 17.12.2007, 16.01.2008 și 31.01.2008, cât și împotriva sentinței civile nr.139 din 30.01.2008 considerându-le nelegale și netemeinice.

În motivarea recursului cu privire la încheierile de ședinț recurenta a artat c la primul termen de judecat din 22.11.2007, a solicitat s i se pun în vedere contestatorului s își precizeze contestația întrucât cererea înregistrat pe data de 2.11.2007, era o simpl cerere de chemare în judecat formulat cu nerespectarea prevederilor imperative ale art.112 pr.civ. urmând a depune întâmpinare dup depunerea acesteia.

Motivele contestației a artat recurenta au fost comunicate odat cu citația pentru termenul din 27.11.2007 a artat recurenta.

A artat recurenta c instanța de fond a înclcat disp.art.85 pr.civ.întrucât înainte de a-i fi comunicate motivele contestației și de a-i da posibilitatea s depun la dosarul cauzei întâmpinare și înscrisurile de care înțelegea s se serveasc fr a aștepta s vad ce înscrisuri depune la dosar la termenul din 22.11.2007 s-a pronunțat pe o solicitate a contestatorului intimat și a dispus emiterea unei adrese prin care i-a solicitat anumite înscrisuri precum și un act publicat în Monitorul Oficial.

A susținut recurenta intimat c pentru termenul din 17.12.2007, a trimis prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire a Tribunalului Galați în dosarul nr-, întâmpinare, list cu probatoriile pe care dorea s-i fie încuviințate în aprare și un set de înscrisuri cât și toate rspunsurile solicitate de instanț prin adresa din 29.11.2007.

Recurenta-intimat a artat c a solicitat judecarea în lips conform art.242 al.2 pr.civ. pe baza înscrisurilor depuse în dosarul cauzei.

La termenul din 17.12.2007 intimatul-contestator nu a avut curiozitatea s ia cunoștinț de întâmpinarea formulat și de înscrisurile trimise a artat recurenta.

De asemenea a mai artat recurenta nici instanța de fond nu avea cunoștinț de conținutul întâmpinrii și al înscrisurilor depuse pentru termenul din 17.12.2007 întrucât la data de 19.12.2007 revine cu adres prin care solicita documente care erau depuse la dosar la data de 13.12.2007.

La termenul din 17.12.2007 instanța de fond a încuviințat intimatului-contestator proba cu interogatoriu, înscrisuri și proba cu 2 martori, unul din martorii solicitați nefiind cerut în condițiile art.112 al.5 din pr.civ. prin contestație solicitându-se alți martori a artat recurenta.

Tot la termenul din 17.12.2007 instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii sale de probatorii nr.12828/7.12.2007 formulat în scris și depus la dosarul cauzei din sentința civil rezultând c s-a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriu, dar nu rezult c i-a fost încuviințat și proba cu martori cum a solicitat a artat recurenta.

Instanța de fond nu avea nici un motiv întemeiat pentru a-i respinge proba testimonial neaplicând un tratament egal celor dou prți în proces, înclcând disp.art.16 al.1 din Constituție a mai susținut recurenta-intimat.

În atare condiții, a artat recurenta intimat, consider c încheierea din ședința din 17.12.2007 este netemeinic și nelegal motiv pentru care a și formulat recurs împotriva ei.

Recurenta intimat a mai artat c pentru termenul din 16.01.2008 a depus la dosarul cauzei rspunsul la interogator solicitat de contestator, interogatoriul propus de ctre ea pentru contestator mai multe înscrisuri și a invocat în scris excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați.

Conform art.137 pr.civ.la termenul din 16.01.2008 instanța de fond trebuia s se pronunțe pe excepția de necompetenț teritorial Tribunalului Galați cu prioritate, ori instanța nu s-a pronunțat asupra acestei excepții la acest termen, ci a procedat la administrarea de probe iar apoi a rmas în pronunțare fr a mai pune în discuție aceast excepție, a artat recurenta-intimat.

Instanța de fond a artat recurenta intimat nu a administrat proba cu interogatoriul propus a fi luat contestatorului intimat la termenul din 16.01.2008, deși era depus la dosar înclcând astfel disp.art.167 al.2 și 3.pr.civ.

În notele scrise depuse la dosarul cauzei pentru acest termen din 16.01.2008 recurenta a artat c se opune audierii martorului, acesta fiind un martor indirect care nu cunoștea activitatea profesional a intimatului contestator.

Deși a amânat pronunțarea la data de 18.01.2008, instanța de fond a repus cauza pe rol pentru termenul din 30.01.2008 întrucât nu a fost administrat proba cu interogatoriul intimatului contestator a mai artat recurenta-intimat.

Pentru termenul din 30.01.2008, recurenta intimat a artat c prin aprtorul su, prin fax, a formulat o cerere de amânare însoțit de o adeverinț medical întrucât se afla în imposibilitate de a se deplasa de la B la G din motive medicale.

Instanța de fond, a artat recurenta, înclcându-i dreptul la aprare a soluționat cauza la data de 30.01.2008.

Recurenta prin motivele de recurs a mai invocat faptul c instanța de fond a înclcat disp.art.129 al.5 pr.civ. neavând un rol activ în aflarea adevrului.

S-a mai susținut c instanța de fond nu a fcut o aplicare a disp.art.274 al.3 pr.civ. cu privire la cheltuielile de judecat.

Pe fondul cauzei recurenta intimat a susținut c instanța de fond a pronunțat o hotrâre fr a avea în vedere actele care au stat la baza msurii disciplinare aplicate intimatului contestator.

A solicitat admiterea recursului declarat și casarea încheierilor de ședinț din 17.12.2007 din 16.01.2008 și 30.01.2008 cât și a sentinței civile nr.139/2008.

În drept și-a întemeiat recursul pe disp.art.304 pct.3, 5, 7 și 9 și art.3041 pr.civ.

Prin concluziile scrise din 26 mai 2008 recurenta intimat a mai invocat excepția nulitții sentinței civile nr.139/2008 întrucât minuta nu este semnat de grefierul de ședinț conform art.261 al.8 pr.civ.

Prin întâmpinarea depus intimatul contestator a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de intimata-recurent.

A artat intimatul contestator c pe fondul cauzei instanța de fond a pronunțat o hotrâre legal și temeinic întrucât actele depuse la dosarul cauzei nu au dovedit neîndeplinirea de ctre el a atribuțiilor de serviciu conform fișei postului și c ar fi înclcat regulamentul de ordine interioar, cât și prevederile 1/2005 prin efectuarea unor prestații neavând atestare.

Prin Decizia Civil 386/2008 Curtea de APEL GALAȚIa admis recursul formulat de intimata Regia Autonom - Registrul Auto Român, a casat Sentința Civil nr. 139/2008 a Tribunalului Galați și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanț.

În motivare s-au reținut urmtoarele:

Recurenta intimat a invocat nelegalitatea unor msuri dispuse prin încheierea de ședinț din 17.12.2007, din 16.01.2008 cât și din practicaua sentinței civile nr.139 din 30.01.2008.

Încheierile premergtoare cum sunt cele din 17.12.2007 și din 16.01.2008 pot fi atacate odat cu fondul, recursul declarat împotriva sentinței civile socotindu-se fcut și împotriva acestei încheieri conform art.316 coroborat cu art.282 al.3 pr.civ.

Susținerea recurentei c la soluționarea cauzei în fond la termenul din 30.01.2008 i-a fost înclcat dreptul la aprare este întemeiat pentru urmtoarele considerente:

Dreptul la aprare este un drept constituțional, potrivit art.24 din Constituție, prțile având dreptul s fie asistate de avocați.

Înclcarea dreptului la aprare constituie o nulitate de ordine public și atrage casarea hotrârii pronunțate.

Din actele dosarului rezult c la termenul din 16.01.2008, dup ce ia act c contestatorul depune mai multe acte la dosar constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul contestatorului care era prezent, intimata recurent fiind lips, rmânând în pronunțare.

Prin încheierea de ședinț din 16.01.2008, considerând c are nevoie de timp pentru a delibera instanța de fond amân pronunțarea la data de 18.01.2008.

Prin încheierea de ședinț din 18.01.2008, instanța de fond dispune repunerea cauzei pe rol în vederea lurii interogatoriului contestatorului, prob solicitat de recurent și admis de instanța de fond.

Pentru acest motiv se amân cauza la data de 30.01.2008 dispunând citarea prților în cauz.

Pentru termenul din 30.01.2008, prin cererea trimis prin fax și primit de instanța de fond pe 30.01.2008 ora 9,45 recurenta intimat solicit acordarea unui termen pentru lips de aprare întrucât aprtorul su avocat angajat conform împuternicirii avocațiale nr.-/7.12.2007(156 fond vol.I) se afl în imposibilitate de a se prezenta în instanț pe motive medicale, depunând în dovedire adeverința medical din 30.01.2008 (10,11 dosar fond vol.II).

Anterior acestei cereri recurenta depune la dosarul cauzei și o cerere prin care reitereaz solicitarea pentru încuviințarea probei cu martori - cererea fiind primit de instanța de fond la 29.01.2008( 12 dosar fond vol.II).

Instanța de fond conform practicalei sentinței civile, deși s-a luat act de cererea de acordare termen formulat și de cererea pentru probatorii, constat c cererea de acordare termen viza termenul anterior ( 16.01.2008) iar nota de probatorii a fost pus în discuție la termenul de judecat anterior acordat.

Ori aceast situație nu este real fiind contrar actelor dosarului.

Într-adevr pentru termenul din 16.01.2008 recurenta a depus o cerere pentru lips de aprare și not de probatorii dar instanța nu se pronunț asupra lor, amân totuși pronunțarea la 18.01.2008 recurenta depunând îns pentru termenul din 16.01.2008 și concluzii scrise.

Cererea de amânare era depus îns pentru termenul din 30.01.2008 asupra cruia instanța de fond nu s-a mai pronunțat( și nici nu a acordat termen pentru ca recurenta s-și spun punctul de vedere asupra interogatoriului luat contestatorului, a actelor depuse de acesta la termenul din 16.01.2008 ( și necomunicate recurentei) cât și pentru a-și susține cererea de probatorii.

Procedând în acest fel instanța de fond a lipsit-o pe recurent de posibilitatea de a se apra în cauz.

Prin aceasta s-a produs o vtmare recurentei nedându-i posibilitatea s-și susțin atât nota de probatorii depus, cât și punctul de vedere faț de actele depuse și probele administrate( interogatoriul contestatorului).

Sub acest aspect hotrârea instanței de fond este dat cu înclcarea legii.

Celelalte susțineri ale recurentei intimate nu pot fi primite, acesteia neproducându-i-se nici o vtmare.

Este adevrat c inițial contestatorul intimat la data de 2.11.2007 nu a depus o motivare a contestației, el trebuind s formuleze o contestație în termenul legal prevzut de art.287 din muncii, ea cuprinzând elementele prevzute de art.112 pr.civ.mai puțin motivarea în fapt și drept.

Art.133 pr.civ. menționeaz care sunt elementele lips din cerere care pot atrage nulitatea acesteia, ceea ce nu este cazul în cererea de faț.

Ori pân la primul termen de judecat și chiar în cadrul termenului de 30 de zile contestatorul a depus motivele de fapt și de drept al contestației formulate comunicat recurentei așa cum s-a dispus prin încheierea de ședinț din 22.11.2007.

Comunicarea contestației motivate la data de 7.12.2007 recurentei nu i-a produs nicio vtmare.

În rejudecare, cauza a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Galați sub nr-.

La solicitarea intimatei și în completarea probatoriului administrat în primul ciclu procesual au fost audiați martorii și, instanța neconsiderând util cauzei efectuarea unei expertize grafologice.

Intimata a renunțat la invocarea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați la termenul din 06.10.2008, faț de copia actului de identitate a contestatorului din care rezult c are reședința în

Analizând materialul probator administrat în cauz, instanța a reținut urmtoarele:

Prin decizia nr.1694/01.11.2007 contestatorului i s-a desfcut disciplinar contractul de munca reținându-se în sarcina sa faptul ca nu a supravegheat in mod corespunztor activitatea angajaților, nu a urmrit activitatea depusa de subordonați, constând in înclcarea procedurilor interne de lucru, care oblig pe specialistul sa completeze integral raportul de verificare și a înclcat prevederile 1, prin efectuarea unor prestații fr a deține atestat valabil.

Referitor la faptul c reclamantul nu a supravegheat in mod corespunztor activitatea angajaților din subordine, în sensul ca unii angajați nu ar fi respectat procedurile interne de lucru care obliga specialistul sa completeze integral raportul de verificare, instanța consider c șeful de reprezentanț avea obligația s verifice prin sondaj respectivele fișe, din punct de vedere al completrii lor în integralitate și cu date corecte din punct de vedere tehnic.

Faptul c pe fis apar dou scrisuri, nu era un lucru care s atrag atenția în mod deosebit, având în vedere practica invocat de contestator, care afirm c datorita volumului mare de lucru la reprezentanța din G și pentru fluidizarea activitții, se instituise o cutum ca un angajat sa completeze raportul de verificare iar celalalt sa verifice mașina, dup care sa semneze la sfârșit.

Aceast situație este confirmat și de martorul, angajat la G, care, în depoziția sa susține c datorita volumului mare de activitate exista posibilitatea ca datele tehnice ale vehiculului sa fie verificate de un lucrtor si consemnate de acesta in raport iar verificarea tehnica sa fie efectuat de ctre un alt lucrtor, iar datele sa fie consemnate de ctre acesta fr ca aceasta maniera de lucru sa contravin procedurilor interne de lucru.

De altfel, nu s-a invocat c lucrrile nu ar fi fost fcute corect din punct de vedere tehnic, sau c s-ar fi consemnat greșit datele în raportul de verificare, singura problem reținut fiind c raportul nu este scris în integralitate de inginerul care fcea verificarea.

Chiar și în situația în care, așa cum afirm intimata, ar fi existat cazuri în care prima parte, referitoare la datele de identificare a autovehiculului ar fi fost completate de ctre client, tot în scopul scurtrii timpului alocat unei verificri tehnice, instanța consider c acest lucru nu poate fi imputat contestatorului. Completarea corect a fișelor este cuprins în fișa postului fiecrui inginer care se ocup de prestațiile respective. Dac acesta a verificat datele și a constatat c sunt corecte, însușindu-și-le prin semntur, este irelevant cine a completat în mod efectiv formularul.

Aceeași ar fi fost situația dac fișele ar fi fost dactilografiate (de ctre o secretar), dar semnate la sfârșit de inginerul care a efectuat verificarea tehnic. Acesta este motivul pentru care instanța a considerat c expertiza grafic nu este util cauzei.

În consecinț, instanța a apreciat c faptele reținute în sarcina contestatorului nu dau dovada lipsei de supraveghere a acestuia faț de personalul în subordine.

A supraveghea activitatea angajaților nu presupune a sta lâng fiecare în parte și a-i urmri fiecare act de executare a sarcinilor de serviciu, lucru de altfel imposibil în cazul contestatorului, care avea în subordine câteva zeci de angajați.

Referitor la efectuarea unor prestații de ctre contestator, fr a deține atestat valabil, instanța a constatat c aceast situație reținut de intimat este real și a fost recunoscut și de acesta.

În conformitate cu prevederile art. 27 alin 7 din 1/2005, publicat în Monitorul Oficial 1160/2005 și aprobat prin Ordinul 2133/2005 al Ministrului Transporturilor, atestarea strii tehnice corespunztoare a unui vehicul de ctre personal neatestat atrage rspunderea disciplinar a persoanei vinovate.

Potrivit art. 266 din Codul muncii:

Angajatorul stabilește sancțiunea disciplinar aplicabil în raport cu gravitatea abaterii disciplinare svârșite de salariat, avându-se în vedere urmtoarele:

a) împrejurrile în care fapta a fost svârșit;

b) gradul de vinovție a salariatului;

c) consecințele abaterii disciplinare;

d) comportarea general în serviciu a salariatului;

e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de ctre acesta.

În speț, instanța a reținut c atestatul contestatorului era expirat, îns acesta a solicitat prin adresele nr.541/17.11.2005, si 516/14.12.2006 reatestarea sa, fr insa ca intimata sa ia masuri in acest sens o perioada foarte lunga de timp (17.11.2005-14.12.2006).

-se relații intimatei privind existența unui plan de instruire, având în vedere solicitrile adresate de contestator de includere în acest program, numrul de salariați la nivelul întregii țri, precum și necesitatea unei atestri periodice, aceasta a artat c nu exist un asemenea plan, ceea ce în opinia instanței constituie o grav deficienț și creeaz premisa unui program haotic, fr luarea în considerare a datei de expirare a atestatelor angajaților.

Astfel, prin neprogramarea contestatorului la reatestare, intimata a contribuit la îngreunarea activitții la agenția G, determinându-l pe șeful acesteia, în vederea fluidizrii activitții s efectueze un numr de prestații, dup expirarea atestatului.

Este adevrat c reatestarea este practic o formalitate, așa cum rezult din declarația martorului (inspectorul se prezint într-o zi și d examenul, înainte "amintindu-i-se ce modificri au avut loc în legislație"), contestatorul avea cunoștințele tehnice necesare efecturii prestațiilor, iar fapta sa a avut un efect pozitiv, respectiv fluidizarea activitții, întrucât cozile de la G sunt de notorietate pentru orice glțean, chiar dac martorul afirm c reprezentanța G are o activitate "sub media pe țar".

Cu toate acestea, strict formal, dac activitatea reprezentantei impunea efectuarea de prestații si de ctre seful de reprezentanta, acesta avea obligația sa insiste in obținerea atestatului si sa se abțin de la efectuarea de prestații specifice pana la obținerea unui nou atestat.

Faț de toate aceste aspecte instanța a considerat c pentru abaterea reținut în sarcina contestatorului, în circumstanțele date, sancționarea acestuia cu desfacerea contractului individual de munc este excesiv, sancțiunea "avertisment" fiind suficient, ca urmare a admis în parte contestația și a înlocuit sancțiunea desfacerii contractului individual de munc, cu consecința reîncadrrii contestatorului și a achitrii drepturilor salariale de la data emiterii deciziei și pân la reintegrare.

În baza art. 274 Cod de procedur civil instanța a obligat pe intimat la plata cheltuielilor de judecat efectuate de contestator.

Împotriva acestei hotrâri a declarat recurs intimata Registrul Auto Român considerând-o nelegal și netemeinic pentru urmtoarele motive:

- Instanța de fond ne-a înclcat dreptul la un proces echitabil recunoscut de prev.art.6 din Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale.

Din analiza obiectiv a întregii situații de fapt și a probatoriului aprofundat administrat în cauz, rezult în mod cert și fr nici putinț de tgad c intimatul se face vinovat de abaterile disciplinare reținute în sarcina sa în motivarea deciziei de sancționare disciplinar.

Astfel, prima abatere disciplinar reținut în decizia contestat în sarcina intimatului a constat în efectuarea de ctre acesta a unui numr extrem de mare de prestații (respectiv 212 prestații) care impuneau și efectuarea de verificri tehnice conform 1, în lipsa unui certificat de atestare valabil.

Aceast abatere disciplinar svârșit de intimat este calificat ca fiind o abatere disciplinar grav de natur a atrage desfacerea disciplinar a contractului individual de munc, conf. prevederilor angajamentului deontologic al personalului ce constituie anexa conf. prevederilor al -

Nerespectarea de ctre intimat a prevederilor legale din domeniul de activitate al regiei și a instrucțiunilor interne de lucru,este o fapt personal a acestuia care îi este imputat,deoarece nimeni nu i-a cerut contestatorului s încalce prev. 1.

- În ceea ce privește cea de-a doua abatere disciplinar, recurenta a artat c prima instanț a refuzat s-și exercite rolul activ în vederea aflrii adevrului obiectiv în cauza dedus judecții întrucât a respins nemotivat o prob care era pertinent, concludent și util pentru justa soluționare a cauzei.

- Sancționarea disciplinar aplicat de instanța de fond intimatului-contestator este mult prea blând în raport de gravitatea abaterilor disciplinare comise nefiind de natur a realiza rolul educativ al rspunderii disciplinare.

La individualizarea sancțiunii disciplinare instanța nu a ținut cont de prev. Codului muncii, al. -, angajamentului deontologic al personalului introdus prin disp. contractului colectiv de munc la nivel - și nici de prev.OG81/2001 și ale 1.

- În raport de disp. Codului muncii, prev.art.264 coroborat cu prev.art.266 din Codul muncii este inadmisibil înlocuirea sancțiunii disciplinare de ctre instanț, întrucât stabilirea sancțiunii disciplinare este un atribut exclusiv al angajatorului.

- În mod greșit, instanța de fond a dispus obligarea societții la plata cheltuielilor de judecat solicitate de intimatul-contestator și nu a fcut aplicarea prev.art.274 al.2 Cod procedur civil, precum și la plata drepturilor salariale reactualizate.

De asemenea, intimata a declarat recurs și împotriva încheierii de ședinț de la termenul din data de 6.10.2008 pentru urmtoarele motive:

- Instanța de fond nu s-a pronunțat pe loc pe cererea de probatorii formulat de societate și nu a motivat de ce a respins proba grafologic.

În drept, a invocat disp.art.304 pct.9 și 304¹Cod procedur civil.

Prin completare la motivele de recurs intimata-recurent a invocat faptul c prima instanț a procedat din oficiu la înlocuirea sancțiunii disciplinare aplicat de angajator cu o alt sancțiune disciplinar, fr s fi fost învestit cu o astfel de cerere reprezint o înclcare a principiului disponibilitții.

- Hotrârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijin.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat,menținerea hotrârii instanței de fond ca fiind legal și temeinic.

Examinând hotrârea recurat atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf.cu disp. art.304¹Cod procedur civil, Curtea apreciaz recursul ca fondat doar pentru urmtoarele considerente:

Așa cum a reținut și instanța de fond, prin Decizia nr.1694/1.11.2007 emis de recurenta-intimat intimatul-contestator, având funcția de director a fost sancționat cu desfacerea disciplinar a contractului individual de munc începând cu data de 2.11.2007.

S-a reținut prin decizie,c intimatul - contestator nu a supravegheat în mod corespunztor activitatea angajaților, nu a urmrit activitatea depus de subordonați, constând în înclcarea procedurilor interne de lucru, care oblig pe specialistul s completeze integral raportul de verificare și a înclcat prevederile 1 prin efectuarea unor prestații fr a deține atestat valabil.

Faț de obiectul determinat al cererii instanța de recurs constat c prima instanț a analizat toate probele administrate în cauz rspunzând criticilor formulate de intimata

Astfel, potrivit art.261 al.1 punct 5 Cod procedur civil hotrârea trebuie s cuprind motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlturat cererile prților.

Asemenea derogatorii instituie pentru instanț obligația de a se referi în motivare la toate capetele de cerere formulate și la considerentele pentru care s-au respins cererile prților.

Motivarea unei hotrâri trebuie s fie clar, simpl, precis, concis și ferm, într-un cuvânt s aib putere de convingere și s ofere o înlnțuire logic a faptelor și regulilor de drept pe baza crora s-a ajuns la concluzia pronunțat în dispozitiv.

Și Curtea European a Drepturilor Omului a statuat c prev. art.6 din CEDO oblig tribunalele s-și motiveze hotrârile lor, dar aceast obligație nu trebuie înțeleas în sensul c trebuie s rspund în mod detaliat la fiecare argument al prților procesului.

Din moment ce art.6 oblig jurisdicțiile s-și motiveze deciziile, dar nu și la a rspunde la fiecare argument adresat de prți, Curtea a considerat c prin faptul c nu rspuns la un simplu argument care nici nu a influențat soluția litigiului, instanța rațional nu a adoptat o decizie nemotivat (Decizia din 28 martie 2000, în cauza Jorgerine Leda c/.

Și, în speț, apreciem c instanța de fond a analizat toate probele administrate în cauz, a rspuns criticilor formulate de intimata-recurent, motivarea dat hotrârii fiind corespunztoare dovezilor administrate cu artarea motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței în pronunțarea unei atare soluții.

Astfel, cu privire la efectuarea unor prestații de ctre contestator fr a deține atestat valabil instanța de fond a reținut corect c aceast situație reținut de recurent este real și a fost recunoscut de acesta.

Este adevrat c intimatul-contestator a efectuat prestații fr a deține atestat valabil înclcând prev. 1, dar acesta a depus diligențe în vederea reatestrii sale așa cum și recurenta a recunoscut.

Atestatul intimatului contestator era expirat îns acesta a solicitat prin adresele 541/17.11.2005 și 516/14.12.2006 reatestarea sa, fr îns ca recurenta s ia msuri în acest sens.

Ori, prin neprogramarea contestatorului la reatestare, recurenta a contribuit la îngreunarea activitții la agenția determinându-l pe intimat în calitate de șef, în vederea fluidizrii activitții s efectueze un numr de prestații, dup expirarea atestatului.

Instanța reține c fapta contestatorului de a fi efectuat prestații fr a fi reatestat este deopotriv imputabil și unitții recurente care deși a fost informat de situația creat nu a luat msuri o perioad foarte lung de timp.

Odat stabilit vinovția contestatorului instanța de recurs urmeaz a analiza dac s-a individualizat corect sancțiunea aplicat,aceea de desfacere a contractului de munc raportat la gravitatea faptelor svârșite.

Raportat la disp.art.266 din Codul muncii,angajatorul are la îndemân urmtoarele criterii legale: împrejurrile în care a fost svârșit fapta, gradul de vinovție al salariatului, consecințele abaterii disciplinare, comportarea general la serviciu, eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de ctre acesta.

Apreciem c la individualizarea aplicrii unei sancțiuni disciplinare trebuie avute în vedere toate criteriile legale și toate împrejurrile, nu numai unele dintre ele.

Scopul aplicrii unei sancțiuni disciplinare este de a asigura realizarea rolului educativ și preventiv al rspunderii.

Apreciem c nivelul vinovției reprezint un element principal care trebuie avut în vedere la aplicarea unei sancțiuni disciplinare.

În speța de faț putem reține c, deși intimatul-contestator a efectuat prestații fr a deține atestat valabil, totuși aceast fapt nu a avut consecințe grave nefiind perturbat activitatea instituției, atât timp cât din declarațiile martorilor audiați de ctre instanța de fond rezult c reatestarea este practic o formalitate c intimatul avea cunoștințe tehnice necesare efecturii prestațiilor iar fapta sa a avut un efect pozitiv, respectiv fluidizarea activitții, situație ce atenueaz gradul de vinovție al acestuia.

La individualizarea aplicrii unei sancțiuni disciplinare trebuie avut în vedere faptul c intimatul-contestator nu a mai avut sancțiuni disciplinare, gradul de vinovție raportat strict la faptele svârșite pentru a se putea atinge scopul pedepsei și a nu se ajunge în situații în care s-ar înclca principiul proporționalitții aplicrii sancțiunii raportat la gravitatea faptelor.

Sancțiunea desfacerii contractului de munc este o pedeaps ce se aplic în cazul unei înclcri grave a legislației și normelor de disciplin a muncii și nu apreciem c este justificat în cazul de faț, având în vedere lipsa unor consecințe grave și împrejurrile în care au fost svârșite faptele.

Faț de criteriile legale prev.de art.266 Codul muncii apreciem ca fiind justificat înlocuirea sancțiunii desfacerii contractului de munc prev.de art.264 al.1 lit. cu sancțiunea retrogradrii din funcție pentru o durat ce nu poate depși 60 de zile.

Instanța, în baza rolului su activ, poate dispune înlocuirea unei sancțiuni aplicat de angajator cu o alt sancțiune pe care o consider justificat pentru a nu se lsa nesancționat o fapt a crei existenț a fost demonstrat.

Într-adevr, așa cum a susținut și recurenta soluția corect este înlocuirea sancțiunii în cazul în care se reține existența unei fapte și vinovția salariatului implicit, rspundere disciplinar, îns sancțiunea aplicat de instanța de fond este prea blând.

Faț de cerințele legale prev.de art.266 Codul muncii apreciem ca fiind justificat înlocuirea sancțiunii,avertisment prev.de art.264 lit.a cu retrogradarea din funcție pentru o durat ce nu poate depși 60 de zile prev. de art.264 lit. c din Codul muncii.

Nu considerm întemeiat susținerea recurentei exprimat prin motivele de recurs în sensul c intimatul - contestator nu a supravegheat în mod corespunztor activitatea angajaților din subordine.

Astfel, din fișa postului intimatului, depoziția martorului șef la reprezentanței B precum și din rspunsurile la interogatoriu ale intimatului - punct 12 (filele 337 - 338) rezult c intimatul avea obligația de a verifica prin sondaj rapoartele de verificare tehnic întocmite de subordonați.

Faptul c pe fiș apar dou scrieri, nu era un lucru care s atrag atenția în mod deosebit, având în vedere practica invocat de intimat, care afirm c datorit volumului mare de lucru la reprezentanța din G și pentru fluidizarea activitții, insttuindu-se o cutum ca un angajat s completeze raportul de verificare iar cellalt s verifice mașina, dup care s semneze la sfârșit cum corect a reținut și prima instanț.

Martorul angajat la. G confirm faptul c datorit volumului mare de activitate exist posibilitatea ca datele tehnice ale vehiculului s fie verificate de un lucrtor și, consemnate de acesta în raport,iar verificarea tehnic s fie efectuat de un alt lucrtor iar datele s fie consemnate de ctre acesta fr ca aceast manier de lucru s contravin prevederilor interne de lucru (fila 348 dosar fond).

Reținând c intimatul-contestator avea doar obligația de a verifica prin sondaj rapoartele tehnice întocmite de subordonați respectiv de ctre inginerii de linie din punct de vedere al corectitudinii datelor și nu caracterul scrisului, corect prima instanț a considerat c expertiza grafologic nu este util cauzei și în consecinț nu se poate reține c nu au fost respectate disp.art.129 Cod procedur civil.

În ceea ce privește cheltuielile de judecat de fond, acestea au fost acordate în cuantum de 10.710 lei. Ori, aceast sum este exagerat de mare raportat la gradul de complexitate a cauzei, la obiectul contestației și la activitatea concret desfșurat de aprtorul intimatului-contestator astfel c și acest motiv de recurs este întemeiat.

Referitor la recursul declarat împotriva încheierii de ședinț din data de 6.10.2008 apreciem c este nefondat întrucât instanța a artat în motivarea hotrârii de ce a considerat proba grafologic ca nefiind util cauzei.

Chiar dac instanța de fond nu a motivat încheierea prin care s-a respins proba cu expertiza grafologic apreciem c recurentei nu i s-a produs nici o vtmare, aceasta luând la cunoștinț de motivul respingerii probei solicitate la data când i s-a comunicat hotrârea.

De asemenea, dovezile se pot încuviința numai dac instanța socotește c ele pot s aduc dezlegarea pricinii (art.167 Cod procedur civil) și se va pronunța prin încheierea în care va arta faptele ce vor trebui încuviințate pentru dovedirea lor (art.168 Cod procedur civil).

Având în vedere disp. legale menționate și timpul necesar pentru deliberare instanța de fond s-a pronunțat în aceeași zi asupra probelor solicitate de recurent, dar la sfârșitul ședinței de judecat.

Faț de considerentele expuse mai sus,urmeaz ca în baza disp.art.312 al.1,2 și 3 Cod procedur civil s admit recursul declarat de intimata REGIA AUTONOM - REGISTRUL AUTO ROMÂN B, împotriva sentinței civile nr.1340/24.10.2008 pronunțat de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.

Va modifica în parte sentința civil nr.1340/24.10.2008 a Tribunalului Galați în sensul c va înlocui sancțiunea avertismentului stabilit de instanța de fond contestatorului, cu sancțiunea retrogradrii din funcție pe o durat de 60 de zile, cu acordarea salariului corespunztor funcției în care s-a dispus retrogradarea.

Va reduce cuantumul cheltuielilor de judecat stabilite de instanța de fond de la 10.710 lei la 2000 lei.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurat.

Se va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva încheierii de ședinț din 6 octombrie 2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de intimata REGIA AUTONOM - REGISTRUL AUTO ROMÂN B, cu sediul în B, nr. 391, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1340/24.10.2008 pronunțat de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.

Modific în parte sentința civil nr.1340/24.10.2008 a Tribunalului Galați în sensul c:

Înlocuiește sancțiunea avertismentului stabilit de instanța de fond contestatorului, domiciliat în B, nr. 1,.20 B,.4,.74, cu sancțiunea retrogradrii din funcție pe o durat de 60 de zile, cu acordarea salariului corespunztor funcției în care s-a dispus retrogradarea.

Reduce cuantumul cheltuielilor de judecat stabilite de instanța de fond de la 10.710 lei la 2000 lei.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurat.

Respinge ca nefondat recursul declarat împotriva încheierii de ședinț din 6 octombrie 2008.

IREVOCABIL.

Pronunțat în ședința public astzi, 06 Martie 2009.

PREȘEDINTE: Marioara Coinacel	Judector,	Judector,
Grefier,

dec.jud. /01.04.2009

Tehnored./2 ex./ 01 Aprilie 2009

Fond: -

Asistenți jud. -

Președinte:Marioara Coinacel
Judecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică

← Conflict de muncă. Decizia 437/2009. Curtea de Apel Timisoara		Contestație decizie de concediere. Decizia 981/2009. Curtea de... →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii: