Contestație decizie de concediere. Decizia 298/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 298/

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009

PREȘEDINTE: Alina Savin

JUDECĂTOR 2: Benone Fuică

JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu

GREFIER - -

.-.-.-.-.-.-.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind soluționarea recursului declarat de recurentul PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1156/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în G,-, -. 21, având ca obiect "contestație decizie de concediere".

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 09.03.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi - care face parte integrantă din prezenta - când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea în cauză la data de 13.03.2009.

CURTEA

Asupra cererii de recurs, înregistrată la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1156/29.09.2008 pronunțată de către Tribunalul Galați, s-a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului

S-a dispus anularea dispoziției nr. 370/01.07.2008 emisă de intimată.

A fost obligată intimata să îl reîncadreze pe contestator în funcția deținută anterior, respectiv aceea de consilier juridic.

A fost obligată intimata să îi plătească contestatorului drepturile salariale cuvenite începând cu data de 01.07.2008 și până la reîncadrarea efectivă, actualizate la data plății.

Prin Încheierea din data de 23.02.2009, Tribunalul Galația dispus îndreptarea dispozitivului sentinței menționate în sensul că la alineatul 3 se va trece "Obligă intimata să îl reîncadreze pe contestator în funcția deținută anterior, respectiv aceea de consilier juridic în cadrul Direcției Impozite, Taxe și alte Venituri Locale din cadrul Primăriei municipiului G", în loc de "Obligă intimata să îl reîncadreze pe contestator în funcția deținută anterior, respectiv aceea de consilier juridic", cum din omisiune s-a trecut.

Pentru a pronunța sentința civilă, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului G, anularea dispoziției nr. 370/01.07.2008, reintegrarea în postul avut anterior emiterii dispoziției, obligarea la plata drepturilor salariale, începând cu 01.07.2008 și până la reintegrarea efectivă.

Motivându-și în fapt cererea, contestatorul a arătat că a fost angajat în funcția de consilier juridic cu contract de muncă, încheiat pe perioadă determinată la data de 7 iulie 2005, pe o durată de 2 ani; în locul unei alte persoane al cărei contract de muncă a fost suspendat în perioada efectuării de către aceasta a concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

A susținut că odată cu reîntoarcerea persoanei în locul căreia exercită funcția publică la data de 7 iulie 2007, se împlinise și durata contractului de muncă, însă, cu acordul angajatorului a continuat să-și exercite atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului, deși nu fusese încheiat un nou contract de muncă pe perioadă determinată, cu acordul scris al ambelor părți, astfel cum prevăd dispozițiile art. 80 alin. 3 din Codul muncii.

A mai menționat că în toată această perioadă, a exercitat atribuțiile corespunzătoare funcției, de consilier juridic, având o funcție publică în înțelesul Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor public republicată.

Contestatorul a precizat că potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 republicată, desfășura o activitate care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, respectiv îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lit. a - punerea în aplicare a legilor, lit. f - colectarea creanțelor bugetare și litera g - reprezentarea intereselor instituției în justiție, neavând atribuții de secretariat, administrative, de registratură, etc.

A susținut contestatorul că, în perioada 7 iulie 2007 - 1 iulie 2008, continuat să exercite funcția publică de consilier juridic, fără temei legal, din culpa instituției la care lucra, nefiind încheiat un nou contract de muncă, perioadă în care a primit drepturile salariale din partea angajatorului, a semnat condica de prezență a instituției, a efectuat lucrările specifice funcției publice la care activa.

A considerat contestatorul că disp. art. 56 lit. j din Codul muncii, nu-și găsesc aplicabilitatea atunci când sunt invocate ca temei legal pentru încetarea contractului de muncă, în mod normal acesta încetând de drept la data de 7 iulie 2007.

De asemenea a arătat că, comunicarea dispoziției de încetare a contractului de muncă s-a făcut fără respectarea termenului de preaviz, momentul comunicării dispoziției fiind același cu data încetării contractului de muncă, fiind lipsit de dreptul de informare asupra datei când urma efectiv să înceteze activitatea.

În susținerea acțiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri și interogatoriul intimatei.

Intimata Primăria Municipiului Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Contestatorul a recunoscut că a fost angajat în temeiul dispozițiilor art. 81 lit. a din Codul muncii pe perioadă determinată, în locul unui alt titular angajat pe perioadă nedeterminată, pe perioada suspendării contractului de muncă al acestuia din urmă de la data de 7.07.2005.

Angajarea contestatorului s-a făcut în baza Dispoziției 3926/14.07.2005 și a Contractului individual de muncă, în cuprinsul căruia nefiind prevăzut termenul de 2 ani, astfel cum susține acesta, ci doar data la care a fost angajat, 07.07.2005.

S-a mai susținut că, după întoarcerea titularului postului din concediul de maternitate și creșterea copilului, ivindu-se un alt post vacant de consilier juridic, contestatorul și-a desfășurat activitatea, până la 1.07.2008.

A considerat intimata că, deși s-au scos la concurs în perioada 2007-2008, 66 posturi din care peste 17 se încadrau în clasa și gradul profesional al contestatorului, faptul că acesta nu a participat la nici un concurs pentru o funcție publică, nu le este imputabil.

A arătat intimata că nu este întemeiată susținerea contestatorului referitoare la neacordarea preavizului, încetarea contractului individual de muncă al acestuia operând în virtutea legii, de drept.

A precizat intimata că întocmirea Dispoziției de încetare a contractului de muncă nr. 370/1.07.2008 s-a făcut " ad-probationum".

În probatoriu, s-a folosit de proba cu înscrisuri.

Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

Contestatorul a fost angajat în funcția de consilier juridic debutant în cadrul intimatei Primăria Municipiului G, prin Dispoziția nr. 3926/14.07.2005, în baza contractului individual de muncă, încheiat pe perioadă determinată, începând cu data de 07.07.2005, pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post,.

Potrivit Referatului nr. 61684/24.06.2008 emis de intimată, titularul postului ocupat de contestator și-a reluat activitatea în data de 13.05.2007, iar contestatorului i s-a acceptat continuarea activității până la 01.07.2008, având în vedere că în cadrul instituției intimate mai exista un post temporar vacant.

La data de 01.07.2008 s-a emis Dispoziția nr. 370/1.07.2008 prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatorului, în temeiul dispozițiilor art. 56 lit. j din Codul muncii.

Din conținutul copiei contractului individual de muncă al contestatorului, s-a reținut că acesta a fost încheiat pe perioadă determinată între data de 07.07.2005 și cea a suspendării contractului individual de muncă al titularului de post, (fila 24 la dosar - Anexa 2 punct B lit. b).

Din cuprinsul Referatului nr. 61684/24.06.2008, a rezultat că titulara postului ocupat de contestator și-a reluat activitatea la data de 13.05.2007, dată la care ar fi încetat de drept contractul de muncă al contestatorului, potrivit clauzelor inserate în contract.

Deși, contestatorul își continuă activitatea în cadrul instituției intimate după încetarea de drept a contractului individual de muncă, la expirarea termenului pentru care s-a încheiat, intimata nu încheie un alt contract individual de muncă în formă scrisă pe durată determinată, ori nedeterminată, și intervine cu Dispoziția nr. 370/1.07.2008 de executare de drept în baza art. 56 lit. j din Codul muncii.

În conformitate cu dispozițiile art. 16 (1) și (2) din Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului; (2) în situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.

Față de cele arătate, instanța a admis contestația, a dispus anularea Dispoziției nr. 370/1.07.2008 emisă de intimată și reintegrarea contestatorului pe postul avut anterior emiterii deciziei.

În temeiul dispozițiilor art. 78 (1) Codul muncii, a obligat intimata către contestator la plata drepturilor salariale cuvenite, începând cu 01.07.2008 și până la reintegrarea efectivă.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta Primarul municipiului G, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

Instanța a dat o interpretare greșită a contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată, încălcând disp. art. 969 cod civil precum și faptul că instituția Primarului are posturile reglementate prin lege și nu pot fi ocupate decât pe bază de concurs.

Așa cum a dovedit cu actele depuse la dosar, în perioada cât a funcționat contestatorul cu contract de muncă pe perioadă determinată, au fost scoase la concurs peste 17 posturi ce se încadrau în clasa și gradul profesional al contestatorului însă acesta nu a participat la nici un concurs pentru a ocupa un post pe perioadă nedeterminată.

Instanța nu a arătat în ce constă nelegalitatea dispoziției de încetare de drept a contractului de muncă.

Angajarea contestatorului s-a făcut pe durata determinată în baza dispoziției nr. 3926/14.07.2005 și a contractului individual de muncă menționându-se numai data începerii activității pe o funcție vacantă temporar.

Faptul că nu i s-a încheiat un alt contract de muncă pe perioadă determinată ci i s-a făcut doar o comunicare s-a datorat faptului că, în contractul individual de muncă nu se trecuse termenul de 2 ani, acesta fiind incert, titularul postului putând să își reia activitatea oricând. Nu se poate invoca prezumția că a fost încheiat contractul pe durată nedeterminată întrucât nu exista un post liber și nu putea fi ocupat fără concurs.

În aceste condiții, prima instanță a aplicat greșit disp. art. 16 din Codul muncii.

Instituția nu are post liber pentru a-l putea reintegra pe contestator fără concurs iar sentința este imposibil de executat.

În consecință, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea contestației ca nefondată.

În drept a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 8, 9 și art. 304 indice 1.pr. civilă

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât prima instanță a pronunțat o hotărârea legală și temeinică.

Instanța a interpretat corect disp. art. 16 din Codul muncii iar sentința este executabilă pentru că altfel nu ar fi fost posibilă executarea raporturilor de muncă fără temei legal.

Analizând sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent și sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt.

Astfel, prin dispoziția contestată, nr. 370/01.07.2008, recurenta intimată Primarul municipiului Gad ispus încetarea contractului de muncă al contestatorului, în baza disp. art. 56 litera j din Codul muncii.

Art. 56 litera j din Codul muncii prevede că încetează de drept contractul individual de muncă la data expirării termenului contractului încheiat pe durată determinată.

Față de acest caz de încetare de drept a contractului de muncă, instituția recurentă trebuia să facă dovada că a încheiat anterior cu contestatorul,un contract individual de muncă pe durată determinată a cărui termen a expirat la data emiterii deciziei, respectiv 01.07.2008.

Din înscrisurile depuse la dosarul de fond de către recurenta intimată rezultă următoarele:

La data de 07.07.2005, recurenta a încheiat cu contestatorul intimat un contract individual de muncă pe durată determinată pentru funcția de consilier juridic și anume începând cu data de 07.07.2005, pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post (numita ).

Potrivit referatului nr. 61684/24.06.2008, titularul postului și-a reluat activitatea la data de 13.05.2007. Logic, la data de 13.05.2007 deveneau incidente disp. art. 56 litera j din Codul muncii și la acel moment se putea pune problema emiterii unei decizii prin care să se constate că a încetat de drept contractul individual de muncă. Însă recurenta intimată a preferat să îl mențină pe contestator în aceeași funcție fără să încheie un alt contract individual de muncă pe perioadă determinată sau un act adițional din care să rezulte intenția reală a părților,fără să aplice prevederile Legii nr. 188/1999 și nici ale Codului muncii.

Adresa nr. 42098/14.05.2007 invocată de recurentă nu are nici valoare de contract de muncă și nici de act adițional la contractul de muncă. Disp. art. 16 alin. 1 din Codul muncii sunt clare: contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă iar obligația de încheiere a contractului revine angajatorului. Prin nerespectarea acestor dispoziții, recurenta își invocă propria culpă.

Practic, contestatorul și-a continuat activitatea până la data emiterii deciziei contestate (13.05.2007-01.07.2008) și, cu toate că recurenta afirmă că acesta a ocupat un post vacant doar temporar (în locul numitei ), nu există nici o dovadă în acest sens, acestea fiind doar simple afirmații.

În consecință, nu există nici un alt contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată din care să rezulte că intimatul contestator ar fi ținut locul temporar unui alt salariat iar, potrivit art. 287 din Codul muncii, angajatorul avea sarcina probei. În aceste condiții, devine nelegală aplicarea prevederilor art. 56 litera j din Codul muncii, recurenta constatând în mod greșit că ar fi încetat de drept un contract individual de muncă al contestatorului încheiat pe durată determinată.

Față de această situație de fapt reținută, în mod corect prima instanță a făcut aplicarea disp. art. 16 din Codul muncii în sensul că, în situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe durată nedeterminată astfel că nu exista nici un temei legal pentru a interveni o încetare de drept.

În aceste condiții, nu are nici o relevanță faptul că au fost scoase la concurs posturi care se încadrau în clasa și gradul profesional al contestatorului întrucât acelea se referă la ocuparea de funcții publice iar contestatorul funcționa deja în baza unui contract de muncă fiind aplicabile dispozițiile Codului muncii.

Instanța trebuie să analizeze doar legalitatea și temeinicia deciziei de constatare a încetării de drept a contractului individual de muncă, iar alte probleme legate de executare nu sunt relevante în cauză.

Față de toate aceste considerente, se constată că nu sunt incidente motivele de recurs învederate iar sentința primei instanțe este legală și temeinică din toate punctele de vedere urmând a se respinge recursul ca nefondat în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
CU MAJORITATE DE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1156/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 13 Martie 2009.

Președinte, Judecător,

Grefier,

: /30.03.2009

/2 ex./02.04.2009

Fond: -

Asistenți judiciari: --

Cu opinia separată a d-lui judecător - - în sensul:

recursului.

Modificării sentinței civile nr. 1156/29.09.2008 a Tribunalului Galați și respingerea acțiunii ca nefondată.

Motivarea opiniei separate:

Am opinat separat asupra soluției pronunțată în cauză, potrivit următoarelor considerente:

Prin cererea introductivă intimatul-contestator a contestat dispoziția de încetare a contractului de muncă nr. 370/01.07.2008 emisă de recurentul-intimat Primarul Municipiului G, solicitând anularea acesteia și reîncadrarea în funcția avută, cu plata drepturilor bănești de care a fost lipsit în această perioadă.

Instanța de fond a admis contestația astfel formulată, obligând-o pe intimată să-l reîncadreze pe funcția deținută anterior dispoziției sus-menționată, respectiv aceea de consilier juridic.

S-a reținut, în esență, faptul că intimatul-contestator și-a continuat activitatea în cadrul intimatei după încetarea de drept a contractului individual de muncă, prezumându-se ca fiind încadrat pe o durată nedeterminată iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.

Apreciez că situația juridică a raporturilor de muncă dintre părți este diferită de cea stabilită de prima instanță.

Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 2 Codul muncii, un contract individual de muncă care nu a fost încheiat în formă scrisă se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.

Însă, în speță părțile au convenit de la început în sensul încheierii contractului individual de muncă pe o durată determinată începând cu data de 07.07.2005, potrivit dispoziției nr. 3926/14.07.2008 emisă de Primarul municipiului G și contractului individual de muncă, pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului postului.

Urmare a revenirii pe post a titularului la data de 13.05.2007, contestatorul și-a desfășurat în continuare activitatea pe un post temporar vacant, până la data de 01.07.2008 (referat nr. 61684/24.06.2008 al Primăriei Municipiului G - Serviciu management resurse umane, adresa nr. 42098/14.05.2007).

Ca atare, voința părților a fost exprimată în sensul desfășurării unor raporturi juridice de muncă pe perioadă determinată, nefiind incidente dispozițiile art. 16 alin. 2 Codul muncii, aplicabile doar în cazul neîntocmirii unui contract individual de muncă în formă scrisă.

Între părți s-a încheiat un asemenea contract individual de muncă pe o perioadă determinată, respectiv pe perioada suspendării contractului de muncă al titularului postului, iar faptul continuării activității în condițiile arătate nu conduce la concluzia existenței unor raporturi juridice cu caracter nedeterminat.

Chiar intimatul-contestator a arătat că funcția ocupată în cadrul Primăriei Municipiului G are caracterul unei funcții publice, un asemenea fapt presupunând însă îndeplinirea unor condiții de numire într-o asemenea funcție, reglementate expres prin lege (art. 55 și următoarele din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public).

Judecător,

Grefier,

: - - - 13.04.2009

: 2 ex.LR./13.04.2009

Președinte:Alina Savin
Judecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 298/2009. Curtea de Apel Galati