Contestație decizie de concediere. Decizia 3073/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(1437/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE

MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.3073/

Ședința publică din data de 07 mai 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta intimată - -, împotriva sentinței civile nr.7663 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 3448/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect - contestație decizie concediere.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul contestator, personal, lipsind recurenta intimată - -.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta intimată - -, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.

Din oficiu, Curtea invocă excepția nulității recursului, față de împrejurarea că aspectele invocate de recurentă nu pot fi încadrate în nici unul din motivele prev. de art.304 Cod procedură civilă și nu se formulează o critică concretă la sentința atacată nici cu privire la dispozitiv și nici la considerente.

Intimatul contestator, personal, lasă soluția la aprecierea instanței cu privire la excepției nulității recursului.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr.7663 din 10.12.2008 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a dispus admiterea acțiunii restrânse privind pe contestatorul în contradictoriu cu intimata - -; a fost anulată decizia nr.69/23.01.2008; s-a dispus obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești cuvenite de la data de 28.01.2008 până la data pronunțării; a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale ca neîntemeiat.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin procesul verbal din 10.12.2007 s-a reținut că a fost testat cu fiola alcoolscop și contestatorul a refuzat să semneze actul.

Însă prin acest proces verbal nu s-a constatat existența alcoolemiei al cărei procent nu este menționat nici în decizia de sancționare.

Prin referatul din data de 10.01.2008 întocmit de șeful de autobază s-a reținut că salariatul nu a suflat corespunzător în primele fiole, iar ultima și-a schimbat culoarea fără să se precizeze alcoolemia.

Printr-un alt referat întocmit de același șef de autobază ce poartă același număr și este din aceeași dată s-a precizat că în aerul expirat concentrația de alcool este de 00,06 la mie.

Prin nota explicativă contestatorul a arătat că în data de 03.12.2007 se afla în incinta societății pentru a depune adeverința medicală din dosar.

Tribunalul a reținut că nu sunt îndeplinite prevederile art.263 alin. (2) din codul muncii, în sensul că nu s-a făcut dovada existenței abaterii disciplinare săvârșite de către contestator în timpul programului de lucru.

De asemenea, Tribunalul mai reținut că nu au fost respectate nici prevederile art. 267 din codul muncii pentru că în vederea efectuării cercetării prealabile salariatul a fost convocat la data de 10.01.2008, ora 8.00 cu adresa nr.16 emisă la data de 10.01.2008, astfel că nu i-a fost respectat dreptul la apărare față de împrejurarea că a fost convocat la ora 8.00 pentru efectuarea cercetării disciplinare fără existența unui interval de timp în cadrul căruia urma să analizeze și să-și formuleze apărările în raport de abaterea disciplinară menționată în referatul din 10.12.2007.

Împotriva acestei sentințe s-a formulat recurs de către recurenta-intimată - - prin care solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii pronunțate în sensul menținerii deciziei de concediere.

În motivarea în fapt a recursului, recurenta reia faptele enunțate în conținutul decizie, prin care arată că la momentul efectuării testului acesta avea o concentrație în aerul expirat de 0,06 la mie, și nu cum a concluzionat instanța de fond că nu s-a specificat procentul de alcoolemie.

Recurenta arată că la momentul întocmirii deciziei de concediere nr.69/23.01.2008 s-au avut în vedere mai multe acte printre care și referatele din 10.12.2007 și 10.01.2008.

De asemenea din același act întocmit de revizorul tehnic reiese că intimatul în ziua de 03.12.2007 se afla în programul de lucru normal și nicidecum într-o vizită ocazionată de depunerea vreunui act medical.

Intimatul nu a depus întâmpinare și nu a formulat nici concluzii scrise.

În recurs nu au fost administrate probe noi cu înscrisuri.

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului Curtea constată că aceasta este întemeiată urmând a fi admisă, iar recursul formulat va fi constatat ca fiind nul pentru următoarele motive.

Astfel, Curtea reține că prin cererea de recurs formulată recurentul nu invocă nicio critică la adresa sentinței recurate.

În fapt recurenta reia doar conținutul întâmpinării pe care a depus-o la judecata în primă instanță și prin care s-a apărat față de pretențiile intimatului.

Recurenta nu a invocat în motivarea recursului nici un motiv din cele prevăzute de art. 304 pct.1-9. proc. civ. precum și nici un motiv de fapt ce ar fi putut fi încadrate în dispozițiile art. 3041. proc. civ.

Curtea reține că potrivit art.3021alin. (1) lit. c) din Codul d e procedură civilă, "cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității următoarele mențiuni: motivele de nelegalitatea pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat"

De asemenea, potrivit art. 306. proc. civ. stabilește că "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin.(2)."

Prin urmare, Curtea reține că recursul formulat nu se încadrează în dispozițiile legale citate mai sus, astfel că urmează să fie constatat ca fiind nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nulitatea recursului declarat de recurenta-intimată - - împotriva sentinței civile nr.7663/10.12.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.3448/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul contestator.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.:

Dact.:

2 ex.

5.06.2009

Jud.fond:

Președinte:Elena Luissa Udrea
Judecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 3073/2009. Curtea de Apel Bucuresti