Contestație decizie de concediere. Decizia 322/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6381/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.322/
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-contestatoare, împotriva sentinței civile nr. 5919 din 01 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 31763/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimata SC & 2000 SRL, având ca obiect - contestație decizie concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata SC & 2000 SRL, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/26.11.2009 atașată la fila 9 dosar, lipsind recurenta- contestatoare.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul intimatei SC & 2000 SRL, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică; cu privire la cheltuielile de judecată arată că le va solicita pe cale separată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 5919/01.10.2009 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis excepția lipsei de interes în promovarea cererii formulată de contestatoarea privind anularea deciziei nr. 4/01.07.2009 emisă de intimata SC & 2000 SRL, respingându-se ca atare acest capăt de cerere.
S-au respins ca rămase fără obiect celelalte pretenții, având ca obiect reintegrarea contestatoarei în funcția avută anterior, obligarea intimatei la plata despăgubirilor corespunzătoare plus dobânda legală aferentă, obligarea intimatei la plata contribuțiilor datorate statului în calitate de angajator, precum și la completarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
Reclamanta a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- revocarea deciziei de concediere a intervenit în luna septembrie, iar pentru perioada cuprinsă între prezentarea demisiei (luna mai) și revocarea deciziei de concediere, existau încă obligațiile în sarcina angajatorului ce rezultă din contractul individual de muncă;
- cererile accesorii privitoare la obligațiile angajatorului au devenit principale pe calea admiterii excepției lipsei de interes;
- faptul că instanța nu a dispus asupra deciziei de revocare nu influențează și celelalte capete de cerere, având în vedere că instanța nu a intrat în judecarea fondului, pronunțându-se numai pe excepție;
- la începutul cercetării disciplinare contestatoarea nu a fost suspendată, conform art. 52 lit. a din Codul Muncii, relevant fiind pentru respectarea procedurii prevăzute de Codul Muncii privitor la concedierea angajatului;
- iată de ce se impune admiterea recursului, casarea sentinței atacate, respingerea excepției lipsei de interes și admiterea capetelor accesorii de cerere.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod Procedură Civilă și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile exprimate prin motivele de recurs nu pot fi primite, Tribunalul procedând corect atunci când a respins capetele de cerere cu caracter accesoriu, având ca obiect reintegrarea contestatoarei în funcția avută anterior, obligarea intimatei la plata despăgubirilor corespunzătoare plus dobânda legală aferentă, obligarea intimatei la plata contribuțiilor datorate statului în calitate de angajator, precum și la completarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
Câtă vreme principala pretenție dedusă judecății (referitoare la anularea deciziei nr. 4/01.07.2009 emisă de intimată) a fost respinsă, aceeași soluție se impunea și în privința cererilor accesorii, în speță fiind pe deplin aplicabil principiul de drept exprimat prin adagiul latin "accesorium sequitur principalem" (accesoriul urmează soarta principalului).
Nu poate fi acceptată susținerea recurentei-contestatoare în sensul că cererile accesorii privitoare la obligațiile angajatorului au devenit principale pe calea admiterii excepției lipsei de interes. În nicio situație nu se poate imagina ipoteza că prin respingerea pe cale de excepție a unei pretenții principale, cele cu caracter accesoriu s-ar transforma, la rândul lor, în capete principale de cerere (ce pot și urmează a fi soluționate separat), căci s-ar ajunge a se încălca principiul anterior menționat.
De asemenea, apare ca nefondată aserțiunea recurentei că pentru perioada cuprinsă între prezentarea demisiei (luna mai 2009) și revocarea deciziei de concediere (luna septembrie), existau încă obligațiile în sarcina angajatorului ce rezultă din contractul individual de muncă. Raporturile de muncă dintre părți au încetat în luna mai 2009, prin demisia recurentei-contestatoare în conformitate cu dispozițiile art. 55 lit. c coroborate cu cele ale art. 79 din Codul Muncii. Din acel moment nu se mai poate vorbi despre existența vreunei obligații a intimatei față de recurenta-persoană fizică, deoarece contractul individual de muncă încheiat de părți încetase și nu mai putea produce nici un fel de efecte juridice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-contestatoare, împotriva sentinței civile nr. 5919 din 01 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 31763/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimata SC & 2000 SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./05.02.2010.
Jud. fond:,
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
| ← Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia... | Contestație decizie de concediere. Decizia 602/2010. Curtea de... → |
|---|
