Contestație decizie de concediere. Decizia 3293/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.8007/2008
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.3293/
Ședința publică de la 13 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei civile nr.4037/R din data de 21.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (4272/2008), în contradictoriu cu intimațiiMinisterul Sănătății Publice, Policlinica Serviciului Român de Informații, Serviciul Român de Informații - UM 0198 B, Serviciul Român de Informații - Policlinica Corpului Diplomaticși intimații chemați în garanțieși R.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea, personal, lipsind intimațiiMinisterul Sănătății Publice, Policlinica Serviciului Român de Informații, Serviciul Român de Informații - UM 0198 B, Serviciul Român de Informații - Policlinica Corpului Diplomaticși intimații chemați în garanțieși R.
Procedura de citare nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții viciul de procedură constatat la termenul de azi cu intimatul Serviciul Român de Informații - Policlinica Corpului Diplomatic, în sensul că pentru termenul de azi nu a fost restituită la dosar dovada de citare emisă pe numele acestuia la adresa indicată de către contestatoare, prin procurator, respectiv, din B, str.-, sector 5, fiind restituită la dosar doar dovada de citare emisă la adresa din B,--26, sector 2.
Totodată, se învederează Curții, că s-au depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 04.05.2009, din partea intimatului Serviciul Român de Informații - 0198 B împuternicirea de reprezentare juridică a d-nei consilier, ocazie cu care intimatul solicită judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 pr.civ. precum și cereri din partea intimaților chemați în garanție și R, prin care solicită judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 pr.civ.
Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea contestatoarei, cu CI seria - nr.- eliberată de SPCEP S2 biroul nr.3 la data de 17.04.2007, după care, în urma verificării procedurilor de citare aflate la dosar, apreciazăprocedura de citare legal îndeplinită cu toate părțile în cauză.
Totodată, Curtea, în ședință publică, ia act de faptul că prin depunerea la dosar a mandatului de reprezentare a reprezentantului legal al Serviciului Român de Informații, respectiv, a d-nei consilier juridic, s-a făcut dovada calității de reprezentant al acestei instituții.
Contestatoarea, personal, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă contestatoarei cuvântul în susținerea contestației în anulare dedusă judecății.
Contestatoarea, personal, având cuvântul, susține oral motivele contestației în anulare, solicitând a se observa că, prin încheierea pronunțată de Tribunalul București, s-a dispus modificarea sentinței civile nr. 2713/2008 în sensul că s-a respins, ca prescrisă, cererea de chemare în judecată privind sporurile la care era îndreptățită, începând cu anul 1994, dar nu pentru întreaga perioadă în litigiu și depune la dosar originalul carnetului de muncă, pentru a dovedi atât faptul că și-a desfășurat activitatea în cadrul Policlinicii Corpului Diplomatic din cadrul Serviciului Român de Informații încă din anul 1994, deși intimatul Serviciul Român de Informații susține că această policlinică nu mai există, cât și împrejurarea că a fost angajată pe un post inferior pregătirii sale profesionale.
Mai mult decât atât, se mai arată că instanța de control judiciar, prin decizia pronunțată, a omis să analizeze activitatea anterioară perioadei 1994-1996 și încheierea de îndreptare a erorii materiale. Astfel, contestatoarea figurează angajată prin concurs în anul 1996, cu toate că nu a susținut niciodată un asemenea concurs, pe de o parte, iar pe de altă parte, instanța de control judiciar nu a observat că la dosarul cauzei nu se regăsește decizia de concediere nr.42/1996 de desfacere a contractului de muncă al contestatoarei, deși aceasta a fost menționată în carnetul de muncă.
În concluzie, solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată, completată și precizată în scris.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare dedusă judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. nr.2713 din 28.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.576/3/LM/2007, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de contestatoarea împotriva intimaților Serviciul Român de Informații, Policlinica Corpului Diplomatic și Ministerul Sănătății.
Prin încheierea dată în Camera de Consiliu la 23.04.2008, de aceeași instanță în același dosar, Tribunalul București, în baza art. 281 indice 2 din Codul d e procedură civilă, a dispus completare sus-menționatei sentințe în sensul că a respins de chemare în garanție formulată de contestatoare împotriva chemaților în garanție și R,ca inadmisibilă; a respins, ca prescrisă, cererea privind sporul de vechime pentru perioada 01.06.1996-01.02.1997, sporul de unitate pentru perioada 01.07.1994-01-06-1996, sporul de dispozitiv pentru perioada 01.07.1994-01.02.1997, salariul de bază corespunzător funcției de referent gradul II și referent I pentru perioada 1994-01.06.1996 și sporul de periclitate pentru perioada 31.12.1998-9.12.1999; a respins excepția prescripției dreptului la acțiune pentru drepturile bănești solicitate aferente perioadei 01.06.1996-01.06.2003, corespunzătoare funcției de referent gradul II și referent
Prin decizia civilă nr.4037/R din data de 21.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (4272/2008), a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta contestatoare împotriva sentinței civile nr.2713 din 28.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.576/3/LM/2007 și a încheierii din Camera de Consiliu din 23.04.2008, pronunțată în același dosar, în contradictoriu cu intimații Ministerul Sănătății Publice, Policlinica Serviciului Român de Informații, Serviciul Român de Informații - UM 0198 B, Serviciul Român de Informații - Policlinica Corpului Diplomatic și intimații chemați în garanție și R.
Împotriva acestei decizii, a formulat contestație în anulare recurenta, întemeiată pe dispozițiile art. 317 și art. 318 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, precizată la data de 27.01.2008, prin care a solicitat, față de probele existente, casarea sentinței civile nr.2713 din 28.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și a deciziei civile nr.4037/R din data de 21.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și trimiterea spre rejudecare Tribunalului București sau, după obținerea pe cale procedurală a înscrisurilor reținute de partea potrivnică -, judecarea acțiunii pe fond, după administrarea probatoriului solicitat.
În susținerea cererii sale, contestatoarea a arătat, în esență, că soluția pronunțată de instanța de recurs este urmarea unor greșeli materiale cu caracter procedural săvârșite de instanța de fond și trecute în motivele cererii de recurs, dar care, din greșeală, nu au fost cercetate.
În plus, înscrisurile solicitate conform art. 305 din Codul d e procedură civilă - respectiv decizia de concediere nr. 42/01.06.1996, contractul de muncă încheiat cu UM 05109 la 01.06.1996, Ordinul Comandantului SP. II/01.06.1996; actele de concurs, cererea de angajare, statele de plată și actele de personal - nu se regăsesc în materialitatea lor în dosar.
Soluțiile instanțelor sunt prezumții ce reies din apărările părții adverse -, iar încheierea din Camera de Consiliu a Tribunalului București schimbă în tot dispozitivul sentinței civile nr. 2713/28.03.2008, în sensul că, prin respingerea excepției prescripției drepturilor salariale de după 01.06.1996, se deduce clar admiterea în parte a acțiunii și a 10 din cele 11 capete ale cererii de chemare în judecată.
În plus, a mai susținut contestatoarea, instanța de recurs nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă, text legal potrivit căruia avea obligația să analizeze acțiunea sub toate aspectele, inclusiv greșelile instanței de fond.
Totodată, s-a mai arătat că Policlinica Corpului Diplomatic nu mai există din punct de vedere juridic, fiind preluată de Cum această entitate juridică a fost desființată, după 1.07.1994, nu mai putea emite acte juridice.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul Ministerul Sănătății Publice a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, iar pe fond respingerea contestației în anulare, ca neîntemeiată.
Intimatul Serviciul Român de Informații a depus întâmpinare, solicitând respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă.
Prin încheierea din data de 18.03.2009, Curtea a respins excepția inadmisibilității contestației în anulare, invocată de intimații Ministerul Sănătății Publice și Serviciul Român de Informații prin întâmpinare, reținând că motivele invocate în susținerea excepției vizează temeinicia contestației în anulare, iar nu admisibilitatea ei.
Analizând decizia civilă nr.4037/R din data de 21.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, Curtea constată că motivele invocate de contestator nu constituie temei de exercitare a contestației în anulare, care este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 317 și 318 din Codul d e procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 317 din Codul d e procedură civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Deși contestatoarea a invocat ca temei de drept al contestației în anulare formulate și dispozițiile art. 317 din Codul d e procedură civilă, nici unul dintre motivele de contestație invocate nu se circumscrie prevederilor textului legal evocat.
În plus, se reține că, în cauză, nu se regăsește nici una dintre ipotezele prevăzute de sus-menționata prevedere legală.
Față de dispozițiile art. 318 din Codul d e procedură civilă, hotărârea instanței de recurs mai poate fi atacată, pe calea contestației în anulare speciale, în două ipoteze, și anume: când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul, sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Sub aspectul motivelor prevăzute de textul legal evocat, Curtea reține că, prin greșeli ale instanței care deschid calea contestației în anulare, în prima dintre cele două ipoteze reglementate de menționatul articol, trebuie înțelese greșeli de fapt, iar nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale. A admite contrariul, ar însemna să se ajungă la judecarea din nou a aceluiași recurs, ceea ce nu este admisibil.
Or, din examinarea deciziei contestate, Curtea constată că instanța de recurs nu a săvârșit greșeli materiale, în sensul art. 318 din Codul d e procedură civilă, greșeli de ordin procedural, constând în omiterea sau confundarea unor date materiale importante, care să fi avut drept consecință pronunțarea unei soluții greșite. În mod evident, în cauză, contestatorul invocă aspecte de fond, care nu pot fi repuse în discuție pe calea contestației în anulare.
Nici condițiile prevăzute de art. 318 teza a II-a nu sunt îndeplinite în speță, Curtea constatând că toate criticile formulate prin cererea de recurs au fost analizate, în considerentele deciziei contestate, de către instanța de recurs, care, deși le-a examinat, nu și le-a însușit.
În consecință, în raport de dispozițiile art. 317 și 318 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să respingă contestația în anulare, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei civile nr.4037/R din data de 21.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (4272/2008), în contradictoriu cu intimațiiMinisterul Sănătății Publice, Policlinica Serviciului Român de Informații, Serviciul Român de Informații - UM 0198 B, Serviciul Român de Informații - Policlinica Corpului Diplomaticși intimații chemați în garanțieși R.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./Tehnored.
2 ex./17.06.2009
Jud. fond:
Jud. recurs: /
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1654/2009. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 4061/2009. Curtea... → |
|---|
