Contestație decizie de concediere. Decizia 33/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIALITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Decizia civilă nr.33
Sedința publică din 16 ianuarie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Maria Biberea
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu
Grefier:- -
S- luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1078 din 4.10.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Președintele Consiliului Județean A, Consiliul Județean A, Regia Autonomă "Administrația Zonei Libere A" și, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamant avocat,pentru pârâta Consiliul Județean A consilier juridic, pentru pârâta Regia Autonomă "Administrația Zonei Libere A" consilier juridic -, lipsă fiind pârâții Președintele Consiliului Județean A și.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin registratură la data de 9.01.2008 întâmpinare din partea Regia Autonomă "Administrația Zonei Libere A".
Reprezentantul pârâtului Consiliul Județean A depune la dosar întâmpinare pe care instanța o recalifică drept concluzii scrise, având în vedere că nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege.
Atât reprezentantul reclamantului cât și reprezentanții pârâților declară că nu mai au alte cereri de formulat.
Instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe cu trimiterea dosarului la prima instanță pentru rejudecarea fondului, pentru motivele arătate pe larg în scris.
Reprezentantul pârâtului Consiliul Județean A solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temenică și legală.
Reprezentantul Regiei Autonome "Administrația Zonei Libere A" solicită respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr.1078 din 4.10.2007, Tribunalul Arada respins cererea prin care reclamantul a solicitat repunerea în termenul de sesizare a instanței de judecată pentru anularea dispoziției nr.379/2006 prin care Președintele Consiliului Județean Aad ispus eliberarea sa din funcția de Director General al Regiei Autonome Administrația Zonei Libere A -,apreciind că incapacitatea temporară de muncă în care acesta s-a aflat nu a reprezentat o împrejurare temeinică ce să justifice depășirea termenului prev. de art.283 alin.1 lit. a din Codul muncii.
Recursul declarat de reclamant a fost motivat în drept cu prevederile art.304 alin.1 punct.9, 304 ind.1 și art.312 alin.5 Cod pr.civilă, iar în fapt s-a susținut că prin acțiunea introductivă s-a solicitat atât anularea dispoziției nr.379/2006 emisă de Președintele Consiliului Județean A cât și a Hotărârilor nr.162 și 163 din 13.11.2006 emise de Consiliul Județean A, iar ulterior, respectiv la 2.08.2007 a solicitat repunerea în termenul de sesizare a instanței de judecată pentru acțiunea privind încetarea contractului individual de muncă, prevalându-se în drept de prevederile art.19 din Decretul nr.167/1958.
Cererea de repunere în termen s-a întemeiat pe incapacitatea de muncă stabilită prin certificate medicale cu începere din 10.11.2006 și până în prezent, determinată de o afecțiune gravă pentru care a fost necesară chiar și o intervenție chirurgicală.
În această situație s-a impus și efectuarea unor tratamente post operatorii precum și monitorizarea permanentă a evoluției stării de sănătate.
Ca atare, câtă vreme însăși viața și existența reclamantului au fost puse sub semnul întrebării, perioade lungi de timp s-au caracterizat prin apariția unor stări depresive sub influența cărora a fost posibilă și renunțarea la judecata primei acțiuni în justiție - dosar nr-.
Cum în luna iunie 2007 starea de sănătate s-a ameliorat, au revenit încrederea și optimismul și au condus la promovarea acțiunii din prezenta cauză, situația în care tribunalul în mod greșit a considerat că cele expuse anterior nu reprezintă o împrejurare temeinică ce să permită repunerea în termenul de formulare de acțiune.
Recursul nu este fondat.
Prin acțiunea introductivă, precizată ulterior, reclamantul a solicitat repunerea în termenul de contestare a dispoziției nr.379/2000, precum și a Hotărârilor nr.162 și nr.163 din 2006 emise de pârâții Președintele Consiliului Județean A și Consiliul Județean A prin care s-a dispus eliberarea sa din funcția de director general al RA Administrația Zonei Libere A -, numirea în funcție a unei alte persoane, precum și ocuparea fără acordul său a unui post de execuție în cadrul regiei, potrivit studiilor și pregătirii.
Cererea de repunere în termenul de sesizare a instanței, s-a fundamentat pe starea de sănătate a reclamantului care a considerat că incapacitatea de muncă determinată de o afecțiune incurabilă reprezintă o împrejurare temeinică care l-a împiedicat să exercite dreptul la acțiune în termenul prev.de art.283 alin.1 lit.a din Codul muncii.
În prezent, instituția repunerii în termen este reglementată de dreptul comun - art.19 alin.1 din Decretul nr.167/1958 -, urmare a abrogării art.177 din vechiul cod al muncii.
De necontestat că actul normativ menționat nu enumeră cauzele de repunere în termenul de prescripție, făcându-se numai precizarea unor motive temeinic justificate, care sunt lăsate la aprecierea organului de jurisdicție, însă sub acest aspect în mod just tribunalul a apreciat că perioada incapacității de muncă în care reclamantul s-a aflat, dovedită cu certificate de concediu medical nu poate justifica repunerea sa în termen.
Astfel în practică s-a apreciat ca motiv temeinic incapacitatea temporară de muncă având drept consecințe imposibilitatea deplasării, ori sub acest aspect este de observat că în luna decembrie 2006 reclamantul a renunțat la judecata acțiunii având un obiect similar, ceea ce denotă, pe de o parte existența posibilității de sesizare a instanței de judecată, iar pe de altă parte o manifestare fără echivoc a voinței în sensul verificării legalității și temeiniciei actelor emise de angajator.
Fără putință de tăgadă că în cazul unor afecțiuni incurabile starea psihică a persoanei este puternic afectată, însă în cazul de față stările depresive nu au avut un caracter permanent în măsură să-l determine pe reclamant să renunțe la aflarea adevărului, cu atât mai mult cu cât exista și posibilitatea desemnării unei persoane calificate care să îi reprezinte interesele în instanță.
Ca atare, în raport de modalitățile de exteriorizare a voinței reclamantului, se apreciază că împrejurările invocate nu justifică repunerea în termenul de prescripție, iar susținerile formulate în calea extraordinară de atac nu se încadrează în cerințele expres și limitativ prev.de art.304 alin.1 pct.9 cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1078 din 4.10.2007, dată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16 ianuarie 2008
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.-/15.05.2008
Tehnored.DR/15.05.2008
Prima instanță - Trib.
Judecător-;
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Maria Biberea, Carmen Pârvulescu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1479/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 145/2008. Curtea de... → |
|---|
