Contestație decizie de concediere. Decizia 3469/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- ROMÂNIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi 2322/2006

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.3469/

Ședința Publică din data de 19 mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina

JUDECĂTOR 3: Ilie

GREFIER:

********************************

Pe rol fiind, soluționarea recursurilor declarate de recurenta-intimată " România" - și de recurenta-contestatoare, împotriva sentinței civile nr.2549 din data de 23.05.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, având ca obiect "contestație decizie concediere".

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-intimată " România" -, prin apărătorul său ales, d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 276 dosar fond (cu mențiunea că împuternicirea este dată pentru orice cale de atac) și recurenta-contestatore, prin apărătorul său ales, d-nul avocat, cu împuternicire avocațială atașată la fila 40 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din 01.09.2006.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, pentru termenul de azi, s-au atașat cele două hotărâri judecătorești solicitate, conform dispozițiilor încheierii de ședință de la termenul de judecată din data de 28.04.2009, respectiv sentința civilă nr.1156 din data de 10.10.2007, în baza căreia s-a dispus suspendarea judecății prezentei pricini în temeiul dispozițiilor art.244 pct.1 Cod proc. civilă, cât și hotărârea pronunțată în recurs împotriva sentinței fondului, respectiv decizia civilă nr.860/R din data 21.03.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (format vechi nr.473/2008), privind pe recurenta a și intimata " România" -

Curtea acordă cuvântul părților prezente, pe incidentul procedural al perimării.

Recurenta-intimată " România" -, prin avocat, având cuvântul, solicită admiterea excepției perimării, întrucât, în opinia sa, sunt îndeplinite cele trei cerințe prevăzute de dispozițiile art.248 Cod proc. civilă.

În acest sens, solicită a se constata faptul că pricina a rămas în nelucrare mai mult de un an. Așa fiind, arată că pe data de 16.06.2006 această instanță a dispus suspendarea judecății, în baza art.244 alin.1 pct.1 Cod proc. civilă, până la soluționarea irevocabilă a celuilalt litigiu, ce se referea la anularea deciziei de concediere și care a format obiectul dosarului nr-, pricină soluționată irevocabil la data de 21.03.2008. Începând cu această dată și până la data de 21.03.2009 pricina a rămas în nelucrare, astfel încât, până la împlinirea termenului de perimare de un an, nu s-a îndeplinit nici un act de procedură, care să repună cauza pe rol.

De asemenea, pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea pricinii în nelucrare se datorează culpei părții. Astfel, se arată că potrivit art.129 alin.(1) Cod proc. civilă, părțile au obligația de a stărui în finalizarea procesului în termenul prevăzut de lege. Ori, în speță, având în vedere că atât recurenta-intimată " România" -, cât și recurenta-contestatoare, au declarat recurs, interesul de a repune cauza pe rol aparținea atât recurentei-intimate " România" -, cât și recurentei-contestatoare, astfel că lăsarea pricinii în nelucrare se datorează ambelor părți litigante.

Așadar, începând cu data de 21.03.2008, dată la care a încetat suspendarea legală facultativă și a început să curgă termenul de perimare, părțile aveau obligația de solicita repunerea cauzei pe rol, însă, acest lucru nu s-a întâmplat.

Așa fiind, față de cele învederate, recurenta-intimată " România" -, prin avocat, solicită admiterea excepției perimării, în cauză fiind îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 248 Cod proc. civilă.

Depune note de ședință.

Recurenta-contestatoare, prin avocat, arată că înțelege să depună la dosar înscrisuri, în combaterea excepției perimării și anume, acte medicale în ceea ce privește cea de-a treia condiție impusă de dispozițiile art.248 Cod proc. civilă. Astfel, arată că recurenta-contestatoare a dat naștere unui copil, beneficiind de dispozițiile Ordonanței nr.58/2005, fapt pentru care a fost în imposibilitate de a efectua acte de procedură.

De asemenea, mai arată că, în opinia sa, momentul de la care curge perimarea este momentul pronunțării hotărârii judecătorești în baza căreia s-a suspendat prezenta cauză, respectiv data de 21.03.2008.

Pe de altă parte, apreciază că recurenta-contestatoare nu putea face o cerere de repunere pe rol, astfel că nu poate fi sancționată, ea eavând vreo o culpă procesuală.

Mai mult, apreciază că nu s-a împlinit termenul de un an în privința acesteia, raportat la cele 47 de zile de concediu medical, dar, având în vedere și faptul că s-a prezentat în instanță și că a depus un certificat de grefă, nu se poate spune că ar exista o culpă procesuală a recurentei-contestatoare.

Recurenta-intimată " România" -, prin avocat, având cuvântul în replică, arată că termenul de un an s-a împlinit la data de 21 martie, această instanță repunând cauza pe rol la data de 28 martie, iar faptul că recurenta-contestatoare s-a prezentat în instanță nu atrage neîmplinirea termenului de un an.

În ceea ce privește actele medicale depuse de către recurenta-contestatoare, recurenta-intimată, prin avocat, înțelege să invoce dispozițiiler art.250 alin.3 Cod proc. civilă, întrucât, în opinia sa, partea putea sau în mod direct sau prin reprezentant legal, să îndeplinească acte de procedură, dacă era interesată să continue judecata pricinii.

Recurenta-contestatoare, prin avocat, având cuvântul în replică, arată că termenul de un an nu s-a împlinit la data de 21 martie, el fiind prelungit, iar cât privește reprezentarea acesteia, învederează instanței că, până la momentul primirii citației pentru termenul de astăzi, contestatoarea a fost reprezentată de un alt avocat.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.2549/23.05.2006, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal, a admis, în parte, contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu pârâta " România" - și a dispus anularea deciziei nr.164/11.11.2005 emisă de societatea pârâtă, prin care s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al contestatoarei.

De asemenea, a dispus repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei anulate și reintegrarea contestatoarei în postul deținut anterior, a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al contestatoarei, în sensul celor dispuse mai sus și a obligat intimata la plata către contestatoare a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, începând cu data desfacerii contractului individual de muncă și până la efectiva reintegrare.

Totodată, a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere referitor la obligarea intimatei la plata sumei de 500.000 lei (RON), cu titlu de daune morale.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, atât contestatoarea, cât și pârâta " România" -, cererile de recurs ale ambelor părți fiind înregistrate la data de 10.08.2006, sub nr- (nr.format vechi 2322/2006), pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale (cererile de recurs aflându-se la filele 32 - 39 și, respectiv, 4 - 30 din dosarul de recurs).

În prezentul dosar de recurs, la termenul de judecată din data de 14.11.2006, prin încheierea aflată la filele 99 și 100, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.244 alin.1 pct.1 Cod proc. civilă, a dispus suspendarea judecății pricinii, având în vedere că soluționarea prezentei cauze pe capătul de cerere privind reintegrarea recurentei-contestatoare în funcția și postul deținute anterior concedierii, depinde de existența cauzei ce face obiectul dosarului nr-, aflată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal, cu termen de judecată la data de 29.11.2006.

Ulterior, la data de 26.03.2009, prezenta pricină a fost repusă pe rol, din oficiu, de către C, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor perimării, fixându-se termen de judecată la data de 28.04.2009, după care judecata a fost amânată la data de 19.05.2009, pentru a se atașa, în prezentul dosar de recurs, hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr-.

Efectuând această verificare, Curtea constată că, prin sentința civilă nr.1156/10.10.2007, definitivă și executorie, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale (aflată, în copie, la filele 122 - 127 din dosarul de recurs), a fost deja soluționată cauza ce face obiectul dosarului nr-. Sentința susmenționată a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.860/R/21.03.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale (filele 115 - 119 din dosarul de recurs), ca urmare a respingerii recursului declarat împotriva acesteia de către recurenta.

Având în vedere faptul că, atât de la data de 14 noiembrie 2006 (când a fost suspendată judecata prezentei pricini), cât și de la data de 21.03.2008 - data soluționării, în mod irevocabil, a pricinii ce formează obiectul dosarului nr-, nu a mai fost îndeplinit nici un act de procedură, Curtea constată că de la data ultimului act de procedură ce a fost îndeplinit, prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an, din vina ambelor părți.

Ca urmare, în conformitate cu dispozițiile art.248 alin.1 Cod proc. civilă, potrivit cărora oricecerere dechemare în judecată, apel,recurs,contestație se perimă de drept, chiar și în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, Curtea urmează a constata incidența, în cauză, a acestor dispoziții legale.

Astfel, Curtea apreciază că sunt nefondate, astfel că le va înlătura ca atare, susținerile recurentei-contestatoare, în sensul că ea ar fi fost a fost în imposibilitate de a efectua acte de procedură, întrucât a dat naștere unui copil, beneficiind de dispozițiile Ordonanței nr.58/2005, că nu s-ar fi împlinit termenul de un an în ceea ce o privește, raportat la cele 47 de zile de concediu medical în care s-a aflat, precum și că ea nu putea formula o cerere de repunere pe rol, astfel că nu poate fi sancționată, neavând nicio culpă procesuală.

Cât privește susținerile recurentei-contestatoare în sensul că momentul de la care curge perimarea este momentul pronunțării hotărârii judecătorești în baza căreia s-a suspendat prezenta cauză, respectiv data de 21.03.2008, Curtea (așa cum a reținut și mai sus), constată că pricina a fost repusă pe rol din oficiu, de către instanța de recurs, la data de 26.03.2009, în vederea discutării perimării, decidupă mai mult de un an de la pronunțarea hotărârii judecătoreștidespre care face vorbire recurenta-contestatoare.

Ulterior suspendării judecății pricinii, prin cererea formulată la data de 18.12.2006 (fila 101 din dosarul de recurs), recurenta-contestatoare a solicitat eliberarea unui certificat de grefă, din care să reiasă părțile, obiectul și stadiul dosarului, respectiv faptul că în această cauză s-a dispus suspendarea judecății, certificatul ce i-a fost eliberat la data de 19.12.2006 (fila 104 din dosarul de recurs).

Așadar, formularea doar a unei cereri privind eliberarea unui certificat de grefă nu este de natură a întrerupe cursul perimării, întrucât nu reprezintă îndeplinirea, de către partea interesată, a unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului.

Așa fiind, Curtea va admite excepția de perimare ridicată din oficiu șiva constata perimată cauzaavând ca obiect recurs împotriva sentinței civile nr.2549 din data de 23.05.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, cale de atac declarată de ambele de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată perimată cererea de recurs formulată de recurenta-contestatoare, respectiv de recurenta-intimată " România" -, împotriva sentinței civile nr.2549 din data de 23.05.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr- - având ca obiect "contestație decizie concediere".

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,19 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - -

GREFIER,

red. / tehnored. - jud. -

2 ex. / 22.06.2009

Președinte:Petre Magdalena
Judecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 3469/2009. Curtea de Apel Bucuresti