Contestație decizie de concediere. Decizia 3494/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 3494
Ședința publică din 5 decembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu DR.- -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Florin Dogaru
GREFIER: - -
S-a fixat termen de pronunțare asupra recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 2388 din 2 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați MINISTERUL pentru INTREPRINDERI MICI și MIJLOCII, COMERȚ, TURISM și PROFESII LIBERALE și OFICIUL TERITORIAL pentru și COOPERAȚIE T, având ca obiect contestație la decizia de concediere.
La apelul nominal au fost lipsă părțile.
Procedura completă.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 3 decembrie 2008; mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate potrivit încheierii aceleiași zile care face parte integrantă din prezenta decizie când pronunțarea s-a amânat pentru data de 5 decembrie 2008.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 2388/2.06.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B și Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație - T, având ca obiect anularea Ordinului nr. 548/25.06.2007, emis de Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B, obligarea pârâților la reintegrarea reclamantei în funcția avută anterior, la plata tuturor drepturilor salariale avute anterior, conform art.78 din Codul muncii, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 lei / zi de întârziere și la plata unor daune morale de 100.000 euro echivalent în lei pentru afectarea imaginii publice și a acțiunilor discriminatorii îndreptate împotriva reclamantei datorită opțiunii politice.
Totodată, a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere având ca obiect suspendarea, pe calea ordonanței președințiale, a executării Ordinului nr. 548/25 iunie 2007, fără a acorda cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta a contestat, în principal, Ordinul nr. 548/25.06.2007 emis de către Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B pentru neefectuarea cercetării prealabile.
Având în vedere dispozițiile art. 1 pct.28 și art.2 din nr.OUG 65/2005, modificată prin Legea nr. 371/2005, coroborate cu cele ale art.77 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007- 2010 și înscrisurile depuse la dosar, prima instanță a apreciat că întreaga procedură de evaluare, descrisă în Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007- 2010, fost respectată cu ocazia emiterii Ordinului nr. 22/1.06.2007, contestat de reclamantă.
Astfel, actul normativ în care erau detaliate toate condițiile în care urma să se desfășoare examinarea pentru evaluarea competențelor profesionale a fost comunicat oficiului teritorial la data de 01.06.2007 ( fila 49 primul dosar fond ), împrejurare care face cu atât mai puțin credibilă afirmația reclamantei că a luat cunoștință întâmplător despre datele în discuție de pe site-ul instituției angajatoare.
Reclamanta nu poate pretinde cu succes că ar fi fost discriminată de angajator datorită apartenenței sale la o anumită formațiune politică, de vreme ce, alături de ea, așa cum rezultă din conținutul Ordinului nr. 22.06.2007, dar și din procesul-verbal încheiat la 20 iunie 2007 care centralizează rezultatele examinării, la examenul de evaluare a competențelor profesionale au fost supuși alți opt directori ai oficiilor teritoriale pentru intreprinderi mici și mijlocii, despre care nu s-a dovedit că ar fi avut o anumită apartenență politică.
Cererile accesorii având ca obiect obligarea intimaților la plata de despăgubiri morale și materiale au fost respinse pentru neîndeplinirea condițiilor art.78 și art.269 din Codul muncii, întrucât concedierea a fost legală, iar reclamanta nu a suferit nici un prejudiciu moral sau material.
În privința cererii ce a avut ca obiect suspendarea pe calea ordonanței președințiale a executării ordinului contestat, văzând că, la termenul de judecată din 01.11.2007, reprezentantul reclamantei a declarat că aceasta înțelege să renunțe la judecata petitului în discuție, iar reclamanta prezentă în sala de judecată a confirmat implicit susținerile avocatului ales, tribunalul a făcut aplicarea art.246 Cod procedură civilă, în sensul că a luat act de dispoziția procesuală a părții, fără a mai intra în cercetarea fondului.
Ca o consecință firească a modului de rezolvare a acțiunii principale a fost respinsă și cererea accesorie a reclamantei având ca obiect obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B nu a solicitat cheltuieli de judecată, iar cererea celuilalt intimat având acest obiect nu a fost dovedită în condițiile art.1169 Cod civil.
Reclamanta a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 2388/2.06.2008 a Tribunalului Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea cererii de recurs se arată că angajatorul nu a efectuat cercetarea prealabilă prevăzută de art.63 alin.2 din Codul muncii în cazul concedierii pe temeiul art.61 lit.d din Codul muncii.
Totodată, recurenta susține că a luat la cunoștință de procedura de evaluare de pe site-ul instituției, deși trebuia înștiințată personal.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimatul Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că, în speță, nu era necesară cercetarea prealabilă a recurentei la momentul concedierii sale, dat fiind conținutul Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, al Ordinului nr.22/1.06.2007, emis de Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B și al art. 63 alin.2 din Codul muncii modificat.
Prin Ordinul nr. 22/1.06.2007, emis de Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B, au fost stabilite, la nivel de ramură, modalitatea și criteriile de evaluare profesională a angajaților.
Recurenta a depus concluzii scrise, prin care arată că evaluarea sa profesională nu a fost legală, deoarece nu i-a fost comunicat personal ordinul referitor la această evaluare.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin Ordinul nr.548/25.06.2007, emis de Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B, în temeiul art.61 lit.d și art. 73 din Codul muncii, s-a dispus încetarea, la data împlinirii termenului de preaviz de 30 de zile calendaristice acordat cu începere de la 25.06.2007, a efectelor Ordinului nr.374/2006 al Președintelui Agenției Naționale pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație și ale contractului nr. 8/2006, încheiat între individual de muncă Agenția Națională pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație și reclamantă.
În cuprinsul acestui ordin se arată că, potrivit procesului-verbal al comisiei de evaluare privind punctajul obținut de către directorii executivi ai Teritoriale pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, în urma examenului de evaluare a competențelor profesionale, dispus prin Ordinul nr. 22/1.06.2007 al Ministrului pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale și încheiat la 20.06.2007, și notei nr.476/05/22.06.2007 referitoare la evaluarea performanțelor profesionale ale directorilor executivi ai Teritoriale pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, reclamanta nu a obținut punctajul maxim pentru reconfirmarea în funcția de director executiv al Oficiului Teritorial pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii
Reclamanta a contestat, în termenul legal, acest ordin, susținând că el a fost emis fără efectuarea cercetării prealabile a concedierii sale și că evaluarea sa profesională nu a respectat dispozițiile legale în materie.
Art.63 alin.2 din Codul munciia fost modificat prin art.1 pct.28 din nr.OUG 65/2005 și prevede că " concedierea alariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel național, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unități, precum și prin regulamentul intern". Prin urmare, în speță, nu era necesară cercetarea prealabilă reclamantei în condițiile reglementate pentru cercetarea disciplinară, cum greșit susține reclamanta, ci evaluarea sa prealabilă, conform procedurii de evaluare stabilite prin art.77 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, care este aplicabil în baza unui contract colectiv de muncă la nivel de ramură. Conform art.77 alin.3 din contractului colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010, comisia de evaluare numită de către angajator " va convoca salariatul și îi va comunica acestuia în scris, cu cel puțin 15 zile înainte: a) data, ora exactă și locul întrunirii comisiei; b) modalitatea în care se va desfășura examinarea ".
Pârâtul Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B nu a respectat dispozițiile art.77 alin.3 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, deoarece nu a convocat-o pe reclamantă și nu i-a comunicat personal data, ora exactă, locul întrunirii comisiei de evaluare și modalitatea în care se va desfășura examinarea.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond, la data de 24.08.2007, pârâtul Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale-B susține că a respectat procedura prevăzută de art.77 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, întrucât a emis Ordinul nr. 22/1.06.2007, prin care au fost stabilite modalitatea de evaluare a directorilor executivi, comisia de evaluare și bibliografia care va sta la baza evaluării, și l-a adus la cunoștința reclamantei prin fax în data de 1.06.2007, ora 1406, așa cum rezultă din confirmarea anexată la fila 49 dosar.
Deși, potrivit art.287 din Codul muncii, angajatorul are sarcina probei în conflictele de muncă, pârâții nu au probat comunicarea efectivă către reclamantă a Ordinului nr. 22/1.06.2007 cu cel puțin 15 zile înainte de data evaluării. Confirmarea expedierii fax-ului, aflată la fila 49 dosar, nu probează comunicarea efectivă a Ordinului nr. 22/1.06.2007 reclamantei.
Dispozițiile art.77 alin.3 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 au caracter imperativ, astfel încât nerespectarea lor se sancționează cu nulitatea procedurii de evaluare.
Din cuprinsul art.77 alin.8 și alin.9 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 rezultă că angajatorul trebuia să prevadă posibilitatea contestării hotărârii comisiei de evaluare, în termen de 10 zile de la comunicare, și nu putea emite și comunica decizia de concediere a reclamantei pentru motive de necorespundere profesională, decât după expirarea termenului de contestare, dacă salariatul nu a formulat contestație, sau după reexaminarea și menținerea hotărârii comisiei de evaluare, ca urmare a contestației salariatului.
Pârâții nu au făcut dovada comunicării hotărârii comisiei de evaluare reclamantei și a emis ordinul de concediere a acesteia pe motive de necorespundere profesională chiar înainte de expirarea termenului de 10 zile de la desfășurarea evaluării.
Astfel, evaluarea a avut loc la data de 20.06.2007, iar ordinul de concediere a fost emis la data de 25.06.2007.
De altfel, grila de evaluare a reclamantei, depusă la filele 63-64 din dosarul de fond, nu poartă semnătura reclamantei.
Din cele expuse anterior, rezultă că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, astfel încât în temeiul art.312 alin.1 - alin.3. și art.3041Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul reclamantei ca fiind întemeiat și va modifica în parte hotărârea recurată după cum urmează:
Având în vedere dispozițiile art.64 lit.d din Codul muncii coroborate cu cele ale art.63 alin.2 din Codul muncii și art.77 alin.3, alin.8 și alin.9 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, precum și art.76 din Codul muncii, Curtea va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale și Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație și va anula Ordinul 548/25.06.2007, emis de către Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.
Pe cale de consecință, în temeiul art.78 alin.1 și alin.2 din Codul muncii, instanța va dispune reintegrarea reclamantei în funcția avută anterior emiterii acestui ordin, respectiv aceea de director executiv al Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație și va obliga pârâții la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta.
Reclamanta nu a dovedit că a suferit un prejudiciu moral ca urmare a emiterii ordinului contestat, respectiv că i-a fost afectată imaginea publică și că a fost victima unei acțiuni discriminatorii determinată de opțiunea sa politică, astfel încât, văzând prevederile art.269 alin.1 din Codul muncii, Curtea va menține dispozițiile din hotărârea recurată cu privire la respingerea capătului de cerere referitor la acordarea unor daune morale de 100.000 Euro în echivalent în lei.
Față de dispozițiile art.5803Cod procedură civilă și art.246 Cod procedură civilă, Curtea va menține dispozițiile hotărârii recurată în ceea ce privește respingerea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata de daune cominatorii de 100 lei / zi de întârziere, precum și cele prin care se ia act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere având ca obiect suspendarea, pe calea ordonanței președințiale, a executării Ordinului 548/25.06.2007.
În baza art.274 Cod procedură civilă, va obliga pârâții, în solidar la plata sumei de 9902 lei, constând din onorarii de avocat achitate de reclamantă pentru asistență juridică la soluționarea în fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către reclamanta-recurentă împotriva sentinței civile nr.2388/2.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții-intimați MINISTERUL pentru ÎNTREPRINDERI MICI și MIJLOCII, COMERȚ, TURISM și PROFESII LIBERALE și OFICIUL TERITORIAL pentru ÎNTREPRINDERI MICI și MIJLOCII și COOPERAȚIE
Modifică în parte hotărârea recurată, în sensul că:
Admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamanta împotriva pârâților Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale și Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație
Anulează Ordinul 548/25.06.2007, emis de către Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.
Dispune reintegrarea reclamantei în funcția avută anterior emiterii acestui ordin, respectiv aceea de director executiv al Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație
Obligă pârâții la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta.
Menține în rest dispozițiile hotărârii, respectiv cele referitoare la respingerea capetelor de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere și de daune morale de 100.000 EURO, echivalent în lei, precum și cele prin care se ia act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere având ca obiect suspendarea, pe calea ordonanței președințiale, a executării Ordinului 548/25.06.2007.
Obligă pârâții, în solidar, la plata sumei de 9902 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, DR.- - - - - -
GREFIER,
- -
Red./5.01.2009
Thred./8.01.2009
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Florin Dogaru
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 10059/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 274/2009. Curtea de... → |
|---|
