Contestație decizie de concediere. Decizia 3547/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.1276/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.3547/
Ședința publică de la 20 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-" "SRLîmpotriva sentinței civile nr.7828 din data de 17.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.39639/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de concediere".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta-" "SRL,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.52 169din 20.05.2009 depusă la dosar-fila 14 și intimata,personal.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 13.05.2009, întâmpinare din partea intimatei.
Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea intimatei, cu CI seria - nr.- eliberată de SPCEP S2 biroul nr.4 la data de 13.06.2008, după care, comunică recurentei prin avocat duplicatul întâmpinării formulată de intimată.
Recurenta -" "SRL,prin avocat, având cuvântul, arată că în această fază procesuală înțelege să solicite încuviințarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia depune la dosar organigrama societății la data de 22.04.2009, duplicatul acesteia fiind comunicată intimatei, personal.
Intimata, personal, având cuvântul asupra cererii de probatorii formulată oral de către recurentă, solicită respingerea acesteia, cu motivarea că în cauză, au fost administrate toate probele necesare soluționării litigiului.
Totodată, intimata, personal, arată că înțelege să precizeze domiciliul procesual real al acesteia, respectiv, cel din B, șos. - nr. 358-362,. 15ABC,.A,.6,.37, sector 2 și nu cel indicat în mod eronat prin contestație formulată împotriva deciziei de concediere.
Curtea, după deliberare, în temeiul art.305 pr.civ. încuviințează pentru recurentă proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării pricinii deduse judecății, luând act de administrarea acestei probe la termenul de azi.
Totodată, Curtea, ia act de precizarea formulată atât oral cât și în scris de către intimata, cu privire la domiciliul său procesual real.
Părțile prezente, interpelate fiind, arată că nu au alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă părților cuvântul în susținerea și combaterea cererii de recurs.
Recurenta -" "SRL,prin avocat, având cuvântul, în temeiul art.312 pr.civ. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în tot a sentinței civile recurate în sensul respingerii contestației, ca nefondată.
Cu cheltuieli de judecată.
Intimata, personal, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele dezvoltate pe larg pe cale de întâmpinare.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7828 din data de 17.12.2008, pronunțată în dosarul nr.39639/3/LM/2008 Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis contestația privind pe contestatoarea, în contradictoriu cu intimata - SRL; a anulat decizia de concediere; a dispus reintegrarea contestatoarei în funcția deținută anterior emiterii deciziei de concediere; a obligat pârâta la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate de la data desfacerii contractului de muncă și până la efectiva reintegrare, către contestatoare; a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin decizia înregistrată la ITM B la data de 22.08.2008 intimata a dispus, în baza art. 65 alin. 1 din Codul muncii încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei începând cu data de 1.09.2008.
Motivul încetării raporturilor de muncă este precizat de angajator ca fiind desființarea postului de designer ca urmare a reorganizării activității firmei.
Potrivit art. 65 din Codul muncii angajatorul poate dispune concedierea salariatului pentru motive care nu țin de persoana acestuia, ca urmare a desființării locului de muncă ocupat de salariat.
Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
A mai reținut Tribunalul că, din actele depuse la dosar de către angajator în baza art. 287 Codul muncii nu rezultă că desființarea locului de muncă ocupat de către contestatoare are o cauză reală și serioasă.
Prin decizia din 18.09.2008, emisă în urma notificării din 12.09.2008, prin care se aducea la cunoștință conducerii societății că salariata contestatoare nu s-a prezentat pentru a discuta despre activitatea prestată de aceasta anterior, și pe care înțelege să o presteze și în continuare, s-a hotărât desființarea postului contestatoarei și încetarea contractului individual de muncă al acesteia, reorganizându-se activitatea societății prin externalizarea serviciilor de designer în scopul eficientizării investiției realizate și pentru finalizarea scopului propus.
S-a mai reținut că au fost depuse în copie la dosar organigramele din datele de 1.06.2008 și 18.09.2008 și că aceasta din urmă nu figurează postul de designer.
Prima instanță a mai constatat că decizia emisă de angajator nu are dată și număr, astfel că nu se poate stabili dacă la data emiterii acestui act în organigrama societății mai figura sau nu postul contestatoarei.
În concluzie, s-a reținut că angajatorul nu a respectat prevederile imperative ale art. 65 alin. 2 din Codul muncii, în sensul că nu avut loc o desființare a postului contestatoarei ce ar fi avut la bază o cauză reală și serioasă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, unitatea intimată, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie:
În dezvoltarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, recurenta a arătat, în esență, următoarele:
În mod greșit instanța de fond a apreciat că din actele depuse la dosar de angajator nu rezultă că desființarea locului de muncă ocupat de contestatoare a avut o cauză reală și serioasă.
Prin Procesul-verbal din 17.12.2008 - decizia unicului asociat din 18.09.2009 de reorganizare a societății și de încetare a contractului individual de muncă al contestatoarei - s-a făcut o analiză asupra oportunității activități de designer și s-a arătat care sunt motivele reale ce au stat la baza luării acestor masuri, respectiv: nu s-a înregistrat nici un venit de pe urma activității desfășurate de designer așa cum rezultă și din extrasele de cont depuse la dosar și s-a decis reorganizarea activității societății, desființarea acestui post și încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei conform art. 65 alin. 1 din Codul muncii; recurenta este o societate comercială mică, cu posibilități financiare reduse, susținerea financiară fiind făcută de unicul asociat și administrator, prin împrumuturi și din veniturile obținute de unicul asociat, din calitatea lui de angajat la o alta societate, care au fost investite în societate, fără însa ca societatea recurentă sa-i poată da profit; nerealizarea portalului și lipsa contractelor pentru activitatea de designer; stilul de lucru al societății cu colaboratori strict pe proiecte, în vederea minimizării riscurilor si creșterii profitului; postul de designer a fost creat special pentru contestatoare la insistențele acesteia, așa cum rezultă din organigramele societății (anterior datei de 01.06.2008, acest post nu a existat, a funcționat până la data de 01.09.2008, a fost desființat prin decizia din 18.09.2008, iar în prezent nu există); lipsa de interes în realizarea sarcinilor de serviciu manifestată de contestatoare și atitudinea manifestată prin neprezentarea de la convocarea din 17.09.2008, când s-a dorit găsirea unei alte formule de lucru, începând cu data de 01.09.2008 (colaborarea pe proiecte sau drepturi de autor).
A mai susținut recurenta că instanța de fond, deși în considerentele sentinței atacate a reținut toate aceste elemente, în mod greșit a stabilit că decizia contestată nu are data și număr, astfel că nu se poate stabili dacă, la data emiterii sale, în organigrama societății mai figura sau nu postul contestatoarei.
Așa cum rezultă din procesul-verbal din data de 17.09.2008 orele 19,30, s-a făcut o analiză asupra oportunității păstrării postului ocupat de contestatoare și s-a decis desființarea acestuia, pentru ca, mai apoi, în data de 18.09.2008, să se emită decizia de concediere a intimatei-contestatoare, în baza art. 65 alin. 1, ce a fost înregistrată la ITM B în data de 22.09.2008, decizie prin care s-a hotărât și reorganizarea activității prin externalizarea serviciilor de designer in scopul eficientizării investiției realizate. Cum decizia are dată si a fost înregistrată și la ITM B, aceasta trebuie să-și producă efectele juridice.
Prin întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea recursului, ca nefundat, și menținerea în tot a hotărârii atacate.
În recurs, în cadrul probei cu înscrisuri, a fost depusă organigrama din data de 22.04.2009.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis ca atare, pentru considerentele ce vor expuse în continuare:
Prin decizia înregistrată la ITM B la data de 22.08.2008, recurenta a dispus, în baza art. 65 alin. 1 din Codul muncii, încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei începând cu data de 1.09.2008.
Motivul încetării raporturilor de muncă este precizat de angajator ca fiind desființarea postului de designer, ca urmare a reorganizării activității.
Este întemeiată critica recurentei potrivit căreia prima instanță în mod greșit a reținut că angajatorul nu a respectat prevederile imperative ale art. 65 alin. 2 din Codul muncii, în sensul că nu avut loc o desființare a postului contestatoarei ce ar fi avut la bază o cauză reală și serioasă.
Textul legal evocat nu limitează motivele care determină desființarea locului de muncă, impunând numai condiția ca acestea să fie reale și serioase.
Cu alte cuvinte, pentru concedierea salariatului din motive neimputabile, în condițiile art. 65 din Codul muncii, este necesar să aibă loc o reorganizare a activității angajatorului care să corespundă unei nevoi a acestuia și care să conducă la desființarea efectivă a postului ocupat de salariat.
Or, din probele administrate în cauză (procesul-verbal din 17.09.2008; decizia din 18.09.2008, prin care administratorul societății a decis, motivat, desființarea postului contestatoarei și reorganizarea societății prin externalizarea serviciilor de designer; înscrisurile privind situația financiară a societății recurente, organigramele din 1.06.2008 și 18.09.2008), rezultă fără dubiu că în cadrul angajatorului a avut loc o reorganizare, că munca salariatei contestatoare nu mai era necesară, iar desființarea postului ocupat de aceasta a fost efectivă și nu s-a făcut cu scopul înlăturării salariatului.
Se reține, totodată, că este supusă cenzurii instanței numai legalitatea măsurii concedierii, iar nu și oportunitatea acesteia, asupra căreia singurul îndreptățit să aprecieze este angajatorul.
Cu privire la aspectele de formă ale deciziei contestate, Curtea constată că singurul motiv al absenței datei emiterii deciziei nu este de natură să atragă sancțiunea nulității acesteia. Astfel, din materialul probator administrat în cauză rezultă că desființarea postului intimatei contestatoare s-a realizat la data de 18.09.2008, când administratorul societății a decis și concedierea salariatei în temeiul art. 65 alin. 1 din Codul muncii (fila 28 a dosarului instanței de fond), precum și împrejurarea că decizia de concediere a fost înregistrată la ITM în data de 22.09.2008.
Așa fiind, în mod greșit Tribunalul a reținut că nu poate fi stabilită data în raport de care trebuie să se verifice dacă postul contestatoarei mai exista sau nu în organigrama societății.
Pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul și să modifice sentința recurată, în sensul respingerii contestației, ca neîntemeiată.
În temeiul dispozițiilor art. 274 din Codul d e procedură civilă, Curtea va obliga intimata căzută în pretenții să plătească recurentei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, suma de 600 lei, reprezentând onorariul avocatului, conform chitanței nr. 112 și facturii nr. 59/03.02.2009, depuse la fila 15 din dosarul curții de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta -" "SRL împotriva sentinței civile nr.7828 din data de 17.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.39639/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata .
Modifică sentința recurată, în sensul că respinge contestația, ca neîntemeiată.
Obligă intimata către recurentă la 600 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 20 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./tehnored.
2.ex./19.06.2009
Jud.fond: /
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1007/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 5242/2009. Curtea... → |
|---|
