Contestație decizie de concediere. Decizia 367/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 367
Ședința publică de la 06 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
- - - - JUDECĂTOR 3: Daniela Părău
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurenta-pârâtă ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr.919 din 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimata; lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constată recursul la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat, legal scutit de plata taxei de timbru.
Nemaifiind alte cereri și/sau excepții de formulat, și având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat pentru intimată având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței. Criticile recurentei asupra sentinței instanței de fond nu sunt fondate. Arată că intimata a contestat decizia de desfacere a contractului de muncă întrucât au fost reținute aceleași aspecte ca și cele reținute într-o decizie anterioară, care a fost retrasă de societate. Raportat la momentul când societatea a fost sesizată cu abaterea disciplinară, respectiv 27 august 2007, și față de momentul desfacerii contractului de muncă 10 octombrie 2007, fost depășit termenul de 30 de zile, astfel încât, în mod corect tribunalul a aplicat dispozițiile art.268 Codul Muncii. Cu cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 919/2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, s-a admis excepția prescripției aplicării sancțiunii disciplinare, s-a admis contestația formulată de reclamanta împotriva deciziei nr. 1038/13.11.2007, și anularea decizia nr. 1038/13.11.2007 constatând prescris dreptul de a aplica sancțiunea în contradictoriu cu pârâta SC ROMANIA SRL.
A fost obligată intimata să plătească suma de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, către contestatoare.
În motivarea sentinței, instanța de fond a arătat că:
Prin cererea adresată acestei Tribunalului Neamț și înregistrată sub nr. 6983 din 17.12.2007 d-na a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu SC România SRL să fie anulată decizia nr. 1038/2007 să se dispună reintegrarea sa în funcția deținută anterior cu obligarea intimatei la plata drepturilor salariale cuvenite la zi.
În motivarea contestației s-a arătat că prin decizia nr. 1038 emisă la 13.11.2007 s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului de muncă reținându-se același aspecte ca și cele reținute într-o decizie anterioară, respectiv decizia 937/10.10.2007 retrasă de societate, și anume faptul că salariata a săvârșit abateri disciplinare grave de la regulile de disciplină a muncii, neaplicând reglementările interne, nerespectând politica societății permițând astfel încălcarea procedurii de alimentare cu combustibil și determinând ceilalți salariați să declare mincinos la ancheta administrativă.
Decizia contestată este considerată nelegală având în vedere că sancțiunile despre care face mențiune sunt de fapt două din care una se referă la sancțiunea aplicată tot pentru fapta pentru care s-a dispus desfacerea contractului de muncă, ceea ce este nelegal.
- a doua sancțiune se referă la o faptă petrecută ulterior, sancționată cu decizia 938/08.10.2007, ori legiuitorul pretinde ca sancțiunile să fie anterioare faptei pentru care s-a luat această decizie.
Contestația nu a fost motivată în drept.
În dovedirea susținerilor sale contestatoarea a depus la dosar înscrisuri (fl. 4-9), a solicitat administrarea probei testimoniale (fl. 294).
Acțiunea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 285 Codul Muncii.
Societatea intimată nu a formulat întâmpinare în cauză, depunând la dosar documentația în baza căruia a emis decizia contestată, alte înscrisuri (fl. 20-88, 92-186) și solicită administrarea probei testimoniale și a probei cu interogatoriul contestatoarei (fl. 288, 292, 293).
Prin încheierea din 23.05.2008 instanța a admis în parte probele solicitate dispunând atașarea dosarului - al Tribunalului Bacău, audierea martorului în dovedirea situației de fapt, martor solicitat de contestatoare și cerând acesteia să se prezinte la interogatoriu, probă solicitată de societatea intimată.
La termenul de judecată din 17.10.2008 instanța a pus în discuția părților excepția prescripției dreptului angajatorului de a aplica sancțiunea disciplinară a muncii, constatându-se că: salariata a permis încălcarea procedurii de alimentare cu combustibil de către salariații din subordine tolerând alimentarea într-un recipient din plastic de către un client, reprezentantul firmei &Mir, că a permis în aceeași zi depozitarea în incinta stației a 3 canistre din plastic, din care una ( 20 litri) plină cu combustibil la rugămintea unuia din salariații din subordine, Patru și că, ținând cont de poziția pe care o avea în ierarhia stației, și-a folosit în interesul său această poziție, influențând persoanele din subordine să dea declarații neconforme cu realitatea și inducând în eroare, cu intenție, organele de conducere asupra activității sau asupra modului defectuos în care și-a îndeplinit munca.
Toate faptele reținute în sarcina contestatoarei și considerate de către angajator ca fiind abateri disciplinare au avut loc în ziua de 18.06.2007, dată la care astfel cum se arată în cuprinsul deciziei contestate, s-a încheiat și un proces verbal, urmat de efectuarea de cercetări în cursul cărora salariații implicați au dat declarații în ceea ce privește faptele petrecute în ziua de 17.06.2007.
Cu adresa nr. 1288/11.09.2007 (fl. 58) directorul Sucursalei Ias ocietății intimate aducea la cunoștința conducerii acesteia faptul că urmare a declarațiilor ulterioare date de unul dintre angajați, respectiv și a cercetării care s-a făcut (reaudierea lui Patru și audierea vânzătorului stației O 1, s-a procedat la cercetarea prealabilă a contestatoarei în data de 04.09.2007 și s-a ajuns la concluzia că aceasta a știut și chiar și-a dat acordul în ceea ce privește depozitarea necorespunzătoare a motorinei în spatele stației și a făcut presiuni asupra angajaților pentru a da declarații false și a deturna cursul cercetării disciplinare prealabile inițiate.
Prin rezoluția aplicată pe această înștiințare s-a stabilit ca termen pentru pregătirea deciziilor conform propunerilor13.09.2007 iar decizia contestată a fost emisă la 13.11.2007 cu încălcarea art. 268 (1) Codul Muncii potrivit căruia angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare chiar având în vedere și perioada 4.10.2007 - 17.10.2007 în care contestatoarea a avut concediul medical, intrând în calculul termenului de 30 de zile atât perioada scursă anterior datei de 04.10.2007 cât și cea scursă ulterior datei de 17.10.2007.
În consecință, admițând excepția prescripției dreptului angajatorului de a aplica sancțiunea, instanța a admis contestația, a anulat decizia nr. 1038/13.11.2007 și a obligat intimata în temeiul art. 274 Cod procedură civilă să plătească contestatoarei 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs societatea pârâtă care a criticat nelegalitatea hotărârii arătând că, în mod greșit a fost admisă excepția prescripției aplicării sancțiunii disciplinare, cu consecința admiterii contestației și a constatării ca prescris a dreptului de a aplica sancțiunea.
Astfel, în mod greșit, instanța de fond a reținut că, în calculul termenului de 30 zile de prescripție a dreptului de a aplica sancțiunea a fost inclusă și perioada anterioară suspendării contractului de muncă al intimatei ca urmare a concediului medical în care s-a aflat aceasta, termenul de prescripție urmând a fi calculat din nou după încetarea suspendării.
A mai invocat recurenta că, și în ipoteza în care s-ar fi luat în calcul și perioada anterioară concediului medical acordat intimatei, termenul de 30 de zile de emitere a deciziei de sancționare disciplinară a fost respectat.
A mai arătat recurenta, de asemenea, că este nemulțumită de modul în care au fost administrate probatoriile în cauză.
Pe cale de consecință, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Prin apărător, intimata a pus concluzii de respingere a recursului.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
Potrivit art. 268 Codul Muncii, angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
În cauză, se constată că decizia de desfacere disciplinară contractului de muncă a fost emisă la data de 13 noiembrie 2007, în baza notelor de constatare privind săvârșirea de către intimată a unor abateri disciplinare, note întocmite la data de 18.06.2007, a referatului înregistrat la unitate cu nr. 6424/13.09.2007, convocării nr. 1252/04.09.2007 pentru efectuarea cercetării disciplinare a acesteia, referatului vizând concluziile cercetării disciplinare, înregistrat cu nr. 1286/11.09.2007.
Referatul privind concluziile desprinse în urma cercetării disciplinare, anterior menționat, poartă rezoluția conducătorului societății intimate în sensul pregătirii deciziilor de desfacere a contractului de muncă, rezoluția fiind dată la 13.09.2007.
În acest context, în afara împrejurării că pentru unele dintre faptele apreciate ca abateri disciplinare, intimata a mai fost sancționată cu desfacerea contractului de muncă ( decizia nr. 937/09.10.2007 revocată ulterior prin decizia nr. 985/06.11.2007, cum arată însăși recurenta în cuprinsul deciziei atacate), se constată că noua decizie de desfacere disciplinară a contractului de muncă, atacată că speță, a fost emisă la 13.11.2007, la două luni de la data luării la cunoștință ( conform rezoluției ) de către cel abilitat de lege să aplice sancțiunea.
Împrejurarea că, în perioada 04.10 - 14.10.2007 intimata s-a aflat în concediu medical, nu impieta recurenta să emită decizia de sancționare în termenul defipt de lege, care este un termen de prescripție.
În situația suspendării termenului ( în speță datorată concediului medical al intimatei ) sunt aplicabile dispozițiile art. 15 al.1 din 167/1958 conform cărora după încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul curs înainte de suspendare.
În aceste context, în mod legal, prima instanță a apreciat, în raport de data luării la cunoștință a abaterii disciplinare, perioada de suspendare a contractului de muncă, și data emiterii deciziei, că, în calculul termenului de emitere a deciziei se iau în calcul atât perioada scursă anterior datei de 04.10.2007, cât și cele de după 14.10.2007.
Având în vedere cele anterior arătate, constatând, în raport de motivele invocate, că în speță nu se impune casarea deciziei atacate, instanța în temeiul art. 3121 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul.
În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga recurenta la plata către intimată a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de recurenta-pârâtă ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr.919 din 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- ca nefondat.
Obligă recurenta să achite intimatei suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 06.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent./
red.dec.
tehnored. / 2 ex.
4 mai 2009
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1941/2009. Curtea... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 76/2008. Curtea de... → |
|---|
