Contestație decizie de concediere. Decizia 37/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 37/
Ședința publică din 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata SC SA în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect: "contestație decizie de concediere", împotriva sentinței civile nr. 1453 din 23 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 12 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 19 ianuarie 2010.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 1453/23.10.2009 Tribunalul Brașova admis ontestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata B împotriva Deciziei de concediere nr. 1443/27.07.2009 și în consecință: a anulat Decizia de concediere nr.1443/27.07.2009 ca fiind nelegală. A obligat intimata să-l reintegreze pe contestator în funcția avută anterior concedierii și anume aceea de electronist. A obligat intimata să plătească contestatorului drepturile salariale începând cu data de 25.07.2009 și până la reintegrarea efectivă. A obligat intimata să plătească contestatorului suma de 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prima instanță a reținut următoarele:
Contestatorul a fost salariat al intimatei SC SA B îndeplinind funcția de electronist conform mențiunilor din nr. 1359/03.10.2009 22-25.
Raporturile de muncă dintre cele două părți au încetat la data de 27.07.2009 în temeiul art.65 și 66 din Codul muncii conform mențiunilor din decizia de concediere nr.1443/27.07.2009 3.
Prin contestația formulată contestatorul a solicitat anularea deciziei de concediere contestată în cauză ca fiind nelegală. În susținerea contestației, contestatorul arată că este lider al organizației de tineret din cadrul sindicatului reprezentativ la nivel de unitate și conform Statutului face parte din Consiliul sindical. Prin urmare se bucură de imunitate sindicală și nu poate fi disponibilizat pe perioada mandatului precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestei reprezentării conform art.223 alin.2 Codul muncii și art.10 alin.1 din Legea nr.54/2003.
La dosar liderul de sindicat din cadrul intimatei a depus o adresă prin care arată că este membru în Consiliul Sindicatului Liber Independent, se bucură de imunitate sindicală, nefiind de acord cu restructurarea acestuia. In susținerea acelor menționate s-a depus Statutul Sindicatului Liber Independent B unde la art.3.14 se prevede că: organizației de femei și liderul organizației de tineret sunt membri observatori în Consiliu. Au fost depuse înscrisuri cu privire la structura organizatorică a sindicatului unde este menționat și contestatorul.
Conform art.223 alin.2 Codul muncii raportat la art.10 alin.2 din Legea nr.54/2003 pe durata executării mandatului, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatului nu pot fi concediați pentru motive ce nu țin de persoana salariatului.
Din materialul probator administrat în cauză instanța a constatat Decizia de concediere contestată în prezenta cauză este nelegală, angajatorul nu a respectat prevederile legale mai sus menționate. Chiar dacă la nivel de unitate au avut loc restructurări de personal prin desființarea unor posturi de natura celui ocupat de contestator, angajatorul este obligat să-i ofere celui în cauză un post similar.
Apărările intimatei au fost înlăturate de instanță având în vedere faptul că angajatorul nu a respectat dispozițiile art.68 din CCM încheiat la nivel de unitate deși art. 243 din Codul muncii prevede obligativitatea respectării acestui de către părți.
Față de motivele mai sus arătate, instanța a admis primul capăt de cerere din contestație și va anula decizia de concediere nr.1443/27.07.2009ca fiind nelegală.
Contestatorul a solicitat reintegrarea în funcția avută anterior concedierii și anume aceea de electronist.
Având în vedere faptul că decizia contestată în cauză a fost anulată de instanță ca fiind nelegală, în temeiul art.78 alin.2 din Codul muncii instanța a dispus reintegrarea contestatorului în funcția de electronist, funcție avută anterior luării măsurii de concediere.
Prin contestație s-a solicitat de contestator oblicarea intimatei la plata drepturilor salariale începând cu data de 25.07.2009 și până la reintegrarea efectivă.
În temeiul art. 78 alin.1 din Codul muncii instanța, a obligat intimata să plătească contestatorului drepturile salariale cuvenite de la data de 25.07.2009 data încetării raporturilor de muncă și până la reintegrarea efectivă în funcția deținută anterior luării măsurii de disponibilizare.
Contestatorul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Având în vedere faptul că intimata se află în culpă procesuală în temeiul art.274 alin.1 Cod proc. Civ. instanța a obligat pe SC SA B să plătească contestatorului suma de 700 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată respectiv onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că pentru concedierea colectivă s-au parcurs toate etapele legale, iar reținerea nelegalității măsurii față de prevederile art. 68 Codul muncii este netemeinică având în vedere că reclamantul nu se încadra în categoria membrilor de sindicat cu funcții eligibile care beneficiază de imunitate sindicală, concedirea a fost una colectivă și nu o desfacere a contractului de muncă cu titlu de sancțiune, iar obligarea de a fi reîncadrat pe post nu poate fi dusă la îndeplinire având în vedere că postul ocupat anterior nu mai există.
Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art. 223 alin. 2 din Codul muncii pe toată durata exercitării mandatului, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediați pentru motive care nu țin de persoana lor. Această dispoziție legală este reluată și în art. 10 alin. 1 din Legea nr. 54/2003 privind sindicatele.
În contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, în art. 68 se detailează aceste dispoziții legale, stipulându-se că beneficiază de imunitate sindicală funcțiile din Consiliul, din care conform art. 3 din Statut face parte și reclamantul. Acesta a ocupat o funcție eligibilă, respectiv cea de lider al organizației de tineret, așa cum o atestă procesul - verbal al adunării generale în care a fost ales.
În aceste condiții, concedierea reclamantului nu se putea face, în cazul concedierilor colective, nefiind vorba de o concediere datorată persoanei angajatului, decât cu acordul sindicatului, iar acest acord nu există.
De altfel, prima instanță a reținut corect toate aceste aspecte și nu a negat legalitatea procedurilor urmate de către recurentă pentru realizarea concedierii colective, ci doar acest aspect învederat prin contestația de față.
Apărarea pârâtei - recurente că nu mai are posturi de natura celui ocupat de către reclamant pe care să îl reîncadreze nu poate fi primită, având în vedere că ea însăși arată că au fost restructurate doar un număr de posturi din cele total existente, respectiv 18.
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pentru că recurenta a căzut în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimat constând în onorariu de avocat achitat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC""SA B împotriva sentinței civile nr. 1453/23.10.2009 a Tribunalului Brașov.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/28.01.2010
Dact. /29.01.2010
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 1344/2009. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 5667/2009. Curtea... → |
|---|
