Contestație decizie de concediere. Decizia 3771/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.100/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.3771/
Ședința publică de la 27 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCamera de Comerț și Industrie a României -împotriva sentinței civile nr.6864 din data de 05.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.11214/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata,având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de concediere".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata,personal și asistată de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.23215 din 13.05.2009 depusă la dosar-fila 24, lipsind recurenta Camera de Comerț și Industrie a României -.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 22.05.2009, întâmpinare din partea intimatei.
Intimata, prin avocat, având cuvântul, solicită a se lua act de faptul că înțelege să susțină excepția nulității recursului, pentru nemotivarea acestuia în termenul legal prevăzut de lege, invocată la termenul anterior, dat fiind faptul că excepția invocată este o excepție de ordine publică, pe de o parte, iar pe de altă parte, recursul dedus judecății nu a fost motivat cu respectarea termenului legal de 10 zile.
Așa fiind, și chiar dacă s-ar fi apreciat că recursul nu este lovit de nulitate, acesta nu poate fi fondat, deoarece recurenta prin prezenta cerere invocă propria culpă și în același timp o asemenea abordare tardivă din partea acesteia nu constituie decât recunoașterea Camerei de Comerț și Industrie a României a abuzului comis asupra intimatei, a nelegalității și netemeinciei dispoziției de desfacere a contractului de muncă pentru necorespundere profesională, aspect ce nu s-a putut dovedi în nici un fel.
Cât privește argumentul recurentei, în sensul că, la nivelul acesteia, nu a existat nici un post liber spre a fi oferit salariatei, cât și invocarea noi legi, respectiv, Legea nr.335/2007, ca motiv de ordine publică, nu are nicio relevanță, întrucât indiferent de politica de resurse umane sau de măsurile de organizare internă a Camerei de Comerț și Industrie a României, conducerea acesteia era obligată să respecte dispozițiile Codului Muncii cât și prevederile codului d e procedură civilă.
Având în vedere cele susținute, solicită constatarea nulității recursului dedus judecății, iar în subsidiar, solicită respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.
Cu cheltuieli de judecată.
Curtea, reține cauza în pronunțare asupra excepției nulității recursului.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6864/05.11.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a luat act de renunțarea contestatoarei la soluționarea capetelor de cerere b,c,e și f din acțiune, a admis în parte contestația formulată de, în contradictoriu cu intimata Camera de Comerț și Industrie a României, a anulat dispoziția nr. 61 din 22.02.2008, a dispus reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior emiterii deciziei, a obligat intimata la despăgubiri, reprezentând salariile nete indexate, majorate și reactualizate și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu 21.03.2008 până la reintegrare, a respins cererea contestatoarei privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că emiterea unei decizii de concediere pentru necorespundere profesională poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a angajatului, conform contractelor colective de muncă la nivel de unitate, de ramură și național și a Regulamentului intern.
În speță, tribunalul a constatat că intimata a făcut dovada constituirii unei comisii de evaluare nu și dovada rezultatului evaluării, decizia de concediere fiind nelegală, întrucât nu s-a conformat dispozițiilor art. 63 alin.2 din Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal formulat recurs pârâta, fără a înțelege să depună la dosar, odată cu declarația de recurs și motivarea acesteia.
Motivele de recurs au fost depuse la termenul de judecată din 22.04.2009, după strigarea cauzei, și întrucât criticile formulate au fost apreciate de recurentă ca fiind de ordine publică, instanța de recurs a dispus repunerea cauzei pe rol pentru comunicare și pentru discutarea în contradictoriu a caracterului de ordine publică al criticii invocate.
Analizând motivele de recurs care vizează împrejurarea că instanța de fond a dispus reintegrarea pe un post care nu mai există, încălcând principiul echitabilității și imparțialității garantat de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, Curtea apreciază că acestea nu au un caracter de ordine publică, întrucât nu vizează aspecte de procedură sau alte dispoziții imperative ale legii de natură a atrage sancțiunea nulității absolute a hotărârii atacate.
Criticile recurentei reprezintă aspecte de fond ce țin de interpretarea și aplicarea unei norme materiale de dreptul muncii în procesul de soluționare a cauzei dedusă judecății.
Față de împrejurarea că în cauză nu au fost invocate și dovedite motive de ordine publică, Curtea va proceda la analizarea excepției de nulitate a recursului.
Asupra excepției invocate, Curtea constată că sentința instanței de fond a fost comunicată recurentei la 8.12.2008, așa cum rezultă din dovada de comunicare, aflată la fila 73 din dosarul de fond, iar motivarea recursului a fost depusă la instanța de recurs, la 22.04.2009, cu depășirea termenului legal de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr. 168/1999, care potrivit art. 301 și 303 alin. 1 cod proc. civilă curge de la comunicarea hotărârii.
Față de aceste împrejurări, în baza art. 306 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va constatat nul recursul.
În baza art. 274 cod proc. civilă Curtea va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimată, reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de recurenta CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A ROMÂNIEI - împotriva sentinței civile nr.6864 din data de 05.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.11214/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata .
Obligă recurenta la 1600 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,27.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2ex./2.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
| ← Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... | Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
|---|
