Contestație decizie de concediere. Decizia 388/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
Decizia Nr. 388/R/ Dosar Nr-
Ședința publică din 16 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu
- - JUDECĂTOR 3: Camelia
- judecător
grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 86 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul civil nr-
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 10 aprilie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
In vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 16 aprilie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 86/31 ianuarie 2008 Tribunalul Covasnas -a admis în parte contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata SRL și în consecință:
A fost anulată Dispoziția de desfacere a contractului individual de muncă a contestatoarei ca tardiv emisă.
S-a dispus reintegrarea contestatoarei în funcția deținută anterior emiterii dispoziției.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin dispoziția cu nr. 32/1.09.2007 intimata se menționează că din 2005 luna decembrie nu s-a mai prezentat numărul de 240 zile este mai mic decât cele ale uni an calendaristic, considerând raportat la probele de la dosar că este vorba de o eroare materială, și că în realitate este vorba de decembrie 2006. Mai mult decât atât la fila 24 din dosar s-a depus contractul individual de muncă potrivit căruia raportul de muncă între părți a luat naștere la data de 23.01.2006, mențiuni care sunt în sprijinul celor reținute mai sus.
Apărarea intimatei referitor la data de la care curge termenul pentru emiterea dispoziției de sancționare nu poate fi primită, deoarece în dosarul invocat cu nr- aceiași contestatoare a solicitat instanței obligarea aceluiași angajator la plata indemnizației de concediu de odihnă aferentă anului 2006, la diferențe de indemnizații pentru concediile medicale de care a beneficiat și a salariului pe iunie 2006, pretenții care nu au legătură cu prezenta cauză.
Potrivitor la termenul în care se emite dispoziție de sancționare în temeiul art. 61 lit. a CM. instanța reține următoarele:
Potrivit art. 268 al.1 " angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei".
În speța de față referatul care este avut în vedere la emiterea dispoziției este din 15.01.2007 dar sancțiunea s-a aplicat prin act scris abia în septembrie 2007, deci după mai bine de 6 luni ceea ce atrage drept consecință admiterea în parte a contestației, iar ca urmare a constatării tardivității emiterii dispoziției de desfacere a contractului individual de muncă, dispoziție pe care instanța va anula.
Referitor la drepturile salariale solicitate, se reține că potrivit foilor colective de prezență de la dosar și celor recunoscute implicit de contestatoare prin cererea formulată acesta nu a lucrat pe perioada respectivă, știut fiind că salariul este prețul muncii pretate, și prin urmare instanța va respinge acest petit. Mai mult decât atât nici nu s-a făcut vreo dovadă că ar fi fost împiedicată să lucreze, or potrivit art. 1169 Cod civ. cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Nici daunele morale nu se acordă întrucât nu sunt prevăzute în contractul individual de muncă, nu s-a făcut referire nici la posibilitatea acordării lor ca urmare a cuprinderii în, instanța având în vedre și prevederile Deciziei cu nr. 40 din 7.05.2007 a
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea solicitând modificarea în parte a hotărârii pronunțate.
Critica netemeiniciei și nelegalității sentinței atacate privește încălcarea normelor de drept procesual și a celor de drept material, respectiv încălcarea principiului aflării adevărului, a dreptului la apărare, principiul rolului activ al judecătorului și a principiului contradictorialității.
Acordarea daunelor morale este necesară fiind determinată de starea de stres continuu de la locul de muncă și care a provocat o nevroză cu erupții cutanate.
În drept, recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 299 - 316 cod pr. civilă.
Intimata SC SRL a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, deoarece, după expirarea concediului de odihnă, contestatoarea nu și-a continuat activitatea la locul de muncă.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de recurs și probele administrate, instanța constată că recursul este nefondat.
Criticile din recurs vizează în esență acordarea daunelor morale și nerespectarea unor principii de drept.
Pentru a justifica aplicarea prevederilor art. 269 alin. 1 din Codul Muncii în corelare cu dispozițiile art. 998 și 999 din Codul civil ca temei juridic al reparării prejudiciului moral în cadrul raporturilor juridice de muncă, este necesar ca răspunderea patrimonială reciprocă a părților dintr-un asemenea raport să poată izvorî din contractul de muncă, bazându-se pe principiile răspunderii contractuale.
În speță, daunele morale nu sunt prevăzute în contractul de muncă și nici nu se justifică acordarea lor, întrucât nu s-a reținut culpa unității pentru desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Instanța de fond nu a verificat aspecte legate de temeinicia motivelor abaterii disciplinare cu a reținut ca fiind aplicabile dispozițiile Codului muncii, în ceea ce privește emiterea deciziei peste termenul prevăzut de lege.
Criticile din recurs privind încălcarea normelor de drept procesual sunt neîntemeiate.
Nu poate fi interpretată și reținută ca o omisiune în exercitarea rolului activ de către instanță, neaudierea ca martori a unor persoane pe care partea le-a indicat în condițiile în care proba testimonială nu era utilă soluționării cauzei. Hotărârea a fost pronunțată cu respectarea principiului contradictorialității, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a dispozițiilor legale.
Față de considerentele ce preced, recursul declarat va fi respins, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta contestatoare împotriva sentinței civile nr. 86/31.01.2008 a Tribunalul Covasna pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 16 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- - - - -
Grefier,
Red. - 29.04.08
Dact. - 06.06.08
2 ex.
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Ligia Vâlcu, Camelia
← Contestație decizie de pensionare. Decizia 1311/2009. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 1220/2008. Curtea... → |
---|