Contestație decizie de concediere. Decizia 4002/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- ROMANIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi nr.266/2009

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.4002/

Ședința publică din data de 02 iunie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca

JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 3: Bodea

GREFIER

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant Sindicatul Liber împotriva sentinței civile nr.2707 din data de 10.11.2008 pronunțate de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL prin administrator judiciar Servicii Insolvență - având ca obiect "contestație decizie concediere".

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant Sindicatul Liber prin apărător d-nul avocat cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 15 dosar recurs emisă în baza contractului de asistență juridică nr.86 din data de 13.04.2009, lipsind intimata-pârâtă.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 01.06.2009 de către administratorul judiciar al intimatei-pârâte o cerere prin care solicită suspendarea judecății cauzei în temeiul dispozițiilor art.36 din Legea nr.85/2006.

Recurentul-reclamant Sindicatul Liber prin avocat arată că depune la dosar concluzii scrise ce trebuiau atașate la dosarul de fond și, întrucât nu există la dosar, înțelege să le depună în această fază procesuală.

În ce privește cererea de suspendare a judecății formulată de către Servicii Insolvență în calitate de administrator judiciar al societății intimate, recurentul-reclamant prin avocat arată că în opinia sa, nu este justă suspendarea cauzei, având în vedere faptul că este vorba de salariații societății, iar concedierea s-a dispus anterior deschiderii procedurii falimentului.

Curtea, după deliberare, respinge cererea de suspendare a judecății formulată de către Servicii Insolvență SPR, în calitate de administrator judiciar al societății intimate, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 36 din Legea nr.85/2006. Acest text de lege vorbește de realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale după deschiderea procedurii insolvenței, ori, în speță, este vorba de o acțiune având ca obiect constatarea nulității unor acte juridice, astfel că nu consideră a fi incidente dispozițiile art. 36 din actul normativ menționat.

Recurentul-reclamant prin avocat arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză.

Recurentul-reclamant Sindicatul Liber prin avocat, în ce privește calitatea procesuală a acestuia, arată că a formulat acțiunea în numele salariaților sindicatului, existând un mandat în acest sens din partea salariaților care și-au dat acordul pentru ca subscrisa să depună diligențe pentru apărarea drepturilor acestora ce derivă din contractele individuale de muncă, contractul colectiv de muncă și legislația în vigoare. Mai mult, sindicatul și-a precizat calitatea de reprezentant chiar din preambulul cererii de chemare în judecată unde se precizează faptul că promovează acțiunea ca și împuternicit al salariaților, conform listei anexate la acțiune.

Pe de altă parte, arată că legea sindicatelor nu se referă numai la anumite acțiuni referitoare la contractele colective de muncă, ci la orice acțiuni în interesul membrilor de sindicat. Ori, în speță, este vorba de o concediere colectivă având la bază un conflict intern ce vizează neplata salariilor, și cu atât mai mult excepția lipsei calității procesuale active este nefondată, sens în care se solicită respingerea acesteia ca atare.

Depune o încheiere a Tribunalului Teleorman, cu titlu de practică judiciară, în dovedirea calității de reprezentant, excepția fiind de data aceasta respinsă.

Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13.08.2008 pe rolul Tribunalului Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, reclamantul Sindicatul Liber a chemat în judecată pârâta SC SRL, solicitând constatarea nulității absolute a deciziilor de desfacere a contractelor individuale de muncă din data de 30.07.2008.

Prin sentința civilă nr.2707/10.11.2008, Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția calității procesuale active a reclamantului, a respins acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Libert în contradictoriu cu intimata SC SRL, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că acțiunea fost formulată de Sindicatul Liber, iar obiectul său îl reprezintă constatarea nulității absolute a deciziilor de desfacere a contractelor de muncă privind pe salariatele menționate.

Potrivit reglementării speciale, art.28 din Legea nr.54/2003, sindicatele apără drepturile membrilor săi ce decurg din legislația muncii și din contractele colective de muncă, în fața organelor de jurisdicție, însă aceasta nu înseamnă că sindicatul care nu a avut mandat în sensul art.67-68 Cod procedură civilă, ar putea formula o contestație împotriva deciziei prin care s-a desfăcut contractul de muncă unui membru al său.

În plus, din modul de formulare al cererii, s-a considerat că nu rezultă faptul că a fost introdusă în numele altor persoane, adică nu se menționează că persoana care a formulat-o este doar un reprezentant al salariatelor care sunt titularele dreptului la acțiune și părți în proces.

Tribunalul a constatat că Sindicatul Liber nu este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății, și, în consecință, a admis excepția, iar acțiunea a respins-o ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 15.12.2008 reclamantul Sindicatul Liber, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 12.01.2009 sub nr-.

Prin motivele de recurs neîntemeiate în drept între cele prevăzute de art. 304 Cod de procedură civilă, recurentul-reclamant solicită admiterea recursului, respingerea ca nefondată a excepției lipsei calității procesuale active, excepție invocata din oficiu, și casarea sentinței nr. 2707/2008 pronunțata de Tribunalul Teleorman, cu trimitere spre rejudecare.

Susține recurentul că instanța de fond a pronunțat sentința atacata fără a avea in vedere apărările formulate prin concluzii scrise și care nu se regăsesc la dosarul cauzei.

De asemenea, consideră că instanța de fond a reținut in mod greșit ca cererea dedusa judecații a fost formulata in nume propriu. Din simpla lecturare a acțiunii reiese in mod clar ca cererea a fost promovata de "Sindicatul Liber.împuternicit de către salariatele SC TEXTIL SRL, conform tabelului anexat" așa cum reiese din preambulul cererii de chemare in judecata. In concluzie, acțiunea nu a fost introdusa de Sindicat in nume propriu, ci in numele salariatelor semnatare ale listei anexate la acțiune, încadrându-se astfel in condițiile prevăzute de art.28 din Legea nr.54/2003.

Astfel, în cauza de fata, sindicatul acționează ca și reprezentant al membrilor săi, introducând acțiunea in numele acestora si nu in nume propriu. În plus, așa cum reiese din capătul de tabel al liste anexate, salariatele semnatare, "împuternicesc Sindicatul Liber sa ne reprezinte interesele in fata instanțelor judecătorești. in ceea ce privește faptele din 29, 30 si 31 iulie 2008". Și-au exprimat acordul ca Sindicatul să depună toate diligențele pentru apărarea drepturilor acestora ce deriva din contractele individuale de munca, contractul colectiv de munca si legislația specifica in vigoare in ceea ce privește evenimentele ce au avut loc in data de 29-31 iulie 2008.

Excepția lipsei calității procesuale active ridicata de instanța de fond a făcut obiectul mai multor discuții de-a lungul timpului, jurisprudența fiind unitara in acest sens.

Astfel, prin decizia 175/15.04.2004, Curtea Constituționala a respins ca neîntemeiata excepția de neconstituționalitate ridicată in ceea ce privește art.28 din Legea 54/2003, excepție ridicata de angajator intr-un litigiu de munca promovat de sindicat in numele membrilor săi. Motivând soluția, Curtea Constituționala a reținut că pentru soluționarea cauzei sunt determinante dispozițiile legale care reglementează dreptul organizațiilor sindicale de a formula cereri in justiție in numele membrilor lor pentru apărarea drepturilor individuale ale acestora.

Curtea a reținut că sesizarea instanțelor judecătorești pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit sau încălcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obține numai pe calea justiției nu sunt contrare art.51 din Constituție. De asemenea, Curtea a reținut că acțiunea în justiție nu poate fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel in cauză se opune sau renunță la judecată, constituind astfel o garanție a scopului sindicatelor, și anume apărarea drepturilor și intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor săi.

Prin decizia 511/18.11.2004, Curtea Constituționala a respins ca neîntemeiata excepția de neconstituționalitate ridicată in ceea ce privește art.28 din Legea 54/2003, excepție ridicata de angajator intr-o cauza civila având ca obiect obținerea unor drepturi salariale in care acțiunea a fost promovata de sindicat in numele membrilor săi.

In motivarea de respingere a excepției, Curtea Constituțională a reținut că din motivarea criticii rezulta că, in realitate, se contesta abaterea de la procedura privind reprezentarea părților în judecată, instituită prin art.67 si următoarele din Codul d e procedura civila, normă legală ce nu este neconstituțională, Curtea făcând referire la decizia sa 175/2004 sus menționata.

Prin decizia 781/07.11.2006, Curtea Constituționala a respins ca neîntemeiata excepția de neconstituționalitate ridicată in ceea ce privește art.28 alin.2 din Legea 54/2003, excepție ridicată de angajator într-o cauză de contencios administrativ.

In motivarea de respingere a excepției, Curtea Constituțională a reținut ca organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune in justiție în numele membrilor lor, drept întemeiat pe art.9 din Constituție.

Prin decizia 2446/25.03.2004, înalta Curte de Casație si Justiție a hotărât ca Tribunalul Argeșa admis in mod greșit excepția lipsei calității procesuale a sindicatului. S-a reținut că - prin lege - se recunoaște expres sindicatului calitate procesuala activa pentru apărarea drepturilor membrilor săi deoarece drepturile pretinse decurg din legislația muncii și contractul colectiv de muncă. S-a precizat de asemenea că sindicatul și-a aratat calitatea de reprezentant precizând că acțiunea s-a formulat in numele membrilor de sindicat si nu in nume propriu, acești membrii fiind specificați in lista anexata la acțiune.

In speță, Sindicatul Liber și-a precizat calitatea de reprezentant prin formularea din preambulul cererii de chemare in judecată. Față de jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație si Justiție ce recunosc dreptul organizațiilor sindicale de a promova orice acțiune in justiție pentru apărarea drepturilor membrilor acestora și cum în cauză există un conflict de drepturi așa cum este acesta definit de legea 168/1999 privind soluționarea conflictelor de munca, având la baza încălcarea unor prevederi legale din legislația muncii și din contractul colectiv de munca, excepția lipsei calității procesuale active este nefondata.

In ceea ce privește lipsa unui mandat expres, conform dispozițiilor art.67-68 Cod de procedură civilă, pentru promovarea acestei acțiuni jurisprudența in materie este constantă în sensul în care organizația sindicala are calitate de reprezentant fără a fi necesar un mandat expres în temeiul art.28 din Legea 54/2003, norma speciala ce deroga de la o procedura comună reglementată de art.67 si următoarele din Codul d e procedura civila.

Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare. S-a învederat Curții împrejurarea că SC SRL a intrat în procedura insolvenței, fiind numit administratorul judiciar Servicii Insolvență.

Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041pr.civ. Curtea constată recursul fondat pentru următoarele considerente:

Recurentul Sindicatul Liber a adresat tribunalului, instanță de judecată cu competență de fond exclusivă în materia conflictelor de muncă, o cerere de constatare a nulității deciziilor de concediere ale salariatelor emise de angajator la 30.07.2008. În partea introductivă a cererii, reclamantul a făcut precizarea că este împuternicit de către angajatele SC Textul SRL, conform tabelului alăturat, în promovarea acțiunii. Cererea de chemare în judecată a fost semnată de reprezentantul persoanei juridice, fiind aplicată și ștampila Sindicatului.

S-a anexat cererii un înscris intitulat "Împuternicire" prin care angajatele SC SRL cu contract individual de muncă, semnatare a unor tabele, împuternicesc Sindicatul Liber să le reprezinte interesele în fața instanțelor judecătorești, parchetului etc. în ceea ce privește faptele din 29, 30 și 31 iulie 2008.

Așadar, chestiunea litigioasă este aceea a calității procesuale active a unui Sindicat în numele membrilor săi de sindicat.

Contrar opiniei tribunalului, Curtea consideră că Sindicatul are calitate procesuală activă în acțiunile promovate pentru apărarea drepturilor și intereselor salariaților membrii, justificarea calității fiind făcută de lege.

Conform art. 28 din Legea nr. 54/2003, "(1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată"

Reglementarea legală este permisivă. Sindicatului îi este recunoscut dreptul de a reprezenta în instanță salariații membrii, chiar fără a primi un mandat expres de reprezentare din partea acestora, în sensul prevăzut de art. 67 și următoarele Cod de procedură civilă. Singura condiție impusă de lege este aceea a promovării demersului judiciar cu scopul de a apăra drepturile salariaților ce sunt prevăzute de lege, de contractul colectiv sau individuale de muncă.

În cauză, Sindicatul a formulat o acțiune în nulitatea deciziilor de concediere emise de angajator unui număr semnificativ de salariați în contextul unor evenimente derulate pe parcursul mai multor zile. Așadar, scopul promovării acțiunii este acela de a restabili drepturile salariaților concediați, drepturi ce derivă din raportul de muncă al acestora cu SC SRL, condiția legii fiind îndeplinită.

În plus, salariații concediați au mandatat Sindicatul să le reprezinte drepturile, mandatul fiind exprimat odată cu semnarea împuternicirii ce a fost atașată cererii de chemare în judecată.

În concluzie, hotărârea recurată a fost pronunțată cu nesocotirea dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 54/2003, legea sindicatelor, ceea ce constituie motiv de nelegalitate conform art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă. Pe cale de consecință, Curtea va admite recursul, în temeiul art.312 alin. 3 Cod de procedură civilă și, reținând împrejurarea soluționării cauzei printr-o excepție, fără a se cerceta fondul, va dispune casarea sentinței tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Sindicatul Liber împotriva sentinței civile nr.2707 din data de 10.11.2008 pronunțate de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL prin administrator judiciar Servicii Insolvență.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 02.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - -

GREFIER

Red. /tehn./2ex./6.08.2009

Tribunalul Teleorman

Judecători,

Președinte:Ilie Nadia Raluca
Judecători:Ilie Nadia Raluca, Petre Magdalena, Bodea

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 4002/2009. Curtea de Apel Bucuresti