Contestație decizie de concediere. Decizia 425/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 425
Ședința publică din 12 martie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Mihail
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SUCURSALA - S T, împotriva sentinței civile nr. 510 din 26 noiembrie 2007 Tribunalului C-S, date în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul intimat personal, lipsă fiind pârâta recurentă - Sucursala S
Procedura de citare este îndeplinită legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind alte cereri, s-a trecut la dezbaterea recursului.
Reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, arătând că nu se face vinovat de nici o abatere dintre cele invocate de recurentă, iar nevinovăția sa rezultă și din depozițiile martorilor audiați în cauză. A depus la dosar concluzii scrise, cerând să fie avute în vedere la pronunțarea deciziei.
CURTEA
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 510 din 26.11. 2007 Tribunalului C-S, s-a hotărât:
"Admite acțiunea civilă formulată de către reclamantul, domiciliat în localitatea, nr. 742, Jud.C-S în contradictoriu cu pârâta Sucursala S T, cu sediul în localitatea S T, str. - 6 - 5.50 Jud.C-S pentru contestație desfacere contract de muncă și în consecință:
Dispune anularea Deciziei nr.473 din 14 iunie 2007, reintegrarea reclamantului pe același loc de muncă deținut anterior emiterii deciziei. Obligă pârâta să achite reclamantului, cu titlu de daune, drepturile salariale cuvenite acestuia de la data desfacerii contractului de muncă până la reîncadrarea efectivă și cheltuieli de judecată în sumă de 600 lei.
Obligă pârâta să îi achite reclamantului cheltuieli de judecată constând în 600 lei onorariu de avocat.
Definitivă.
Considerentele pe care le-a avut în vedere prima instanță, pentru a pronunța această sentință sunt următoarele:
"Concedierea reclamantului pentru indisciplină, în baza temeiului invocat, potrivit art.63 din Codul muncii, unitatea pârâtă putea să dispună această măsură doar după îndeplinirea cercetării prealabile potrivit procedurii instituite de art.267 din Codul muncii, sub sancțiunea nulității absolute.
Analizând respectarea legalității în întocmirea deciziei de concediere, tribunalul constată că unitatea pârâtă nu a menționat, în concret, starea de fapt avută în vedere la aplicarea sancțiunii, invocarea "tentativă de sustragere de motorină aparținând societății și absențe nemotivate neacoperind acest viciu, întrucât nu se poate determina data săvârșirii abaterilor în raport de data aplicării sancțiunii. Nici nota explicativă ( 22 dosar ) luată reclamantului nu lămurește acest aspect, iar din declarația martorului, audiat în cadrul cercetării judecătorești, rezultă că reclamantul a fost atenționat să nu mai vină la serviciu cu " vreo 3 sau 4 zile înainte de data de 16 mai 2007.
De asemenea, pârâta nu a îndeplinit cerințalegii ( art.268 alin. 2 din Codul muncii )nici cu privire la descrierea motivelor care au determinat aplicarea sancțiunii, mențiunea succintă din decizie, nefiind concludentă pentru a justifica măsura aplicată.
Nici pe fond pârâta nu a dovedit că sancțiunea aplicată reclamantului este corectă întrucât din probele dosarului nu rezultă că acesta ar fi comis abaterea de a sustrage motorină iar relativ la cea de-a doua abatere, absențe nemotivate, din declarația celor doi martori audiați în cauză rezultă că reclamantul, la data de 16 mai 2007, fost expres atenționat de șeful de șantier să nu mai vină la serviciu.
Față de aceste considerente, tribunalul va admite contestația formulată, va dispune anularea deciziei nr.473/14.06.2006, reintegrarea reclamantului în postul avut anterior desfacerii contractului de muncă și va obliga unitatea pârâtă să-i achite acestuia, cu titlu de daune, drepturile salariale de la data desfacerii contractului de muncă până la data reintegrării efective și de asemenea în temeiul art.161 alin.4 din același Cod unitatea va fi obligată la daune de actualizare a salariului, până la data plății efective.
Potrivit dispozițiilor art. 156 Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor.
În baza art. 274 din Codul d procedură civilă instanța va admite și petitul privind cheltuielile de judecată și va obliga pârâta să-i achite reclamantului suma de 600 lei reprezentând onorariul de avocat.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs, în motivarea căruia se susține că măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă a reclamantului a fost luată cu "respectarea art. 267 din Codul muncii, respectiv a dispozițiilor art. 268 din același cod de legi.
Recursul nu este fondat.
Decizia de desfacere disciplinară a contractului de muncă este nulă absolut, dacă nu sunt îndeplinite cumulativ, deci toate condițiile indicate expres în art. 268 (2) literele a) - f) din Codul muncii. Or, într-adevăr, așa cum bine a stabilit prima instanță din probele dosarului nu au fost îndeplinite toate aceste condiții exprese, limitative și imperative ale acestui text de lege, hotărârea recurată, cu motivarea mai sus reprodusă în citat - pe care instanța de recurs o validează, fiind legală și temeinică, atâta timp cât este o simplă afirmație (nedovedită) a pârâtei că a respectat condițiile legale privind desfacerea disci-plinară a contractului de muncă, în cauză., într-adevăr, din decizia contestată, descrierea faptei care constituie abaterea disciplinară, cât și motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantului contestator, care atrag de drept nulitatea absolută a deciziei contestate.
Toate acestea determină menținerea hotărârii instanței de fond, prin res-pingerea recursului.
Nu s-au cerut cheltuieli de judecată.
Luând în considerare și dispozițiile art. 312 (1) din Codul d e procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat SUCURSALA - S T, împotriva sentinței civile nr. 510 din 26.11. 2007 Tribunalului C-S, dată în dosar nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red./14.03.2008
Thred./17.03.2008
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.C-
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Ioan Jivan, Mihail
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 10350/2008. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 4162/2009. Curtea... → |
|---|
