Contestație decizie de concediere. Decizia 4556/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA

DECIZIE Nr. 4556

Ședința publică de la 12 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu

JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea

JUDECĂTOR 3: Sorin

Grefier

Pe rol judecarea recursului declarat de intimata SC SA -Combinatul C, împotriva sentinței civile nr.5077/11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul -, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect contestare decizie concediere.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta prin cons. Juridic T și intimatul asistat de av..

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, s-au depus de către recurentă în susținerea recursului practică judiciară reprezentată de decizia nr. 1800/1-04.2008 Curții de APEL CRAIOVA; decizia nr. 878/29 octombrie 1999 emisă de Societatea națională SA B, după care, constatându-se că nu mai sunt excepții de ridicat și cereri de soluționat, s-a trecut la judecare.

Cons. juridic pentru recurentul intimată SA B - Combinatul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj, iar pe fondul cauzei respingerea contestației formulată de intimatul contestator. Susține că la stabilirea cuantumului indemnizațiilor de concediere recurenta a avut în vedere atât prevederile contractului colectiv de muncă cât și planul social, astfel încât raportat la vechimea reclamantului, acesta avea dreptul la o indemnizație în cuantum de 12 salarii nete, sumă de astfel a fost achitată acestuia.

Av. pentru intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca legală a hotărârii pronunțată de Tribunalul Dolj, întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 29 din OUG nr. 98/1999 la stabilirea plăților compensatorii se ia în considerare vechimea totală în muncă și nu în societate.

CURTEA

Asupra recursului de față:

La 16 10 2007, a formulat contestație împotriva decizie 547/17 09 2007, emisă de intimata PETRO SA - Combinatul solicitând anularea in parte a deciziei în ceea ce privește cuantumul indemnizației de concediere și obligarea intimatei la majorarea indemnizației de la 18104 RON la 22630 RON.

In motivarea contestației a arătat că prin decizia criticată, i-a încetat contractul individual de muncă nr. 15002 urmare a desființării postului pe care era încadrat.

Potrivit art. 6 din decizie la stabilirea valorii indemnizații de concediere au fost avute in vedere art. 50 din contractul colectiv de muncă, planul social precum și vechimea în SA.

Arată că în stabilirea indemnizației intimata a făcut diferențieri fără fundament real intre angajații ce urma a fi disponibilizați.

Pe de o parte, s-a avut in vedere vechimea pe care aceștia o aveau in la data concedierii, criteriu nelegal, deoarece toți angajații disponibilizați aveau aceeași vechime, fiind angajați ai societate preluată de către.

In ceea ce privește vechimea în muncă, arată contestatorul, acesta se înscrie în categoria celor cu o categorie mai mare de 10 ani.

A depus la dosar copie de pe decizia 547/17 09 2007.

Prin întâmpinare, intimata solicită respingerea contestației.

Arată că, vechimea contestatorului in este de 6 ani o lună și 22 zile, vechime calculată până la data de 22 10 2007 când încetează contractul individual de muncă, astfel că acesta se încadrează in tranșa a II-a ( 6 - 15 ani vechime în ) și prin urmare, are dreptul la o indemnizație egală cu 12 salarii nete.

Cât privește critica deciziei pe împrejurarea că indemnizațiile primite de alți salariați ar fi mai mari, intimata consideră că aceste împrejurări nu pot face obiectul judecății, deoarece un salariat nu poate cere să i se stabilească drepturile in raport cu relațiile de muncă în care este subiect o altă persoană.dat fiind caracterul personal al raporturilor juridice de muncă.

A depus la dosar extras de pe contractul colectiv de muncă.copie de pe carnetul de muncă al contestatorului, extras din planul social 385/06 07 2006.

Răspunzând la un interogatoriu din oficiu, contestatorul învederează că a fost angajat in la 01 09 2001 așa cum rezultă din carnetul de muncă la poziția 92.

Cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei intimata reiterează netemeinicia susținerilor contestațiilor.

Arată că acordarea plăților compensatorii se face obligatoriu in condițiile și in cuantumurile stabilite de OUG nr. 98 / 1999 cu modificările ulterioare numai pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective din unitățile cuprinse in programul de restructurare al întreprinderilor și de conversie profesională(), incluse in anexa la ordonanță, anexă din care nu face parte.

Restul angajaților cum este cazul, care nu sunt cuprinși in programul pot acorda,conform art. 42, persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, compensații bănești individuale,in condițiile și cuantumurile prevăzute in contractele colective de muncă ( care pot să concorde sau nu cu cele stabilite de OUG nr. 98/1999).

In aceste condiții, prevederile art. 6 din decizia de concediere nu contravin textului legal așa cum in mod eronat susține contestatorul,in condițiile in care acestea respectă intru totul prevederile contractului colectiv de muncă.

Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 5077 din 11 decembrie 2007 admis acțiunea reclamantului împotriva pârâta SC SA -Combinatul

A obligat pârâta SC SA - Combinatul C către reclamant la 4526 lei despăgubiri și la 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că art. 50 din contractul colectiv de muncă nu face referire la vechimea salariatului în așa cum intimata a susținut prin întâmpinare (fila 11 alin 3 ) ci se referă la vechimea acestuia în muncă ("art. 50 alin 1 - la concedierile individuale din motive care nu țin de persoana salariatului angajatorul îi plătește, in funcție de vechimea acestuia o indemnizație minimă de concediere").

Susținerile intimatei privind vechimea reală a salariatului în în condițiile în care acesta a fost salariat al se vor înlătura societatea fiind preluată integral de către. Orice diferențiere pe criteriul vechimii în muncă în aceeași unitate între salariații fostului preluat de este netemeinică și de natură să ducă la turburări sociale pe criteriul discriminării.

Vechimea in muncă îl îndreptățește pe salariat la o indemnizație mai mare decât cea de care a beneficiat, astfel încât va obliga intimatul să-i plătească salariatului diferența.

În baza art. 274 cod pr civilă, va fi obligată pârâta la plata la cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata SC SA -Combinatul C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin motivele de recurs depuse la aceeași dată intimata a susținut că în mod greșit Tribunalul Dolja dispus obligarea sa către contestatorul la plata sumei de 4.526 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea a 15 salarii medii nete, acestuia revenindu-i plăți compensatorii în cuantum de 12 salarii medii nete, avându-se în vedere prevederile art. 50 alin. 1din contractul colectiv de muncă, precum și prevederile planului social.

Astfel, s-a arătat că dispoz. art. 6 din decizia de concediere precizează că prevederile art. 50 alin. 1 din contractul colectiv de muncă se completează cu prevederile planului social anexă la contract, în acest plan social părțile semnatare (patronatul și sindicatul) stabilind cuantum mai mari ale indemnizațiilor de concediere, cu condiția însă ca salariații disponibilizați să îndeplinească și condiția vechimii în.

În acest sens a arătat că, raportat la vechimea contestatorului de peste 10 ani vechime în muncă, acesta ar fi avut dreptul la 5 salarii medii nete, însă îndeplinind și condiția vechimii în (6 ani o lună și 22 de zile) cuantumul indemnizației cuvenit acestuia a fost reprezentat de contravaloarea 12 salarii medii nete, potrivit planului social, care a fost și achitată intimatului.

S-a invocat și faptul că cea de a doua motivație dată de către Tribunalul Dolj hotărârii pronunțate, este total greșită, întrucât contestatorul nu a fost niciodată angajatul fostei Societăți Comerciale SA C, acesta fiind angajat prin transfer la unitate pe data de 1 septembrie 2001, conform mențiunilor din cartea de muncă.

La data de 4 iunie 2008 intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului declarat de intimată.

Recursul declarat de intimata SC SA B - COMBINATUL SA C este întemeiat și se va admite, avându-se în vedere următoarele considerente:

Prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii atunci când a reținut în raport de dispoz. art. 29 din OUG 98/1999 că la stabilirea plăților compensatorii salariaților disponibilizați se are în vedere criteriul vechimii totale în muncă și nu al vechimii în societate întrucât prevederile actului normativ arătat nu sunt aplicabile în cauză. Astfel, în speță plățile compensatorii au fost plătite salariaților disponibilizați din fondurile societății în baza contractului colectiv de muncă, iar dispoz. art. 29 din OUG 98/1999 se aplică doar societăților comerciale cuprinse în programul "" plățile compensatorii fiind achitate în acest caz din surse provenite de la bugetul de stat.

În același timp instanța de fond nu ținut cont la pronunțarea soluției recurate de prevederile contractului colectiv de muncă încheiat între părți și ale planului social anexă la contract.

Astfel, prev. art. 50 alin. 1 din contractul colectiv de muncă prevede că -în cazul concedierilor din motive ce nu țin de persoana salariaților aceștia primesc în funcție de vechimea în muncă indemnizații de concediere pe trei grile (de la 0 - 3 ani 1,5 salarii medii nete; de la 3 - 10 ani 3 salarii medii nete și peste 10 ani vechime 5 salarii medii nete) iar planul social anexă la contractul colectiv de muncă semnat de patronat și sindicat a stabilit cuantumuri mai mari ale indemnizațiilor de concediere, corelate cu criteriul vechimii în S, respectiv de la 0,5 - 5 ani vechime în = 6 salarii medii nete; de la 6 - 15 ani vechime 12 salarii medii nete și peste 15 ani vechime 15 salarii medii nete.

Raportând aceste prevederi la vechimea în muncă a contestatorului în cadrul SA se constată faptul că acesta beneficia de o indemnizație de disponibilizare într-un cuantum reprezentând contravaloarea a 12 salarii medii nete ținând cont că avea o vechime în unitate de 6 ani o lună și 22 de zile, încadrându-se în prevederile art. 50 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, sumă achitată acestuia conform susținerilor recurentei.

Nu se poate susține faptul că planul social încheiat între patronat și sindicat este în contradicție cu prevederile contractul colectiv de muncă întrucât cuantumurile indemnizațiilor de concediere aferente vechimii în muncă a salariaților sunt respectate, aceștia primind sume mai mari decât cele prevăzute în art. 50 alin. 1 din contractul colectiv de muncă.

În același timp se reține și faptul că este eronat și cel de al doilea considerent care a stat la baza hotărârii pronunțate de prima instanță, întrucât contestatorul a fost angajat prin transfer în cadrul SA - C la data de 1 septembrie 2001, conform mențiunilor din cartea de muncă acestuia, nefiind angajatul fostului Combinat Chimic ce a fost preluat de către recurentă, pentru a putea beneficia de o vechime totală mai mare în cadrul intimatei.

Se constată astfel că Tribunalul Dolja făcut o greșită aplicare a legii, atunci când a reținut că i se cuvine contestatorului plăți bănești compensatorii ca urmare a disponibilizării într-un cuantum de 15 salarii medii nete și nu de 12 salarii medii nete.

Față de considerentele arătate și în raport de dispoz. art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 Cod pr,civilă, se constată că recursul declarat de intimata SC SA B este întemeiat și se va admite; se va modifica în totalitate hotărârea Tribunalului Dolj, în sensul că se va respinge contestația formulată de contestatorul.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de intimata SC SA - MEMBRU GRUP, împotriva sentinței civile nr.5077/11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr.-, în contradictoriu cu intimatul contestator.

Modifică sentința în sensul că respinge contestația.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red.Jud.

Tehn./2 ex./03.07.2007

Jud.fond

Președinte:Tamara Carmen Bunoiu
Judecători:Tamara Carmen Bunoiu, Cristina Raicea, Sorin

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 4556/2008. Curtea de Apel Craiova