Contestație decizie de concediere. Decizia 5179/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5179
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 1187 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata Școala Generală, având ca obiect contestație la decizia de concediere.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurenta contestatoare, asistată de avocat, lipsind intimata Școala Generală.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se cauza în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursului:
Avocat, pentru recurenta contestatoare, expune oral motivele invocate în cererea de recurs, în raport de care pune concluzii de admiterea recursului, casarea sentinței și, în principal trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1187 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de petenta.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Petitionara a fost salariata unitatii intimate Școala Generală, pe postul de îngrijitor până la data de 15.09.2007, când i s-a desfăcut contractul individual de muncă prin dispoziția nr.2/2007, în baza art.65 alin 1 Codul muncii așa cum reiese și din înscrierile din carnetul de muncă al petentei la poziția nr.48, fila 2 din dosar.
Din organigrama depusă la dosarul cauzei, înainte și după concediere, reiese fără echivoc faptul că măsura dispusă, respectiv încetarea contractului individual de muncă al petentei a fost necesară ca urmare a reducerii posturilor de narura celui ocupat de către petentă ca urmare deciziei nr. 070/2007 a Inspectorului Școlar General prin care s-a dispus comasarea mai multor unități școlare de pe raza comunei, în vederea unei mai bune funcționări.
Mai mult, petenta nu poate invoca faptul că nu a avut cunoștință de această măsură, întrucât mențiunea în carnetul de muncă cu privire la încetarea contractului individual de muncă al petentei s-a făcut la cererea acesteia după data de 18.09.2007 în vederea obținerii indemnizației de somaj.
Față de această stare de fapt, instanța a constatat că intimata, a emis decizia de desfacere a contractului individual de muncă al petentei cu respectarea prevederilor legale întrucât și-a restrâns activitatea și implicit a redus de personalul, având competența exclusivă de a-și selecta angajații care să continue prestarea muncii.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul, criticând hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală.
Se invocă necomunicarea hotărârii în termenul legal, precum și aspectele de formă ale deciziei de concediere, condiții ce au fost încălcate de către angajator la emiterea deciziei de desfacere a contractului de muncă.
De asemenea, recurentul arată că i-a fost încălcat dreptul la apărare, drept imperativ recunoscut de lege, în condițiile în care apărătorul angajat a depus cerere de amânare a soluționării cauzei pentru termenul din 31.01.2008, iar instanța fără a se pronunța asupra acestei cereri a luat dosarul în pronunțare, contravenind astfel regulilor procedurale ce garantează dreptul la apărare.
Analizând motivele de recurs invocate, cât și hotărârea instanței de fond, se constată că recursul este fondat, astfel încât în temeiul art.304 pct.5 rap. la art.312 pr.civ. urmează a-l admite, va casa hotărârea instanței de fond și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Potrivit dispoz. art.156 C-pr.civ. "Instanța va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivat.
Când instanța refuză amânarea judecății pentru acest motiv, va amâna, la cererea părții, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise".
Se observă astfel că, prima instanța a nesocotit dispozițiile legale atunci când la termenul soluționării cauzei pe fond, apărătorul reclamantei formulase cerere de amânare, prima în dosar, iar instanța a soluționat cauza, fără a acorda amânarea cauzei și nici a amâna pronunțarea acesteia.
Dreptul la apărare, asigurarea acestuia fiind un corolar al drepturilor ce guvernează un proces echitabil, odată încălcat, afectează hotărârea pronunțată în condițiile nerespectării sale, cu nulitatea actului procedural încheiat în aceste condiții.
În aceste condiții urmează ca hotărârea primei instanțe să fie casată, iar cauza să fie trimisă spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării cauzei, urmează a fi stabilit stadiul procesual în raport de solicitările părților și de asemenea, urmează a fi avute în vedere condițiile de formă și fond, ce vizează actul de concediere, valabilitatea actului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 1187 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata Școala Generală.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.TB
Ex.2/MC/07.07.2008
Jud.fond.
Președinte:Sorin PascuJudecători:Sorin Pascu, Tamara Carmen Bunoiu, Cristina
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 134/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 9118/2008. Curtea... → |
|---|
