Contestație decizie de concediere. Decizia 5250/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3523/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI
SECȚIA A VII A CIVIL ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL NR.5250/
Ședința public de la 30 septembrie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECTOR - - -
JUDECTOR - -
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulat de recurentul Spitalul Clinic de Urgenț "S ", împotriva sentinței civile nr.2105 din data de 12.03.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII-a Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, în dosarul nr.49922/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect: contestație deciziei de concediere.
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint recurentul Spitalul Clinic de Urgenț "S ", prin consilier juridic - în baza delegației de reprezentare nr.11430 din 02.07.2009 depus la dosar-fila 19 și intimatul,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.40303 din 30.06.2009 depus la dosar-fila 8.
Procedura de citarea legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care,
Prțile prezente, interpelate fiind, arat c nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecat acord prților cuvântul în susținerea și combaterea cererii de recurs.
Recurentul Spitalul Clinic de Urgenț "S ", prin consilier juridic -, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, solicitând a se observa c instanța de fond, prin hotrârea pronunțat, în mod greșit a reținut data scoaterii la concurs a postului deținut de intimat, având în vedere c acesta își desfșura activitatea în baza unui contract individual de munc încheiat pe durat determinat de 90 de zile, potrivit dispozițiilor art.80 alin.2 din Codul Muncii, contractul individual de munc pe durat determinat se poate încheia numai în form scris cu precizarea expres a duratei pentru care se încheie și astfel a fcut o interpretare greșit a textului de lege mai sus menționat, chiar dac durata contractului s-a suprapus cu termenul legal de 90 de zile.
Mai mult decât atât, instanța de fond, prin hotrârea pronunțat, a ignorat voința angajatorului cât și a angajatului care cunoștea foarte bine condițiile și termenul contractului, atunci când a susținut s durata contractului reprezint data scoaterii la concurs a postului ocupat de intimat și fr a avea în vedere prevederile art.31 alin.4 din Legea nr.53/2003, Codul Muncii, prin care se stipuleaz c pe perioada sau la sfârșitul perioadei de prob, contractul de munc poate înceta numai printr-o decizie.
Faț de aceast împrejurare, apreciaz c instanța de fond a pronunțat o hotrâre fr a cerceta litigiul dedus judecții și a tratat cu superficialitate înscrisurile depuse la dosar prin care s-a fcut dovada c intimatul, în cauz, este salariat.
Având în vedere cele susținute, solicit admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței civile recurate în sensul respingerii în tot a cererii de chemare în judecat formulat de intimatul, depunând la dosar concluzii scrise.
Intimatul, prin avocat, având cuvântul, solicit a se observa c instanța de fond a pronunțat o hotrâre temeinic și legal, reținând în mod corect c, contractul individual de munc al intimatului a fost încheiat pe o perioad determinat, și c decizia emis de recurent prin care s-a dispus încetarea contractului sub aspectul expirrii duratei pentru care a fost încheiat este nelegal și nu produce efecte juridice faț de prți, dat fiind faptul c intimatul, în cauz, a fost angajat în baza unui contract individual de munc pe durat determinat, pân la organizarea concursului de ocupare a postului deținut nu acesta.
Mai mult decât atât, instanța de fond, prin hotrârea pronunțat, în mod corect a apreciat c durata contractului individual de munc nu are nicio legtur cu perioada de prob de 90 de zile, ci durata contractului este determinat pân la organizarea unui concurs în vederea ocuprii postului.
Cu privire la aceast perioad de prob, intimatul, prin avocat, arat c, chiar dac s-ar reține c perioada de prob este de 90 de zile, trebuie avut în vedere data încheierii contractului, respectiv data de 25.12.2008 și nu data de 08.12.2008 când s-a dispus încetarea contractului de munc prin decizia emis de recurent și pe care instanța de fond în mod corect a apreciat-o ca fiind nelegal.
În concluzie, solicit respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinic și legal.
Cu cheltuieli de judecat ce vor fi solicitate pe cale separat.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civil, declar închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civil nr.2105 din data de 12.03.2009, pronunțat de ctre Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII-a Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, s-a admis, în parte, conte tația formulat de contestatorul, n cont adictoriu cu intimatul Spit lul Clinic de Urgenț Sf., s-a anulat decizia nr.904 / 0 8. 1 2. 2 008, emis de intimat și s-a dispus eintegrarea conte tatorului în funcția deținut anterior emiteri
Prin aceeași sentinț, s-a obligat intimata la plata ctre contestator a unei despgubiri egale cu salariile inde ate, majorate și reactualizate și u celelalte drepturi de care ar fi beneficiat conte statorul de a ta de facerii contractului de munc i pân la reintegrarea efectiv și s-a respins, ca neîntemeiat, ont es tația ub celelalte pecte.
Pentru a pronunța aceast sentinț, prima instanț a reținut c, tr e prți a fost în ch iat contractul individual de munc, înregistrat cu nr. 326 / 25.09. 2008, prin care contestatorul a fo t angajat în postul de inginer sef serviciu la Serviciul Aprovizionare, Contractri, Publice, pân la ocuparea postului prin concurs, fiind prevzut și o perioad de prob de cel mult 90 de zile.
S-a constatat c, în temeiul art.56 lit.j Codul Muncii și art.55 lit.a Codul Muncii, prin decizia nr.904 /8.12.2008, intimata a dispus încetarea contractului individual de munc al contestatorului.
S-au avut în vedere dispozițiile art.55 lit.a Codul Muncii, care stipuleaz când un contract de munc poate înceta de drept, una dintre situațiile în care poate avea loc încetarea contractului de drept fiind conform art.56 lit.j Codul Muncii, la data expirrii termenului contractului individual de munc încheiat pe durat determinat.
S-a considerat c, în speț, contractul de munc al contestatorului a fost încheiat pân la ocuparea postului prin concurs, iar intimata nu a fcut vreo dovad în sensul c postul a fost ocupat sau c a fost organizat un astfel de concurs.
De asemenea, s-a artat c, ntimata a menționat în întâmpinare alte motive care ar fi fost ute în edere, i anume faptul c salariatul nu avea capacitatea și abilitțile pentru ocuparea unui astfel de post, iar pe durata perioadei de prob contractul poate fi denunțat unilateral.
Astfel, perioada de prob nu constituie un termen la împlinirea cruia contractul:poate înceta, mai mult, pe tot parcursul ori la sfârșitul perioadei de prob contractul poate înceta numai la inițiativa uneia dintre prți, iar nu de drept.
mprejurarea c în contractul individual de munc figureaz o perioada de prob nu înseamn c aplicarea acesteia este obligatorie, angajatorul putând înceta contractul și pentru alte motive, cum a fcut și intimata, îns, n acest caz, are obligația s respecte prevederile le ale aplicabile, iar nu s Ie eludeze sub acoperirea dreptului de a denunța contractul pe durata pe ioadei de prob, în caz contrar, salariatul nu s-ar putea apra împotriva unei posibile conduite abuzive din partea angajatorului.
Prima instanț a mai artat c intimata nu a emis decizia cu respectarea dispozițiilor Codului muncii, care sunt obligatorii sub aspectul cazurilor de încetare a contractului și a condițiilor ce trebuie îndeplinite.
În ceea ce privește cererea de daune morale, instanța a respins-o, întrucât nu s-a fcut dovada unui prejudiciu cert, și c, simpla afirmație de lezare a reputației și demnitții nu sunt suficiente pentru a atrage rspunderea civil.
De asemenea, nici încetarea contractului de munc, deși este de natura s produc o stare de tensiune, nu dovedește prin ea însși prejudiciul moral suferit de contestator care trebuie reparat prin acordarea de despgubiri, iar considerarea acestor împrejurri ca determinante ar echivala cu prezumarea prejudiciului, ceea ce nu este posibil, și, drept consecinț, s-a apreciat c restabilirea legalitții și anularea deciziei este suficient pentru compensarea strii de stres provocat de pârât.
În fine, s-a apreciat de ctre instanța de fond în legtur cu încheierea contractului de munc pentru postul de director administrativ, c aceast cerere este neîntemeiat, deoarece, între prți nu a existat o asemenea convenție referitoare la încadrarea alariatului pe un lt po st.
Ace tuia i-au fost date atribuții specifice po tului n ca uz, inc e în atribuțiile pe care Ie avea pent u postul ce igureaz în contractul de munc. În s, un contract de munc este o con enție care presupune îndeplinirea mai multor condiții, n principal, consimțmântul neechivoc al prților asupra elementelor acesteia.
Or, ntre contestator și intimata nu a existat un astfel de acord, ci exi t numai o oinț unilaterala a angajatorului de a-i da salariatului și atribuții aferente altui post, iar denumirea utilizat nu este rele ant în ce privește aprecierea existenței sau nu a unui contract de munc cu atât mai mult cu cât decizia nr.892 face direct referire la postul de șef serviciu.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimatul Spit lul Clinic de Urgenț, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a artat c intimatul a ignorat cu desvârșire prevederile legislației muncii și indicațiile angajatorului, întrucât nu a depus certificat medical, copia crții de munc și nici acordul unitții unde exercita norma de baz.
S-a susținut c intimatul nu a dovedit c deține capacitatea și abilitțile profesionale necesare ocuprii funcției de șef serviciu aprovizionare, fiind depșit de sarcinile de serviciu.
S-a artat c un alt argument legal de desfacere a contractului individual de munc îl reprezint împlinirea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de munc, respectiv cel de 90 de zile.
S-a învederat c prțile au înțeles ca perioada determinat a contractului este cea de 90 de zile, perioad care constituie totodat și perioad de prob.
S-a menționat c în contract s-a prevzut posibilitatea ca înuntrul intervalului de 90 de zile se poate organiza concurs pentru ocuparea postului în cauz.
S-a mai susținut c instanța de fond s-a pronunțat extra petita, înclcând principiul disponibilitții, atunci când a reținut c angajatorul nu a respectat condițiile obligatorii de încetare a contractului de munc.
În fine, s-a susținut c hotrârea recurat este lipsit de fundament juridic și dat cu aplicarea greșit a dispozițiilor art.80 alin.2 muncii, art.55 lit.a și 56 lit.j muncii, instanța de fond apreciind eronat probele administrate, aplicând un text de lege strin unei situații de fapt convenite de ctre prți.
Prin întâmpinare, intimatul, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauz, prin prisma criticilor invocate de ctre recurent, încadrate în motivul de recurs prevzut de art.304 pct.6, 8 și 9.pr.civ. Curtea reține urmtoarele:
Prțile au încheiat contract individual de munc pe perioad determinat, cu începere din data de 25.09.2008 pân la data organizrii concursului pentru ocuparea postului de șef serviciu aprovizionare achiziții publice.
Prin decizia nr.904/8.12.2008 contestat prin cererea dedus judecții, recurentul intimat Spitalul Clinic de urgenț Sf. Bad ispus încetarea contractului de munc pe durat determinat al intimatului contestator, șef serviciu aprovizionare achiziții publice, cu începere din data de 10.12.2008, în temeiul prevederilor art.55 lit.a coroborat cuart.56 lit.j muncii, Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniu sntții.
Prima instanț a constatat judicios faptul c prin decizia amintit, în mod nelegal, s-a dispus încetarea de drept a contractului individual de munc al contestatorului, în temeiul art.56 lit.j muncii, de vreme ce termenul contractului pe perioad determinat încheiat de ctre prți nu era expirat la data emiterii deciziei contestate, în cauz nefiind probat faptul c a fost organizat concurs pentru ocuparea postului de șef serviciu aprovizionare achiziții publice.
Aprrile recurentei prin care se susține c salariatul nu avea capacitatea și abilitțile necesare pentru ocuparea postului de șef serviciu aprovizionare achiziții publice și c a intervenit denunțarea contractului pe perioada duratei de prob, nu pot fi primite de ctre C, întrucât contractul individual de munc nu a încetat în temeiul prevederilor art.61 lit.d muncii or în baza art.31 alin.41muncii, în cauz examinarea legalitții și temeiniciei deciziei atacate fiind limitat doar la temeiul de drept indicat în cuprinsul deciziei criticate, respectiv art.56 lit.j muncii.
Fr îndoial c pe durata sau la sfârșitul perioadei de prob, potrivit art.31 alin.41Codul Muncii, contractul individual de munc poate înceta printr-o notificare scris, la inițiativa oricreia dintre prți.
Îns, în speț, contractul individual de munc al contestatorului nu a încetat la inițiativa recurentei, în temeiul prevederilor art.31 alin.41Codul Muncii, atâta timp cât intimatul contestator nu a fost notificat în scris de ctre angajator cu privire la o astfel de denunțare unilateral a contractului.
Este lipsit de relevanț juridic împrejurarea c intimatul contestator nu a respectat prevederile art.27 muncii sau dispozițiile art.35 muncii, având în vedere faptul c instanța de fond nu a învestit s constate nulitatea contractului individual de munc pentru nerespectarea condițiilor de form la încheierea contractului.
Curtea nu poate primi susținerea recurentei, în sensul c prțile au înțeles s stabileasc c perioad determinat a contractului individual de munc este de 90 de zile, de vreme ce o astfel de convenție nu rezult din probele administrate în cauz, iar în cuprinsul contractului a fost indicat în mod clar atât termenul contractului (pân la încheierea concursului pentru ocuparea postului de șef serviciu aprovizionare), cât și perioada de prob (90 de zile).
Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.6 pr.civ. este nefondat, întrucât prin hotrârea recurat nu s-a acordat ceea ce nu s-a cerut, instanța de fond soluționând toate capetele de cerere cu care a fost învestit, în conformitate cu prevederile art.129 alin.6 pr.civ. fr a înclca în vreun fel principiul disponibilitții.
Este nefondat și motivul de recurs prevzut de art.304 pct.8 pr.civ. în condițiile în care din probele dosarului rezult c prima instanța a interpretat corect actul juridic dedus judecții, fr a schimba în vreun fel natura or înțelesul vdit neîndoielnic ala acestuia.
De asemenea, Curtea apreciaz ca fiind nefondat și motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. de vreme ce prima instanț a interpretat și aplicat corect prevederile legale aplicabile în cauz.
Faț de cele mai sus artate, Curtea, în temeiul art.312 pr.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Spitalul Clinic de Urgenț "S ", împotriva sentinței civile nr.2105 din data de 12.03.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII-a Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, în dosarul nr.49922/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 30.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
30.10.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1900/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 7282/2009. Curtea... → |
|---|
