Contestație decizie de concediere. Decizia 572/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
Dosar nr- DECIZIE Nr. 572/2008
Ședința publică de la data de 07 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anamaria Monica Busuioc
JUDECĂTOR 2: Doru Octavian Pîrjol
Judecător -
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantă (, împotriva sentinței civile nr. 170 din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta asistată de av. și consilier juridic, cu delegație pentru intimata BT Asigurări Transilvania
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei,după care:
Apărătorul recurentei depune la dosar copia sentinței penale nr. 999/19.05.2008 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-, fișa încasărilor contractului casco K -, proces verbal de constatare a daunelor;prezintă, spre observare, originalul calendarului emis de intimată din care rezultă că, într-adevăr, data de 9.11.21006 era într-o zi de vineri.
Reprezentantul intimatei precizează că s-a formulat plângere penală împotriva numitului precum și împotriva rezoluției procurorului.
Apărătorul recurentei arată că plângerea formulată de intimată împotriva soluției procurorului a fost respinsă și a fost recurată, dosarul de recurs având termen la data de 21.10. Urmează a se observa conform încasărilor contractului casco pe care a depus-o la dosar că toate cele patru tranșe au fost achitate, respectiv o în 15.11.2006 și trei în 11.12.2006, o condiție pentru repararea și încasarea daunelor, din partea intimatei, fiind plata integrală a celor 4 tranșe. Arată că pe fila 15 din dosarul de daune sunt fotografii și de la inspecția de risc și de la momentul constatării pagubei.
La cererea instanței recurenta precizează că s-au efectuat fotografii pentru inspecția de risc, la data de 10.11.2006, de către unul dintre agenții ei, într-o curte sau lângă o curte, pe o străduță laterală, a fratelui lui G; la data de 17.11.2006 nu cunoaște unde s-au făcut fotografiile însă cele de pe 30.12.2006, după ieșirea mașinii din reparație, au fost efectuate în fața Agenției BT Asigurări Transilvania de lângă.
Fiindu-i prezentate recurentei, spre observare, filele 99, 100, 101 dosar fond, aceasta precizează că fotografiile respective sunt cele efectuate la inspecția de risc. Cu privire la poza 2 de la fila 99, întrebată fiind, aceasta precizează că nu-și poate explica cum persoana din fundal are scurtă iar vegetația (iarba) de lângă mașină este.
Reprezentantul intimatei precizează că normele metodologice depuse la dosar sunt cele cu care se lucra în anul 2006.
Apărătorul recurentei depune la dosar o copie după normele din anul 2005, norme după care se lucra în anul 2006.
Consilier juridic precizează, din nou, că normele depuse deja la dosar sunt cele care erau în vigoare în anul 2006.
Apărătorul recurentei arată că normele depuse de intimată sunt cele valabile în decembrie 2007.
Curtea, procedând la verificare, constată că normele depuse la filele 59,60,61 sunt identice cu cele depuse de recurentă.
În urma verificării, apărătorul recurentei constată că normele sunt identice urmând a depune la dosar, până în pronunțare, normele valabile începând cu data de 1 mai 2007.
Reprezentantul intimatei confirmă, la cererea instanței, că normele metodologice aflate la filele 59,60,61 sunt cele care erau valabile în anul2006.
Apărătorul recurentei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul intimatei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și /sau excepții de invocat, a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul părților.
Av., având cuvântul pentru recurentă, criticat sentința de la prima instanță ca fiind netemeinică și nelegală, pentru motivele invocate în cererea scrisă, pe care le susține oral. Astfel, arată că i se pare imposibil ca în luna noiembrie intimata să primească banii ca firmă de asigurare, în decembrie să fie plătite daunele și abia în luna iunie 2007, după aproape J de an, unitatea să se sesizeze că nu există fotografiile de la inspecția de risc. Mai mult, la data întocmirii notei de lichidare de la societate recurentei nu i s-a făcut cunoscut că are vreo datorie către aceasta ci, dimpotrivă, i s-a restituit garanția. Este de reținut că despăgubirile au fost achitate în raport de cum arăta mașina la data încheierii poliței, intimata neplătind nimic pentru îmbunătățirile care nu existau la acea dată, respectiv proiectoare de ceață, parbrizul cu dungă albastră. În ceea ce privesc fotografiile, acestea au fost realizate în 3 rânduri, respectiv la data încheierii poliței, după accident și după reparații. Se poate observa că în primele fotografii apare în clar seria caroseriei, fără urme de vopsea, așa cum apar pe caroserie după efectuarea reparațiilor, deci nu se poate reține că fotografiile sunt antedatate. Precizează că fotografiile au fost efectuate cu aparatul foto de la firmă. Arată că recurenta avea în subordine circa 20 de oameni si sarcina sa era să controleze polițele încheiate de aceștia. Verificând polița în discuție a constatat că aceasta a fost corect întocmită, fotografiile au fost efectuate și stocate pe un CD, acesta fiind predat la secretara unității pentru a fi trimis la Este adevărat că nu există vreo dovada de predare a acestui CD însă așa se proceda.Este de reținut că împotriva recurentei și a agentului de asigurări s-a formulat, de către intimată, o plângere penală, dosar în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Față de aceste considerente solicită admiterea recursului, admiterea contestației astfel cum a fost precizată, obligarea intimatei la plata drepturilor salariale pentru perioada 17.05.2006 - 01.01.2008 ( data când s-a angajat din nou ). Nu solicită cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimată, arată că în sarcina recurentei s-a reținut că nu a efectuat inspecția de risc la data încheierii contractului și nu a verificat activitatea agenților, conform atribuțiilor de serviciu. Diferența de timp mai mare între data când s-au plătit despăgubirile și data când s-a constatat că nu există fotografiile de la inspecția de risc - așa cum susține recurenta - nu există deoarece unitatea a tot solicitat fotografiile când de la I, când de la C, revenind iar la B, deoarece nu se găseau în arhiva unității. Pe tot parcursul soluționării cauzei recurenta a dovedit că nu-și cunoștea atribuțiile. Consideră că unitatea este cea mai în măsură să aprecieze gravitatea faptei, urmările ei, sancțiunea care trebuie aplicată. Consideră că s-a făcut dovada că recurenta nu efectuat inspecția de risc, deși de la aceasta pornește tot dosarul întocmit în cadrul încheierii unei polițe și că aceasta nu a respectat normele în vigoare. Față de aceste considerente solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii de la prima instanță, care este temeinică și legală.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
- deliberând-
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.170/17.03.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr- s-a respins ca nefondată contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta BT Asigurări Transilvania A C
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Bacău, reclamanta, a chemat în judecată pârâta BT Asigurări Transilvania SA, pentru ca instanța de judecată să dispună:
- anularea Deciziei nr.19914/16.05.2007 emisă de pârâtă, prin care a fost desfăcut contractul individual de muncă al reclamantei începând cu data de 17 mai 2007, în temeiul art.61, lit. a Codul Muncii.
II.- repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei nelegale.
III.- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Din examinarea lucrărilor și actelor de la dosarul cauzei, instanța a reținut în fapt următoarele:
Din 09 mai 2006, reclamanta lucra ca inspector de asigurări la pârâtă, iar în data de 16 mai 2007, prin Decizia nr.19914/2007, i-a fost desfăcut contractul individual, în temeiul art.61, lit. a din Legea 53/2003, adică pentru săvârșirea unei "abateri grave sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern".
Pe cale de consecință, reclamanta a investit Tribunalul Bacău cu cererea de anulare a deciziei sus menționate "repunerea părților în situația anterioară" și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a invocat mai multe aspecte care să-i susțină acțiunea.
In primul rând, a invocat nulitatea absolută a deciziei, susținând că în decizie nu sunt menționate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile, încălcându-se dispozițiile imperative ale art.268, alin.2, lit. c Codul Muncii.
Totuși, în preambulul Deciziei atacate, la punctul 6 se precizează că: "cercetarea disciplinară a fost efectuată în data de 23.04.2007, cu respectarea prevederilor art.267 din Codul Muncii, rezultând culpa salariaților în săvârșirea abaterilor disciplinare, apărările formulate fiind înlăturate". Se impune aici a se observa că acest punct 6 din preambulul Deciziei trebuie conexat cu punctele 1-5 din același preambul, și rezultă astfel toate motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantei. De asemenea, din Nota explicativă (filele 18-20) luată pârâtei în timpul cercetării prealabile disciplinare, la întrebările 3 si 13, reclamanta recunoaște direct că și-a încălcat atribuțiile de serviciu. Ori această recunoaștere echivalează cu o mărturisire, iar împotriva propriei mărturisiri nu se pot face probe.
In al doilea rând, pe fond cauzei, reclamanta consideră decizia nelegală si sub aspectul neîndeplinirii condițiilor legale pentru reținerea abaterii disciplinare în ceea ce privește vinovăția angajatorului.
In motivarea deciziei se arata că reclamanta se face vinovată de încălcarea atribuției din fișa postului care prevedea obligativitatea efectuării inspecției de risc cu ocazia încheierii poliței de asigurare facultative K -, cu valabilitate din 10.XI.2006.Reclamanta susține că nu e vinovată de această inacțiune imputată, deoarece acea poliță a fost încheiată de către agentul de asigurare într-o zi de vineri, după terminarea orelor de program, când reclamanta nu mai era în agenție pentru efectuarea inspecției de risc.
Insă, agentul respectiv îi era subordonat reclamantei și, pe cale de consecință, nu putea efectua nimic dacă nu ar fi avut acordul prealabil al șefei ierarhice, adică a reclamantei. Ori, dacă reclamanta a acceptat să se încheie polițe de asigurare și după program, avea de ales între două alternative: fie rămânea și ea peste program au venea peste program, pentru efectuarea inspecției de risc, fie își asuma ea riscul de a încălca disciplina muncii, prin neefectuarea inspecției de risc, cum s-a întâmplat în cazul prezent.
Mai mult, decât atât, din examinarea planșelor fotografice, se observă că mașina în momentul încheierii poliței de asigurare avea un aspect exterior diferit de cel al mașinii din momentul avarierii sale, în sensul că mașina accidentată are anumite elemente care lipsesc mașinii înainte de accident (ex. faruri de ceață); totodată, mașina înainte de accident are elemente care au dispărut brusc de pe mașina imediat după accident (ex. partea superioară colorată a parbrizului, portiere spate cu geamuri, oglindă, etc) și toate aceste neconcordanțe nu pot fi puse pe seama unor eventuale ajustări și modificări realizate în cele doar 3 zile care despart momentul încheierii ori de momentul accidentului.
Cu atât mai mult cu cât între cele două momente au fost zile de week-end.
De aici se naște și oat reia ipoteză, deloc favorabilă reclamantei, că mai întâi s-a produs accidentul si abia mai apoi s-a încheiat polița de asigurare, iar după repararea autoturismului au fost făcute planșele fotografice ce trebuiau realizate la momentul inițial, al inspecției de risc.
In al treilea rând, reclamanta susține că decizia contestată este netemeinică și pentru faptul că abaterea săvârșită de ea nu este nici repetată si nici gravă.
Totuși, reclamanta nu a supravegheat pe agentul de asigurare nici în momentul în care acesta a încheiat o poliță de asigurare și, în consecință, nu i-a realizat mașinii inspecția de risc și nici în momentul în care acesta a depus banii de pe asigurarea în casierie ( a încasat banii pe 09.nov.2006 si i-a depus la casierie pe 15 nov.2006, încălcându-se grav disciplina financiară ).
In plus, banii s-au depus în casierie la o zi după ce mașina asigurată a fost avariată, tot datorită lipsei de diligență a reclamantei.
In plus, reclamanta încearcă să inducă în eroare, susținând că polița s-a încheiat într-o vineri, după terminarea programului, ori, dintr-o simplă cercetare a calendarului, observăm că data 09 noiembrie a căzut într-o zi de joi.
Dacă ipoteza cu inversarea datei pozelor respectiv mașina a fost fotografiată după reparație si imaginile au fost apoi antedatate se susține, atunci numai supervizarea unei astfel de fapte sau lipsa de diligentă, după caz, constituie o abatere disciplinară foarte gravă.
Se poate observa că, dimpotrivă, abaterile îndeplinesc ambele condiții, sunt atât repetate, cât si grave.
De asemenea, răspunsurile la interogatoriu ale reclamantei, s-au dovedit a fi nesincere, total în contradicție cu înscrisurile și extrasele depuse la dosar.
Si declarația de martor(fila 143) a numitului este una echivocă, ambiguă, plină de contradicții, susținând că s-a încheiat într-o vineri, pe 10 noiembrie (deși banii s-au încasat pe 09 noiembrie, într-o joi), iar pe data de 11 noiembrie, sâmbătă s-au demontat farurile de ceață, bordurile laterale, etc, dar omite să facă referire la parbrizul față și la geamurile spate laterale.
Față de această expunere de motive, instanța a respins prezenta contestație ca fiind nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea, recurs declarat în termen, motivat, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
A criticat recurenta hotărârea instanței de fond sub mai multe considerente:
- în mod greșit s-a reținut de instanță că ar fi recunoscut abaterile săvârșite și că s-ar fi menționat în decizia contestată motivele pentru care s-au înlăturat apărările sale;
- incorect s-a motivat că agentul era subordonatul său, ea neavând în fapt atribuții în controlul și în sancționarea sa;
- instanța a făcut aprecieri greșite asupra modificărilor aduse de proprietar mașinii din momentul încheierii poliței și până la momentul accidentului;
În susținerea recursului a fost administrată proba cu înscrisuri.
Intimata BT Asigurări Transilvania A a depus întâmpinare, solicitând în esență respingerea recursului ca nefundat.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art.3041, 312 Cod procedură civilă, se constată că acesta este nefondat pentru considerentele care vor fi dezvoltate.
Recurenta - contestatoare a avut calitate de inspector de asigurări și printre atribuțiile stabilite în sarcina sa de fișa postului, Regulamentul intern și Normele metodologice interne, erau și următoarele: - efectuarea inspecțiilor de risc la obiectivele de asigurat și la autovehicule și întocmirea formularului de inspecție de risc;- verificarea polițelor încheiate de agenții din subordine și luarea măsurilor imediate pentru completarea/corectarea lipsurilor.
Ori, recurenta, așa cum rezultă din răspunsurile la întrebările 3, respectiv 13, recunoscut că nu a participat la nici o etapă a încheierii poliței și nici la efectuarea inspecției de risc.
În concluzie, instanța de fond coroborând dispozițiile legale sus- amintite și răspunsurile la interogatoriu, corect a concluzionat asupra faptului că aceasta a recunoscut că și-a încălcat atribuțiile de serviciu.
Mai susține recurenta că, în mod greșit instanța de fond a trecut peste faptul că nu au fost menționate motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale. Nici această apărare nu poate fi reținută având în vedere punctele 1-6 ale deciziei contestate.
Va fi înlăturat și motivul de recurs ce vizează atribuțiile sale raportate la activitatea desfășurată de agenții de asigurare.
Din coroborarea dispozițiile din Normele metodologice, în vigoare la acea dată, ale Regulamentului intern și Postului rezultă clar că numita avea printre atribuții și pe aceea de a coordona și verifica activitatea desfășurată de agenții de asigurare, iar în situația în care ar fi constatat nereguli în activitatea acestora avea obligația de a sesiza conducerea, ceea ce nu s-a întâmplat în speța dată. Din contra, recurenta nu l-a supravegheat pe agentul de asigurare nici în momentul încheierii poliței de asigurare, nici când a depus banii de pe asigurare la casierie.
Un ultim motiv de recurs se referă la modificările aduse de proprietar mașinii din momentul încheierii poliței și până la momentul accidentului și la reținerea greșită a datei efectuării fotografiilor de la dosar. Și acest motiv va fi înlăturat.
Astfel se constată pe de o parte declarațiile contradictorii ale părților implicate - agentul declarând că fotografiile aferente inspecției de risc au fost efectuate la domiciliul fratelui, și martorul, că au fost efectuare în fața Agenției
Pe de altă parte, din fotografiile prezentate de contestatoare ca fiind efectuate la 10.10.2007 (și care nu figurează în arhivele intimate) se observă că mașina avea un aspect exterior diferit de cel din momentul avarierii sale (ce vizează farurile de ceață, farurile, oglinda).
Toate acestea duc la concluzia că nu au fost respectate normele de încheiere a asigurărilor etapă cu etapă, în cronologia firească.
De asemenea probele administrate duc și la concluzia încălcării disciplinei financiare, atâta timp cât banii reprezentând prima de asigurare nu au fost încasați și depuși la caseria agenției BT Asigurări Transilvania A sau în conturile bancare ale BT Asigurări în ziua respectivă, sau cel mai târziu a doua zi până la ora 16.
Din contra decontarea a avut loc după data apariției daunei.
Nici eliberarea de lichidare, nici existența unei hotărâri penale (care de astfel nu e definitivă ) nu prezintă relevanță în cauză, instanța fiind investită cu verificarea legalității deciziei nr.19914/16.05.2007.
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Respinge ca nefondat recursul declarat recurenta-reclamantă (, împotriva sentinței civile nr. 170 din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă BT Asigurări Transilvania A C
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 07 Iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
Red.sent. /
Red.dec.rec.
Tehnored.- 2 ex.
09/10.07.2008
Președinte:Anamaria Monica BusuiocJudecători:Anamaria Monica Busuioc, Doru Octavian Pîrjol
← Completare carnet de muncă. Decizia 246/2010. Curtea de Apel... | Contestație decizie de concediere. Decizia 786/2008. Curtea de... → |
---|