Contestație decizie de concediere. Decizia 6048/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(4559/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6048/
Ședința publică de la 28.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată - SRL împotriva sentinței civile nr.1086/03.06.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-contestatoare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-intimată prin avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsă fiind intimata-contestatoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimata-contestatoare a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 15.10.2009, după care,
Reprezentantul avocat al recurentei-intimate depune la dosar certificat de radiere a firmei - SRL și încheierea nr.2753/29.09.2009. Susține că recurenta-intimată nu mai are capacitate procesuală. Totodată formulează cerere de amânare a cauzei pentru a lua cunoștință de întâmpinare.
Curtea respinge cererea de amânare, ca neîntemeiată, având în vedere că întâmpinarea a fost depusă la dosar cu mai mult de 5 zile inainte de termenul de judecata și dispune apelarea cauzei la ordine.
La a doua strigare a cauzei a răspuns intimata-contestatoare, prin avocat, cu delegație în substituirea avocatului, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul mai sus menționat, după care,
Curtea comunică reprezentantului avocat al intimatei-contestatoare, înscrisurile depuse la dosar la prima strigare a cauzei de către recurenta-intimată și pune în discuție excepția lipsei capacității procesuale de folosință a recurentei-intimate.
Intimata-contestatoare, prin avocat, solicită respingerea excepției.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la data de 13 februarie 2009 sub nr- pe rolul Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, a chemat în judecată civilă pe intimata -""SRL și formulând contestație împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă nr.2/26.01.2009 emisă de intimată, a solicitat tribunalului să constate nulitatea absolută a deciziei de concediere, reintegrarea în postul deținut anterior concedierii, plata drepturilor salariale indexate, majorate, reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective cuvenite pentru perioada 26. 01.2009 și până la reintegrarea efectivă, plata sumei de 4260 lei reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv acordate, pe perioada 16.02.2007 - 26.01.2009 reactualizate la data plății efective, plata sumei de 1040 lei reprezentând indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat în anii 2007 și 2008, reactualizarea drepturilor salariale cu indicele de inflație existent la data plății efective.
Intimata - "" SRL a formulat întâmpinare și cerere reconvențională și a solicitat tribunalului să respingă ca nefondată cererea contestatoarei și să fie obligată aceasta să o despăgubească cu suma de 25.000 lei, reprezentând contravaloarea pagubei produsă și nerecuperată.
Prin sentința civilă nr.1086/3.06.2009, Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale a admis contestația formulată de contestatoarea loniță, în contradictoriu cu intimata C L,; a constatat nulitatea absolută a deciziei de concediere nr. 2/26.01.2009 emisă intimată; dispus reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior concedierii și a obligat intimata la plata către aceasta a drepturilor salariale, indexate, majorate, reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective cuvenite pe perioada de la 26.01.2009 și pana la reintegrarea efectivă; a obligat intimata să plătească contestatoarei suma de 4260 lei, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite și neacordate și cele efectiv acordate pe perioada 16.02.2007-26.01.2009, reactualizate la data plății efective; a obligat intimata să plătească contestatoarei suma de 1040 lei reprezentând indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat în anii 2007 și 2008; a respins cererea reconvențională formulată de către intimata - SRL, ca nefondată; a obligat intimata să plătească contestatoarei suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată-onorariu de avocat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a retinut ca reclamanta loniță a fost încadrată cu contract individual de muncă începând data de 16 februarie 2007 și a desfășurat activitate pentru intimata - SRL, în calitate de muncitor necalificat.
Din decizia nr.2/26.01.2009 intimata a dispus concedierea contestatoarei loniță începând cu data de 26.01.2009, pentru abateri grave de la regulile stabilite prin contractul colectiv de muncă.
Contestatoarea a invocat nulitatea absolută a deciziei de concediere motivând că aceasta a fost întocmită cu nerespectarea dispozițiilor art.268 alin.2 lit.a - c din Codul muncii sensul că nu cuprinde mențiunile obligatorii, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
Excepția invocată de către contestatoare a fost apreciata de tribunal ca fiind întemeiată, intrucat decizia de concediere nu cuprinde nici elementele concrete ale faptei săvârșite și nici data săvârșirii acesteia.
Decizia nu cuprinde nici apărările formulate de către contestatoare și nici motivele pentru care au fost înlăturate eventualele apărări.
In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect obligarea intimatei la plata sumei de 4260 lei, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv acordate pe perioada 16.02.2007 - 26.01.2009, prima instanta a retinut ca acesta este intemeiat, intrucat statele de plată depuse de către intimată la dosar nu sunt semnate de către contestatoare și nici nu fac dovada achitării integrale a drepturilor salariale decât parțial.
Cererea reclamantei de obligare a paratei la plata sumei de 1040 lei reprezentând indemnizația pentru concediul de odihnă pentru anii 2007, 2008, la nivelul salariului avut a fost admisa, cu motivarea ca intimata, prin reprezentantul său, a recunoscut aceste pretenții
Cu privire la cererea reconvențională formulată de către intimata - SRL, avand ca obiect obligarea contestatoarei la plata sumei de 25.000 lei cu titlul de prejudiciu cauzat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prima instanta a aratat ca, din probele administrate în cauză, nu reiese că a fost cauzat acest prejudiciu.
Intimata a arătat că acest prejudiciu se datorează lipsei în gestiune.Atât din înscrierile făcute în carnetul de muncă, cât și din celelalte documente de la dosar reiese că reclamanta nu a fost încadrată ca gestionar, aceasta îndeplinind atribuții de muncitor necalificat. De altfel, în cererea și concluziile administratorului, depuse de intimată la dosar se arată că nu a fost întocmită o fișă a postului pentru contestatoare, nu au fost verificate aptitudinile profesionale și nici nu i-a fost dată în primire o gestiune. Cum intimata solicită aceste despăgubiri în legătură cu un prejudiciu pe care contestatoarea l-ar fi cauzat în calitate de gestionar, tribunalul a apreciat că în cauză nu poate fi reținută în sarcina contestatoarei o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu, săvârșită cu vinovăție, în legătură cu munca reclamantei.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata - SRL, prin care a formulat urmatoarele critici:
otivarea instanței de fond, potrivit căreia parata ar fi incalcat dispozițiile art.268 alin.2 lit.a mun. (descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara) este neintemeiata, preluata integral de la contestatoare fara sa se faca măcar minime verificări. In acest context solicita a se constata faptul ca la art.2 din decizia nr.2/26.01.2009 a precizat mai mult decât clar ca abaterile disciplinare constau in plecarea contestatoarei din timpul programului de lucru, însușirea unor sume necuvenite de bani, servirea cumpărătorilor pe criteriu selectiv si incarcarea notei de plata a clienților.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea drepturilor salariale indexate, majorate, reactualizate cu indicele de inflație la data plații efective cuvenite pentru perioada 26.01.2009 si pana la integrarea efectiva, recurenta arata ca, pe de o parte, acesta nu a fost motivat nici in fapt, nici in drept conform art.112 proc.civ. de către contestatoare, dar nici măcar instanța nu a indicat temeiul de drept si considerentele pe care le-a avut in vedere cand l-a admis. Mai mult, capatul de cerere a fost admis exact in forma indicata de contestatoare prin petitul cererii, fara sa se observe ca a solicitat drepturi salariale indexate, majorate, reactualizate cu indicele de inflație. In măsura in care ar fi fost întemeiate pretențiile solicitate, art.161 teza 4 mun. a prevăzut ca despăgubire a salariatului cel mult daune interese pentru repararea prejudiciului pretins ca ar fi fost produs, evident care trebuie insa dovedite.
Nici instanta, nici contestatoarea nu au indicat actul normativ care sa permită admiterea unor daune reactualizate, majorate, indexate si nici măcar nu s-a indicat un mod de calcul.
Referitor la suma de 4260 lei acordata de instanța cu titlu de diferența intre salariul brut care figurează in contractul individual de munca si cel pe care pretinde contestatoarea ca l-a primit partial, recurenta arata ca iar ne aflam in situația in care instanța a preluat integral textul contestatoarei fara sa analizeze solicitarea acesteia si fara sa-si argumenteze juridic in vreun fel decizia de admitere a acestor pretenții. Instanța a acordat, in realitate, o suma ilegala, calculata exclusiv de către contestatoare la valoarea salariului brut, in condițiile in care atat legislația, practica de specialitate si practica judiciara au statuat clar ca angajații primesc doar salarii nete. In alte cuvinte, i s-au acordat contestatoarei, cu titlu de drepturi salarale, inclusiv taxele si impozitele aferente care trebuie vărsate la bugetul de stat.
Pe aspectul solicitărilor din cererea reconventionala, recurenta solicita îndepărtarea tuturor considerentelor reținute de instanta. Simpla deținere a postului de vânzătoare nu ii conferea dreptul de a produce prejudicii materiale societății, insa in aceeași calitate era răspunzătoare pentru sumele încasate, marfa avuta in magazin spre vânzare si modalitatea in care o vindea. In aceste condiții, contestatoarea nu poate beneficia de vreo derogare speciala de la dispozițiile imperative ale legii, nefiind mai presus de lege si neavand dreptul sa prejudicieze societatea prin conduita sa la locul de munca. In dovedirea prejudiciului solicita admiterea probei cu expertiza de specialitate si înscrisurile prin care chiar intimata a recunoscut o parte din prejudiciul produs, în urma unui inventar făcut parțial.
In sedinta publica din data de 28.10.2009 recurenta, prin reprezentant, a depus la dosar un certificat eliberat de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teleorman la data de 01.10.2009, care atesta ca societatea a fost radiata din acest registru incepand cu data de 29.09.2009. Certificatul de radiere a fost emis in baza incheierii nr. 2753 din 29.09.2009 pronuntata de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teleorman, depusa in copie la fila 23 din dosarul de recurs, care arata ca motivul radierii il constituie dizolvarea societatii.
de acest inscris, Curtea a invocat exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a recurentei - SRL, ce urmeaza a fi analizata cu prioritate, conform art. 137 alin. 1 proc.civ.
Capacitatea procesuala de folosinta este acea parte a capacitatii procesuale (conditie de exercitiu a actiunii civile) care consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. Art. 41 alin. 1 proc.civ prevede ca "orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate fi parte in judecata". In cazul persoanei juridice constituite sub forma societatii cu raspundere limitata, cum este cazul recurentei, capacitatea de folosinta si, implicit, capacitatea procesuala de folosinta, se dobadeste la data inmatricularii in registrul comertului. In mod corespunzator, incetarea capacitatii de folosinta a unei astfel de persoane juridice are loc odata cu incetarea persoanei juridice insasi.
In speta, din inscrisurile depuse la dosar in faza recursului rezulta ca - SRL a incetat sa mai existe, fiind radiata din Registrul Comertului. In consecinta, aceasta nu mai are nici capacitate procesuala, adica nu mai are aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.
de aceste considerente de fapt si de drept, Curtea va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a recurentei - SRL si va respinge recursul declarat de aceasta, pentru acest motiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a recurentei - SRL.
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă - SRL împotriva sentinței civile nr.1086/3.06.2009 pronunțată de Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata-contestatoare, pentru lipsa capacității procesuale de folosință.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red:
Dact.:
2 ex.
11.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 3454/2009. Curtea... | Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
|---|
