Contestație decizie de concediere. Decizia 61/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 61/R-CM
Ședința publică din 20 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona
Judecător - -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 882 din 20 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul- contestator, personal și asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual, lipsind intimata - Rm.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru recurentul-contestator, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației și anulării deciziei nr.2/14.07.2008 ca fiind nelegală, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că a data de 15 iulie 2008 s-a înregistrat contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.2/14.07.2008 emise de intimata, prin care s-a susținut că aceasta este nelegală și netemeinică.
S-a solicitat obligarea intimatei la plata tuturor cheltuielilor de judecată și a daunelor morale pentru prejudicierea contestatorului, valoarea acestora fiind apreciată la suma de 3.500.000 lei.
În motivarea contestației s-a arătat că prin decizia nr.2/14 iulie 2008 fost simulată reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior, decizia fiind emisă cu nesocotirea dispozițiilor deciziei Curții de APEL PITEȘTI și efectuată în mod șicanator.
Prin decizia nr.2/14 iulie 2008 intimata nu procedează la reintegrarea efectivă a contestatorului pe postul deținut anterior, așa cum a fost obligată de Curtea de APEL PITEȘTI, ci face un preambul prin care explică oarecum neputința de a realiza reintegrarea.
S-a arătat că decizia este inaplicabilă și lovită de nulitate datorită faptului că este emisă de o persoană care nu avea competența și calitatea să o emită, respectiv directorul general al intimatei și datorită faptului că s-a dispus reintegrarea contestatorului ca director executiv începând cu data de 27 aprilie 2007, fapt inacceptabil și imposibil de altfel, întrucât decizia Curții de APEL PITEȘTI dispune clar o reintegrare ce va opera după data pronunțării acesteia, deci după 8 februarie 2008 și în nici un caz retroactiv.
Prin sentința civilă nr.882/20.10.2008, Tribunalul Vâlceaa respins contestația, reținând pentru aceasta următoarele considerente:
Prin decizia nr.2 din 14 iulie 2008 Directorului General al -, contestatorul a fost reintegrat pe postul deținut anterior și anume pe cel de director executiv începând cu data de 27 aprilie 2007.
Această decizie a fost emisă avându-se în vedere decizia Curții de APEL PITEȘTI nr.96/R-CM/08.02.2008, prin care s-a anulat decizia nr.2 emisă în data de 27 aprilie 2007 de către intimata - de desfacere a contractului individual de muncă al contestatorului.
Prin decizia Curții de APEL PITEȘTI nr.96/08.02.2008 s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior și plata drepturilor salariale de la data deciziei și până la reintegrarea efectivă, calculate conform art.78 din Codul muncii.
De asemenea, a fost obligată intimata să plătească contestatorului sumele de 20.000 lei daune morale și 4.000 lei cheltuieli de judecată.
Contestatorul a criticat decizia emisă de intimată pentru faptul că a fost emisă retroactiv, respectiv cu data de 27 aprilie 2007 și pentru faptul că a fost emisă de directorul general care nu are competență în acest sens și nu de consiliul de administrație.
Criticile privind emiterea deciziei cu o dată retroactivă au fost privite ca neîntemeiate, întrucât așa cum se arată și în preambulul deciziei nr.2/14.07.2008 emisă de intimată, continuarea raporturilor de muncă și reintegrarea în funcția deținută anterior de contestator, respectiv director executiv nu este legal posibilă decât cu începere de la data de 27 aprilie 2007 și în nici un caz ulterior datei de 29 iunie 2007.
S-a reținut că reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior s-a făcut cu respectarea prevederilor nr.OUG82/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 potrivit cărora contractele de muncă ale directorilor, încheiate pentru îndeplinirea mandatului de director înainte de intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, încetează de drept la data intrării în vigoare a acesteia și anume la 29 iunie 2007.
Astfel, în mod corect s-a reținut de către intimată că reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior de director executiv nu mai este legal posibilă decât cu începere din data de 27 aprilie 2007, dată la care i-a fost desfăcut contractul de muncă și în nici un caz ulterior datei de 29 iunie 2007.
De altfel, prin decizia nr.96/R-CM/08.02.2008 a Curții de APEL PITEȘTIa fost anulată decizia nr.2/26.04.2007 emisă de intimată și s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior și plata drepturilor salariale de la data deciziei (decizia nr.2/26 aprilie 2007) și până la reintegrarea efectivă.
Procedând la emiterea deciziei nr.2/14.07.2008 a Directorului General al - privind reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior de director executiv - începând cu 27 aprilie 2007, intimata a respectat întrutotul dispozitivul deciziei Curții de APEL PITEȘTI, astfel că au fost privite ca neîntemeiate criticile referitoare la emiterea deciziei cu o dată retroactivă.
Ca neîntemeiată a fost privită și critica referitoare la emiterea deciziei de o persoană necompetentă, decizia de reintegrare fiind emisă de directorul general al societății în baza împuternicirii date de consiliul de administrație nr.7/03.06.2008.
S-a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 142 alin. 2 lit.c din Legea nr. 31/1990 modificată și completată întrucât prin decizia nr.2 din 14 iulie 2008 nu a fost numit sau revocat directorul, ci s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul avut anterior în baza deciziei nr.96/R-CM/08.02.2008 a Curții de APEL PITEȘTI.
Decizia emisă de directorul general al societății are la bază împuternicirea dată de consiliul de administrație care poate delega unele dintre atribuțiile sale directorului general, în afară de competențele de bază prevăzute la art.142 din Legea nr.31/1990 modificată și completată.
Față de cele arătate s-a constatat că decizia nr.2/14 iulie 2008 este legală și temeinică, criticile formulate împotriva acesteia fiind nefondate.
Astfel, a fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei și în consecință respins și capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata daunelor morale solicitate.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, contestatorul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate astfel:
- Instanța de fond nu a analizat motivele invocate în susținerea contestației, rezumându-se la respingerea acestora.
- Considerentele hotărârii sunt contradictorii deoarece se arată pe de o parte că au fost respectate întocmai dispozițiile deciziei nr.96/R-CM/2008 a Curții de APEL PITEȘTI privind reintegrarea, apoi se precizează că reintegrarea nu mai este posibilă.
Contradicția se regăsește și în examinarea perioadei pentru care s-a dispus plata drepturilor salariale.
Ignorând înscrisurile depuse la dosar de către contestator, instanța a dat eficiență unor acte inexistente. Împuternicirea nr.7/03.06.2008 dată de către consiliul de administrație directorului general pentru emiterea deciziei nu a fost depusă la dosar.
Soluționând excepția lipsei calității persoanei care a emis decizia atacată pe baza unui înscris inexistent instanța de fond a încălcat totodată dispozițiile art.142 alin.2 din Legea nr.31/1990 modificată și completată și prevederile art.16.2.10 din actul constitutiv al societății. Aceste dispoziții stabilesc persoanele competente să dispună reintegrarea.
În baza principiului simetriei numai consiliul de administrație, care l-a angajat pe postul de director executiv și apoi l-a concediat pe contestator era în măsură să îl reintegreze pe funcție.
Contrar celor reținute de instanță în speță nu sunt incidente dispozițiile nr.OG82/2007. Actul normativ se aplică doar contractelor de muncă încheiate pentru îndeplinirea mandatului iar între părți nu a fost încheiat un contract de mandat managerial.
Ca urmare, intimata nu putea să pretindă că ar fi reintegrat pe contestator doar în perioada 27.04.2007 - 29.06.2007.
Pe de altă parte, arată recurentul-contestator, decizia nr.96/2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI dispune reintegrarea doar pentru viitor, după data pronunțării acesteia, adică din 08.02.2008.
Doar efectele desființării deciziei de concediere retroactivează.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 și art.3041Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
Pornindu-se de la ultimul argument invocat de recurent, trebuie reținut că instanța de fond a fost învestită a soluționa o contestație la decizia de executare a unei hotărâri judecătorești.
Prin această hotărâre judecătorească - decizia nr.96/R-CM/08.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr- - a fost anulată decizia nr.2/26.04.2007 de concediere a contestatorului și a fost dispusă reintegrarea acestuia pe postul deținut anterior, cu plata drepturilor salariale de la data deciziei și până la reintegrarea efectivă.
Pe fondul cauzei instanța de recurs a reținut că aplicarea sancțiunii disciplinare a concedierii s-a făcut tardiv și că decizia nr.2/26.04.2007 este nulă pentru nerespectarea condițiilor de formă, precum și pentru încălcarea dispozițiilor ce reglementează cercetarea disciplinară.
Reintegrarea contestatorului a fost dispusă în aplicarea prevederilor art.78 din Codul muncii potrivit cărora, la solicitarea salariatului, distinct de plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, instanța care a dispus anularea deciziei de concediere va repune părțile în situația anterioară emiterii deciziei.
Repunerea în situația anterioară emiterii deciziei anulate înseamnă practic reintegrarea pe post a celui concediat chiar din ziua în care decizia a produs efecte.
Este concretizarea principiului retroactivității efectelor nulității care constă tocmai în aceea că măsura dispusă cu privire la care s-a constatat nelegalitatea este considerată a nu fi fost luată vreodată.
Or, prin decizia contestată în prezenta cauză, în executarea hotărârii judecătorești irevocabile, angajatorul a stabilit că reintegrarea contestatorului pe funcția deținută anterior deciziei anulare de instanță, se face începând cu data de 27.04.2007.
Potrivit regulilor analizate mai sus, fixând data reintegrării în funcție ca fiind data de la care decizia lovită de nulitate a produs efecte, decizia nr.2/14.07.2008 constituie o executare întocmai a dispozițiilor titlului executoriu.
Acestea au fost reținute și la judecata în primă instanță fără a exista contradictorialitate între considerentele sentinței nici măcar în ceea ce privește perioada pentru care prin titlul executoriu s-a dispus plata drepturilor salariale. unitatea la plata drepturilor salariale de la data deciziei anulate instanța de recurs a dispus tot pentru trecut, în aplicarea principiilor mai sus analizate. A fixat ca limită a acestei perioade momentul reintegrării faptice pe post, pentru că de la această dată plata drepturilor salariale se cuvine salariatului corelativ prestării efective a muncii, și nu ca despăgubire.
Legat de problema emiterii deciziei de reintegrare pe funcție cu încălcarea regulilor capacității de exercițiu a persoanei juridice - angajator trebuie observat că nu suntem în prezența unei măsuri dispuse unilateral de angajator, cum sunt concedierea/ revocarea deciziei de concediere sau numirea pe funcție, ci a unei decizii de punere în executare a hotărârii judecătorești de reintegrare pe funcție astfel încât nu sunt incidente prevederile art.142 alin.(2) din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, modificată și completată, care nu permit delegarea directorului general pentru numirea și revocarea directorilor executivi.
Actul de reintegrare pe funcție în executarea unei hotărâri judecătorești se încadrează în categoria de acte necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al societății îndeplinite de directorul general în conducerea societății conform art.1531și 1533din lege, pentru care nu mai sunt necesare împuterniciri speciale.
Prin decizia nr.2/14.07.2008 unitatea a stabilit numai momentul de la care începe reintegrarea pe funcție a contestatorului conform hotărârii judecătorești.
Aceasta înseamnă că o analiză a incidenței prevederilor nr.OUG82/2007 este prematură câtă vreme prin decizie nu a fost fixată o dată limită până la care operează reintegrarea.
Întrucât nu se regăsesc cu privire la soluția criticată motivele de nelegalitate și netemeinicie reglementate de dispozițiile art.304 pct.7 și 9 și art.3041Cod procedură civilă, în baza art.312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-contestator, împotriva sentinței civile nr.882 din 20 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind - Râmnicu
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored./2 ex./27.01.2009/Jud.fond: /
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1949/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 1272/2009. Curtea... → |
|---|
