Contestație decizie de concediere. Decizia 615/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 615/
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de contestatorul -, domiciliat în G, str. -. - nr. 7, bloc 11 D,.11, împotriva sentinței civile nr. 447/04.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata SC SA G, cu sediul în G,-, având ca obiect "contestație decizie de concediere" împotriva deciziei numărul 586/21.02.2008 emisă de societatea intimată.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 24 septemnbrie 2008 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta când, instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la 26 2008.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de Apel Galați, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 614/17.04.2008 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SC " " SA.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin contestația formulată și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata SC " G" SA, anularea deciziei 586/21.02.2008 de suspendare a contractului individual de muncă. În motivarea contestației, s-a arătat că, în fapt, nu a participat la săvârșirea unei fapte de natură penală, decizia fiind nelegală și abuzivă și îi aduce mari prejudicii, fiind singurul întreținător al familiei.
Intimata în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
A susținut că împotriva contestatorului a formulat o plângere penală deoarece în data de 13.01.2008, acesta, împreună cu mai mulți colegi au sustras mai multe rulouri de tablă.
Având în vedere dispozițiile art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii, a precizat intimata că prin decizia nr. 586/21.02.2008 a dispus suspendarea contractului individual de muncă până când organele judiciare competente vor aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției contestatorului.
În combaterea susținerilor contestatorului s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pe fondul cauzei s-a reținut că prin decizia nr. 586/21.02.2008 intimata SC " G" SA a dispus suspendarea contractului individual de muncă al contestatorului, în temeiul dispozițiilor art. 52 lit. c din Codul muncii pe motiv că în data de 13.01.2008, acesta, împreună cu mai mulți colegi au sustras 17 rulouri de tablă.
Instanța a apreciat că măsura dispusă de intimată este legală din următoarele considerente:
Executarea contractului individual de muncă reprezintă un proces ce se desfășoară în timp. În acest interval de timp pot interveni anumite împrejurări, prevăzute chiar de lege, care să împiedice temporar înfăptuirea obiectivului și efectelor contractului, chiar a obligațiilor reciproce ale părților. astfel suspendarea acestuia.
În temeiul dispozițiilor art. 52 alin. 1 lit. din Codul muncii, contractul de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În prezenta cauză intimata a formulat plângere penală împotriva contestatorului.
Deoarece angajatorul nu se poate pronunța asupra vinovăției sau nevinovăției angajatului și nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind competențe ale organelor judiciare, în mod corect a dispus suspendarea contractului de muncă al contestatorului.
Suspendarea din funcție a contestatorului, este o măsură legală care protejează unitatea intimată față de pericolul continuării activității ilicite; este un drept de opțiune al angajatorului.
Ulterior, în situația în care se va constata că nevinovăția acestuia, prevederile legale îi conferă un drept firesc la despăgubiri. Faptul că are în prezent o situație materială dificilă sau durata procedurilor penale nu constituie motive de anulare a deciziei.
Lipsa unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale a contestatorului sau a unei hotărâri judecătorești definitive prin care să se constate nevinovăția acestuia duce la concluzia că motivele de suspendare a contractului individual de muncă dintre cele două părți subzistă, sens în care oar espins contestația ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs contestatorul, considerând-o nelegală și netemeinică.
Hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât nu s-a efectuat o verificare efectivă a condițiilor în care s-a suspendat contractul individual de muncă iar motivarea este deficitară cu privire la legalitatea măsurii.
Art. 52 lit. c din Codul munciia fost apreciat în practică și doctrină ca fiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
Nu s-a analizat legătura de cauzalitate între plângerea formulată de angajator, fapta sa și atribuțiile pe care le avea în cadrul societății.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 52 alin. 1 din Codul muncii angajatorul poate suspenda contractul individual de muncă în cazul în care a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Din actele dosarului rezultă că prin adresa nr. 870/P/2008 intimata a făcut dovada că a formulat plângere penală împotriva contestatorului pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 208 - 209 Cod penal.
În consecință, fapta pentru care s-a formulat plângere penală are legătură cu serviciul contestatorului.
Luând măsura suspendării contractului individual de muncă angajatorul nu se pronunță asupra vinovăției sau nevinovăției angajatului și nici asupra răspunderii sale penale acestea fiind chestiuni a căror soluționare intră în sfera de activitate a organelor juridice, astfel că în mod corect s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă al recurentului.
Mai mult decât atât, instituția suspendării contractului individual de muncă reprezintă o măsură de protecție a angajatului, al cărui contract de muncă nu poate fi desfăcut până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Instanța apreciază că dispozițiile examinate nu contravin nici dreptului la muncă garantat de Constituție salariatul nefiind împiedicat să se încadreze în perioada suspendării contractului de muncă la o altă unitate sau în altă funcție decât cea cu care este incompatibilă faptei ce constituie obiectul acuzării.
Instanța mai reține că prezumția de nevinovăție în sensul legii fundamentale este o măsură de protecție constituționale a libertății individuale, cu aplicabilitate deci în dreptul penal și procesual penal. Prin dispozițiile textului constituțional menționat s-a statuat că până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare este considerată nevinovată persoana căreia i se impută săvârșirea unei fapte penale, așa cum a statuat chiar Curtea Constituțională prin decizia nr. 24/2003.
Față de aceasta, facultatea de a lua măsura suspendării, acordată angajatorului, prin dispoziția legală criticată, nu încalcă prezumția de nevinovăție, consemnată în Constituție contrar susținerilor recurentului.
Deci măsura suspendării este la latitudinea societății, instanța nefiind competentă să cenzureze, dacă sunt sau nu motive justificate pentru ca societatea să formuleze plângere.
În atare condiții criticile formulate de recurent nu sunt întemeiate, hotărârea instanței de fond fiind dată cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor art. 52 lit. c din și prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge recursul declarat de contestator ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de contestatorul -, domiciliat în G, str. -. - nr. 7, bloc 11 D,.11, împotriva sentinței civile nr. 447/04.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABI L
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 26 2008.
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel | JUDECĂTOR 2: Luminita Solea | JUDECĂTOR 3: Anica Ioan |
Grefier, |
: -
: 2 ex.//17.11.2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Luminita Solea, Anica Ioan
| ← Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 233/2009. Curtea... → |
|---|
