Contestație decizie de concediere. Decizia 621/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 621
Ședința publică de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu
JUDECĂTOR 2: Doru Octavian Pîrjol
Judecător
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta POȘTA CURIER RAPID împotriva sentinței civile nr. 169 din 30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns consilier juridic pentru recurenta - pârâtă și avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Consilier juridic pentru recurenta - pârâtă depune la dosar delegație de reprezentare.
Avocat cu delegație de substituire pentru avocat pentru intimatul - reclamant depune la dosar împuternicire avocațială, de substituire și chitanță onorariu avocat. Totodată arată că nu solicită comunicarea motivelor de recurs întrucât le-a văzut la dosar și nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic pentru recurenta - pârâtă având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatul - reclamant având cuvântul solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală. Arată că decizia de desfacere a contractului de muncă s-a bazat pe unele acte nule, fără a fi respectate dispozițiile art. 268 din întrucât intimatul nu a fost chemat pentru a i se pune în vedere acest lucru, fiind în și chemat pentru o cercetare disciplinată dar fără să se întrunească o comisie pentru acest lucru și nu a avut dreptul la apărare. Mai arată că procesul verbal încheiat nu cuprinde descrierea faptei, motivele care au fost înlăturate și motivele apărării. La dosar au fost depuse tabele din care rezultă că intimatul figurează în concediu de odihnă iar desfacerea contractului de muncă a fost făcută în mod abuziv. Solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă și înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr. 4897/110/21.08.2007 contestatorul în contradictoriu cu intimata SC Curier Rapid SRL a formulat contestație împotriva deciziei emise la data de 16.08.2007 solicitând constatarea nulității absolute a deciziei sus menționate, reîncadrarea pe postul avut anterior, obligarea intimatei la plata drepturilor salariale în valoarea actualizată la data executării, obligarea intimatei la predarea unui exemplar al contractului individual de muncă și a fișei postului.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
În motivarea acțiunii se arată că la data de 14.08.2007 a fost sancționat disciplinar cu desfacerea contractului individual de muncă în baza deciziei nr. -/13.08.2007.
În motivare se arată că nu s-au respectat obligațiile referitoare la cercetarea prealabilă fiindu-i încălcat dreptul la apărare, convocarea la cercetarea disciplinară s-a făcut în perioada în care se afla în concediu de odihnă, nu i s-a dat posibilitatea de a pregăti probe în apărare fiind audiat în mod repetat de diverse persoane din conducerea societății.
Se arată că nu au fost respectate dispozițiile legale privind elementele obligatorii ale deciziei de sancționare prevăzute de art. 268 Codul muncii sub sancțiunea nulității. Astfel în decizia contestată a fost prezentată o altă situație decât cea pentru care s-a efectuat cercetarea prealabilă disciplinară, nu au fost precizate dispozițiile din contractul de muncă și din regulamentul intern ce se presupune că au fost încălcate, motivele pentru care au fost înlăturate apărările acestuia. Decizia a fost emisă la data de 16.08.2007 perioadă în care se afla în concediu și a fost înregistrată anterior emiterii deciziei, contractul de muncă fiind desfăcut retroactiv începând cu data de 10.08.2007.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar înscrisuri (decizia nr. -/21.05.2007, cererea de acordare a concediului nr. -/23.07.2007, decizia nr. -/06.08.2007, adresa nr. -/06.08.2007, decizia emisă la data de 16.08.2007).
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, în urma cercetărilor stabilindu-se că contestatorul se face vinovat de comportare necuviincioasă față de conducătorii ierarhici prin efectuarea unor activități contrare intereselor societății și dezinformarea și inducerea în eroare a conducerii societății. Contestatorul a fost înștiințat de obiectul, data, ora și locul întrevederii și cu respectarea dreptului de a-și formula apărările în favoarea sa. Decizia de sancționare a fost emisă în conformitate cu prevederile legale fiind motivate în fapt și în drept.
Prin sentința civilă nr. 169/D/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a admis în parte acțiunea în sensul că s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. -/13.08.2007 emisă de intimată, s-a dispus reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior emiterii deciziei și a fost obligată intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Punctul 4 din acțiune a fost respins ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr. -/13.08.2007 emisă de intimată în temeiul art. 61 (a) și 264 (1) lit. f din Codul muncii, s-a sancționat contestatorul cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă începând cu data de 10.08.2007. S-a reținut în sarcina contestatorului faptul că acesta se face vinovat de comportare necuviincioasă față de conducătorii ierarhici, concretizată prin efectuarea unor activități contrare intereselor societății precum și dezinformarea și inducerea în eroare a colectivului de salariati.
În cauză s-a efectuat o cercetare disciplinară, contestatorul fiind convocat în acest sens de către societate.
Potrivit dispozițiilor art. 267 din Legea 53/2003, sub sanctiunea nulității absolute, nici o măsură, cu exceptia celei prevăzute de art. 264 alin. 1 lit. a, nu poate fi dispusă înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
In speță se retine faptul că sancționarea contestatorului s-a făcut pentru o comportare necuviincioasă față de conducătorii ierarhiei si inducerea în eroare a colectivului de salariați în timp ce cercetarea prealabilă a vizat părăsirea delegării fără motive întemeiate si inducere in eroare a conducerii societătii.
In decizia contestată desi dispozitiile art. 268 CM se prevede sub sanctiunea nulității ca decizia să cuprindă descrierea faptei ce constituie abatere disciplinară, decizia contestată nu cuprinde clar si concret faptele pentru care contestatorul a fost sancționat si prin urmare nu se poate stabili dacă cercetarea prealabilă s-a raportat la faptele imputate ceea ce echivalează cu o lipsă cercetării prealabile.
De asemenea dispozitiile art. 268 alin. 2 pct. din 53/2003, decizia trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării prealabile.
În timpul cercetării prealabile având ca obiect inducerea în eroare a conducerii societătii, contestatorul a formulat o serie de răspunsuri referitoare la detașarea acestuia în Italia si pierderea documentelor. Societatea nu a motivat dacă a avut in vedere aceste apărări mulțumindu-se doar să arate in continutul deciziei faptul că salariatul a recunoscut faptele comise ceea ce nu acoperă obligatia angajatorului de a respecta dispoz. art. 268 alin. 2 pct. c din L 53/2003.
De asemenea instanta a retinut faptul că cercetarea prealabilă si emiterea deciziei de desfacere a contractului de muncă s-a făcut cu încălcarea art. 60 lit. i din Codul Muncii potrivit căruia "cercetarea salariaților nu poate fi dispusă pe efectuarea concediului de odihnă".
În speță la data de 23.07.2007 contestatorul a solicitat aprobarea efectuării concediului de odihnă începând cu data de 01.08.2007, cerere aprobată de către angajator (fl. 6 ds).
Faptul că acesta a semnat condica de prezență în perioada în care s-a efectuat cercetarea prealabilă nu înseamnă desfășurat activități concrete.
De astfel după data de 11.08.2007 condica de prezență nu mai este semantă de către contestator iar decizia de sancționare este emisă la data de 16.08.2007 prin urmare în perioada de concediu legal aprobat.
Față de cele mai sus reținute, instanța a admis în parte acțiunea și a constatat nulitatea sentinței de sancționare emisă de SC Curier Rapid SRL.
Văzând dispozițiile art. 78 al. 1 și 2 din Legea 53/2003 a dispus reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior emiterii deciziei și a obligat intimata la plata unei despăgubiri egale salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.
În ceea ce privește obligarea intimatei la predarea unui exemplar al contractului individual de muncă și a fișei postului exced dispozițiile art. 1169 Cod civil, faptul că nu s-a făcut dovada că reclamantul s-ar fi adresat cu o astfel de cerere angajatorului și ar fi fost refuzat, instanța respins-
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata care a invocat cazul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 8 cod pr.civilă.
In dezvoltarea motivului de recurs intimata a invocat în esență următoarele:
Instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura deciziei de concediere deoarece desfacerea disciplinară a contractului de muncă a survenit datorită comportării necuviincioase a contestatorului față de conducătorii ierarhici concretizată prin efectuarea unor acțiuni contrare intereselor societății, și pentru dezinformarea și inducerea în eroare a colectivului de salariați, abatere gravă prevăzută la capitolul VI, art. 30 alin.3 din Regulamentul intern.
In decizia s-a redat pe scurt, clar și concret faptele pentru care contestatorul a fost sancționat.
Conform jurnalului conectări și a situației decontărilor contestatorul a desfășurat activități concrete, respectiv preluări de trimiteri poștale în zilele de 1.08.2007, 6.08.2007, 8.08.2007 și 9.08.2007.
Intimatul - contestator nu a depus întâmpinare la recurs.
Nu au fost administrate probe noi în recurs.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Obiectul convocării contestatorului pentru efectuarea cercetării prealabile l-a constituitpărăsirea delegării fără motive întemeiateși inducerea în eroare aconducerii societății, iar faptele menționate în decizia de sancționare au fost: comportare necuviincioasă față de conducătorii ierarhici concretizată prin efectuarea unor acțiuni contrare intereselor societății și dezinformarea și inducerea în eroare acolectivului de salariați.
Din coroborarea adresei de convocare pentru efectuarea cercetării disciplinare cu decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare rezultă fără echivoc faptul că nu există identitate între faptele pentru care a fost sancționat disciplinar contestatorul și faptele pentru care a fost cercetat disciplinar acesta.
Acest fapt echivalează cu nerespectarea dispozițiilor art. 267 din Codul muncii. In cazul acesta sancțiunea prevăzută de lege este nulitatea absolută a deciziei emise de angajator prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare.
Decizia emisă de intimată este nulă absolută și pentru motivul că nu cuprinde descriereaîn concreta faptelor care constituie abatere disciplinară.
Mențiunile din decizia contestată în legătură cu situația de fapt sunt vagi, faptele imputate contestatorului nefiind determinate în concret în timp și în spațiu și nici nu sunt determinabile. Acest mod de redactare a deciziei nu corespunde exigențelor prev. de art. 268 din Codul muncii întrucât pe de o parte nu se poate verifica respectarea de către intimată a termenelor de decădere de 30 de zile calendaristice, respectiv de 6 luni prevăzute de art. 268 alin.2 din Codul muncii, iar pe de altă parte nu oferă posibilitatea instanței de judecată de a verifica legalitatea și temeinicia acesteia.
Existența acestor cauze ale nulității absolute fac de prisos analizarea celorlalte susțineri ale recurentei.
Pentru considerentele expuse Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta POȘTA CURIER RAPID cu sediul în Sibiu,-, jud. B împotriva sentinței civile nr. 169/D din 30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Obligă recurenta să plătească 1500 lei RON cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 1 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
Red.sent. C
Red.
.ct/2 ex.
1.07.2009
Președinte:Valerica Niculina GrosuJudecători:Valerica Niculina Grosu, Doru Octavian Pîrjol
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 48/2009. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 1372/2009. Curtea... → |
|---|
