Contestație decizie de concediere. Decizia 637/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 637/R-CM
Ședința publică din 22 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florica Răuță JUDECĂTOR 2: Daniel Radu
JUDECĂTOR 3: Veronica Șerbănoiu
Judecător: - --
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.529/CM din 09 iunie 2008,pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns procurator pentru recurenta-contestatoare și consilier juridic pentru intimatul Ministerul Apărării-Unitatea Militară 02490 B, în baza delegației depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată că nu sunt cereri de formulat și acordă cuvântul pe recurs.
în calitate de procurator al recurentei-contestatoare, precizează că potrivit dispozițiilor art.74 raportat la art.76 Codul munciia invocat nulitatea deciziei de concediere nu cuprinde motivele de fapt și drept potrivit dispozițiilor art.62 Codul muncii.
Susține că decizia de concediere este nemotivată motiv ce atrage nulitatea acesteia și că ordinul invocat de intimat nu este depus la dosar.
La data de 13.02.2008 instanța a solicitat să se depună actele ce au stat la baza reorganizării și organigrama dinainte și după postului.
În susținerea motivelor de recurs, precizează că desființarea locului de muncă nu a avut o cauză reală și serioasă, fiind transformat din civil în militar, motiv ce a determinat instanța de fond să aprecieze caracterul neîntemeiat al contestației.
De asemenea, arată că ultima angajare a unui referent a avut loc în iunie 2007 și o lună mai târziu a fost necesară eliminarea acestuia.
Solicită admiterea recursului, desființarea sentinței nr.529/CM/09.06.2008, iar pe fond reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior și obligarea la plata despăgubirilor bănești egale cu salariile indexate, majorate și actualizate precum și celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat ca salariată de la data concedierii și până la data reintegrării efective.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și nefundat.
Precizează că nu postul deținut de recurentă a fost transformat ci unul din cele unsprezece posturi.
Cu privire la ordinul invocat, susține că este secret de serviciu, precizând că a fost depus un extras din acesta.
CURTEA
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 11 decembrie 2007, petenta a formulat contestație împotriva deciziei nr.K 12153 din 15 noiembrie 2007, emisă de Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02490, prin care s-a dispus concedierea acesteia în temeiul art.65 alin.1 coroborat cu art.73 alin.1 Codul muncii, solicitând anularea deciziei, repunerea părților în situația anterioară în sensul reintegrării pe postul deținut anterior și obligarea intimatului la plata despăgubirilor bănești egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și cu celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat ca salariată de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației s-a arătat că postul ocupat de contestatoare nu a fost desființat efectiv, iar concedierea nu a avut o cauză reală și serioasă, fiind dispusă în mod discriminatoriu.
Practic, reorganizarea activității Centrului Intermediar de Arhive Pitești s-a făcut cu reducerea unui singur post civil și într-unul militar, pe statul de funcțiuni rămânând același număr de posturi.
Așa-zisa testare nu a avut transparența necesară unui adevărat concurs, știindu-se de la început cine va fi eliminat.
Contestatoarea a mai susținut că postul acesteia nu a fost desființat efectiv, ci a fost transformat în subofițer. Desființarea acestuia nu a avut o cauză reală și serioasă, fiind de fapt dorința comandantului de a aduce o altă persoană pe acel post.
În termen legal intimatul a formulat întâmpinare în temeiul art.115 Cod procedură civilă prin care a solicitat respingerea contestației și menținerea deciziei de concediere pentru următoarele motive:
În data de 7 august 2007, șeful UM 02490 "S" Pitești a solicitat prin raportul cu nr.4945/07.08.2007 analizarea suplimentării statului de organizare al unității cu o funcție de subofițer prin unei funcții de referent.
Motivul acestei solicitări a avut ca argument faptul că arhiva depozitată într-unul din pavilioanele centrului este gestionată de un singur subofițer, deși cantitatea este foarte mare și foarte greu de gestionat de o singură persoană, iar prin crearea unui alt post de subofițer suprafața de gestionat urma să fie repartizată la doi subofițeri.
Urmare acestei solicitări, în baza Dispoziției Statului General nr.G2/S 2028 din 10 octombrie 2007, începând cu data de 15 noiembrie 2007, în statul de organizare al Statului al Forțelor s-a inserat funcția de "subofițer de stat " și s-a radiat o funcție de "referent" - personal civil.
Astfel, datorită faptului că din cele 11 posturi de referent urma a fi desființat unul, s-a impus organizarea unui test de verificare a personalului civil încadrat pe aceste funcții.
Testul de verificare a avut loc în data de 9 noiembrie 2007 și a cuprins două probe: o probă scrisă și o probă practică.
Subiectele (în trei variante) au fost întocmite de membrii comisiei numite în acest sens și consemnată în 220/09.11.2007 (UM 02490 "S" Pitești), având ca bază aprobarea Șefului Statului al Forțelor pe adresa K 1161/2007 a UM 02490 "G"
În urma susținerii testului de verificare contestatoarea a fost declarată "respins", întrucât a obținut nota cea mai mică, respectiv 1,96 așa cum rezultă din procesul verbal nr.7238/09.11.2007.
Deși a contestat rezultatul obținut la testare, motivând că rezultatele obținute la lucrarea teoretică și practică sunt sub evaluarea făcută în urma susținerii probei, solicitând recorectarea lucrării scrise și reanalizarea probei practice, Comisia întrunită pentru rezolvarea contestației a hotărât menținerea notei obținute inițial la testul de verificare.
Prin sentința civilă nr.529/CM din 9 iunie 2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă a respins contestația, reținând următoarele:
Contestatoarea a desfășurat activitate în cadrul Ministerului Apărării Naționale în funcția de referent din data de 10 august 1998, potrivit contractului individual de muncă încheiat între părți.
Prin decizia nr./15 noiembrie 2007, intimatul a dispus concedierea acesteia în baza art.65 Codul muncii, din motive care nu țin de persoana salariatului.
Motivul care a determinat luarea acestei măsuri a fost reorganizarea activității Centrului Intermediar de Arhive Pitești, anexă la. prin unui post de referent - personal civil într-un post de subofițer de stat.
Din cele 11 persoane care ocupau posturile de referent s-a decis desfacerea contractului individual de muncă al contestatoarei, deoarece la testarea din 9 noiembrie 2007 aceasta a obținut nota cea mai mică. Astfel, postul ce urma a fi transformat a fost al contestatoarei.
Contestatoarea nu a putut fi păstrată pe postul transformat, acela de subofițer de stat, întrucât nu avea pregătirea necesară pentru această funcție.
Potrivit răspunsului dat de intimat la întrebarea nr.6 din interogatoriul luat de către contestatoare, postul nou creat - de subofițer - nu este ocupat, dosarele subofițerilor - candidați pentru ocuparea acestuia - aflându-se la comisia de selecție.
Deși organigrama posturilor înainte și după restructurare nu a fost depusă la dosar, aceasta având caracter secret fiind document clasificat potrivit art.69 alin.3 și 4 din nr.HG585/2002 pentru aprobarea naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare, a fost prezentată instanței de judecată la termenul din 9 aprilie 2008.
Potrivit acesteia, la Unitatea Militară 02490 din cadrul Ministerului Apărării Naționale, din 11 posturi de referent figurează după data de 15 noiembrie 2007 (data concedierii contestatoarei) un număr de 10 posturi referent și două de subofițer, în loc de unul cum era prevăzut anterior concedierii.
În consecință, s-a reținut că intimatul nu a încălcat dispozițiile art.65 Codul muncii, prin emiterea deciziei nr.K 12153/15.11.2007, în ceea ce o privește pe contestatoare, precum și faptul că desființarea locului de muncă a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă, nefiind încălcate dispozițiile legale în materie.
S-a mai reținut că intimatul a respectat și obligația impusă de art.701Codul muncii, în sensul că s-a verificat existența locurilor de muncă vacante pentru pregătirea profesională a contestatoarei, însă potrivit adreselor de la filele 36 și 37 nu există funcții disponibile de personal civil în statul de organizare.
De asemenea, a fost emisă o notificare și către Agenția de Ocupare a Forței de Muncă a Sectorului 6 cu situația contestatoarei pentru a fi preluată în baza de date în vederea ocupării unui loc de muncă.
Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art.65 Codul muncii contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr.529/CM/9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a declarat recurs, în termen legal, contestatoarea care a criticat hotărârea atacată, în esență, pentru următoarele motive:
- prima instanță nu a anulat decizia de concediere nr.K 12153 din 15.11.2007 emisă de Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02490, deși aceasta era lovită de nulitate, întrucât nu conține motivele de fapt și de drept pe care se sprijină, ceea ce echivalează cu nemotivarea dispoziției, în cauză fiind incidente prevederile art.74 raportat la art.76 din Codul muncii.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs se arată că organigrama unității militare înaintea concedierii contestatoarei nu a fost depusă la dosar, ci doar arătată completului de judecată la termenul din 30 aprilie 2008.
- instanța de fond în mod greșit a apreciat că nu au fost încălcate dispozițiile art.65 din Codul muncii, deși postul contestatoarei s-a transformat dintr-un post de referent (civil) într-un post de subofițer.
S-a arătat că desființarea locului de muncă al contestatoarei nu a avut o cauză reală și serioasă și că a fost dispusă în mod discriminatoriu, în realitate neavând loc o reorganizare a unității militare, având în vedere că postul de referent al petentei a fost transformat într-un post de subofițer.
De asemenea s-a precizat că la Centrul Intermediar de Arhive Pitești este nevoie de suplimentarea posturilor, așa cum rezultă și din adresa nr.4945 din 07.08.2007, aflată la dosarul cauzei.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea contestației și reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior desfacerii contractului de muncă, cu obligarea intimatei la plata despăgubirilor bănești egale cu salariile indexate, majorate și actualizate, precum și cu celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat ca salariată de la data concedierii și până la data reintegrării efective.
Contestatoarea a solicitat judecarea în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, în caz de nereprezentare în fața instanței de recurs.
Analizând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate și din ansamblul probelor administrate în cauză, Curtea constată următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat, deoarece lecturând decizia de concediere nr.K 12153 din 15.11.2007 emisă de Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02490, aflată la filele 35-36 dosar fond, Curtea constată că aceasta este motivată în fapt și în drept, în speță nefiind incidente dispozițiile art.74 raportat la art.76 din Codul muncii.
Astfel, nu se poate reține susținerea contestatoarei că decizia de concediere este nemotivată.
Al doilea motiv de recurs este fondat, întrucât Curtea constată că prin decizia de concediere nr.K 12153 din 15.11.2007 emisă de Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02490 au fost încălcate dispozițiile art.65 din Codul muncii.
Din probele de la dosar rezultă că postul de referent (civil) deținut de contestatoare până la concediere s-a transformat într-unul de subofițer -personal militar.
Conform art.65 alin.1 din Codul muncii se poate disponibiliza un salariat pentru considerente care nu țin de persoana acestuia din unul sau mai multe motive, iar potrivit alin.2 din același articol, desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Nu se poate justifica desființarea locului de muncă și nu poate fi justificată concedierea salariatului dacă angajatorul nu desființează efectiv postul, sau dacă acesta încadrează ulterior un alt salariat pentru a ocupa un post similar, este înlocuit fostul angajat de către o altă persoană.
Or, în speță Curtea constată că nu a avut loc o desființare totală a postului de referent deținut de contestatoare, ci acesta a fost transformat dintr-un post civil într-un post de subofițer militar, ceea ce echivalează cu încălcarea prevederilor art.65 alin.2 din Codul muncii, întrucât disponibilizarea petentei nu a avut o cauză reală și serioasă, nefiind efectivă.
În speță, rezultă că la Unitatea Militară nr.02490 B nu a avut loc o reorganizare și o restrângere reală impusă de nevoile unității, ci doar o transformare a postului deținut de petentă într-un post pentru un subofițer militar.
Curtea nu poate lua în considerare decât suprimarea sau desființarea postului când este vorba de aplicarea art.65 din Codul muncii, nu și schimbarea denumirii sau acestuia.
Desfacerea contractului individual de muncă al unei persoane urmată de încadrarea alteia este inadmisibilă și în astfel de cazuri reorganizarea nu este reală. Ea nu mai este reală nici atunci când numărul de posturi rămâne același după concedierea salariatului, iar atribuțiile fostului angajat sunt preluate de noul angajat chiar dacă acesta este militar și nu civil.
Rezultă că în speță decizia de disponibilizare a contestatoarei este nelegală, deoarece așa cum s-a menționat și mai sus în considerente, precum și din coroborarea probelor de la dosar, Curtea constată că în cauză nu a avut loc o desființare (suprimare) a postului deținut de petentă, ci o transformare a acestuia, ceea ce echivalează cu neîndeplinirea caracterului efectiv și real impus de art.65 din Codul muncii. unui post nu este sinonimă cu disponibilizarea, deoarece în speța de față acesta rămâne efectiv în vigoare și este ocupat de o altă persoană, chiar dacă aceasta ocupă funcția de subofițer.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că în cauză tribunalul a încălcat dispozițiile art.65 din Codul muncii și a pronunțat hotărâre nelegală pentru motivele sus-citate, în speță fiind incidente prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În concluzie, în baza art.312 Cod procedură civilă urmează a fi admis recursul declarat de petenta împotriva sentinței civile nr.529/CM din 9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă și se va modifica această hotărâre în sensul că se va admite contestația și se va dispune anularea deciziei de concediere nr.K 12153 emisă la data de 15.11.2007 de Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02490 B, repunerea în situația anterioară, în sensul reintegrării contestatoarei pe postul deținut anterior desfacerii contractului de muncă, cu obligarea intimatului Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02490 B la plata despăgubirilor bănești egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, de la data disponibilizării și până la integrarea efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea, domiciliată în Pitești,-, -.C, etaj 4,.19, județ A, împotriva sentinței civile nr.529/CM din 9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, intimat fiind MINISTERUL APĂRĂRII - UNITATEA MILITARA 02490 B, cu sediul în B,--11, sector 6.
Modifică sentința civilă nr.529/CM din 9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în sensul că admite contestația și dispune anularea deciziei de concediere nr.K 12153 emisă la data de 15.11.2007 de Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02490 B, repunerea în situația anterioară, în sensul reintegrării contestatoarei pe postul deținut anterior desfacerii contractului de muncă, cu obligarea intimatului Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02490 B la plata despăgubirilor bănești egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, de la data disponibilizării și până la integrarea efectivă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored./Ex.4/11.11.2008./Jud.fond:./.
Președinte:Florica RăuțăJudecători:Florica Răuță, Daniel Radu, Veronica Șerbănoiu
← Conflict de muncă. Decizia 656/2008. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de concediere. Decizia 208/2008. Curtea de... → |
---|