Contestație decizie de concediere. Decizia 638/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 638
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Niculina Țiț judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
GREFIER - POLITIC
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de recurenta-pârâtă " ROMÂNIA", împotriva sentinței civile nr.352/C din 05 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, dosarul fiind lăsat la sfârșitul ședinței de judecată, la a doua strigare, se prezintă consilier juridic pentru recurenta-pârâtă " România", lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Consilier juridic depune la dosarul cauzei împuternicire de reprezentare juridică și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic având cuvântul pe fond solicită admiterea recursului potrivit motivelor arătate pe larg în acțiune.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 5263/103 din 20.12.2007, contestatorul a formulat contestație împotriva deciziei nr. 454 din 26.01.2007 emisă de intimatul - - (actual - -) cu sediul în R, județul N, solicitând anularea deciziei contestate, reintegrarea sa în funcția deținută anterior concedierii, plata drepturilor salariale corespunzătoare acestei funcții și plata de daune morale în sumă de 10.000 de euro.
În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că este salariat la unitatea intimată din data de 15.09.1999, pe parcursul anilor îndeplinind diverse funcții, iar, începând cu data de 01.01.2007 a ocupat postul de șef sector ardere; că, la data de 30.07.2007, directorul de producție a întocmit un referat adresat conducerii societății, prin care aducea la cunoștință că petentul nu se poate achita de sarcinile trasate, de realizarea planului de producție, realizarea normelor pe faze de lucru, scăderea rebutului în crud, fapt pentru care propunea încetarea contractului individual de muncă al acestuia pentru necorespundere profesională; că, în urma referatului întocmit, conducerea unității a dispus convocarea sa pentru cercetare prealabilă, urmată de emiterea deciziei de concediere pentru necorespundere profesională.
A susținut că decizia emisă de intimată este lovită de nulitate absolută, întrucât pe de o parte, s-a desfăcut un contract de muncă a cărui valabilitate încetase în urmă cu 7 ani, iar pe de altă parte, nu au fost respectate criteriile de evaluare astfel cum sunt stabilite de CCM la nivel național, prin faptul că necorespunderea profesională nu a fost susținută prin dovezi certe, prin examinare scrisă, orală, practică. Totodată nu i-a fost oferit un alt loc de muncă în unitate, deși existau posturi vacante și compatibile cu pregătirea sa profesională.
În întâmpinare intimata pârâta a solicitat respingerea contestației întrucât concedierea reclamantului pentru necorespundere profesională s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
Tribunalul Neamț, prin hotărârea nr.352/C/5.06.2008 a admis contestația, și în consecință:
A anulat decizia nr.454/26.XI.2007 și a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior concedierii, respectiv acela de șef sector ardere la Secția Produse Sanitare din cadrul - România -.
A obligat intimata să plătească contestatorului despăgubiri egale cu salariale indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, începând cu data concedierii, 26.11.2007 și până la data reintegrării efective.
A admis în parte cererea de acordare a daunelor morale și a obligat intimata să plătească contestatorului echivalentul în lei, de la data executării efective, a sumei de 100 EURO, cu titlul anterior arătat.
A obligat aceeași intimată să plătească contestatorului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate prin onorariu apărător.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia contestată nr.454/26.XI.2007, intimata a dispus concedierea reclamantului în temeiul art.61 lit.d din Codul Muncii, începând cu 26 nov. 2007, pentru necorespundere profesională postului ocupat.
Conform art.61 lit.d din Codul Muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului "în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat", prin decizia emisă în 30 zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii (art.62 alin.1 ) și numai după evaluarea prealabilă a salariatului (art.63 alin.2 ).
Văzând actul emis și contestat instanța a reținut nulitatea absolută a deciziei de concediere, având în vedere faptul că "fiind indicat ca temei de drept art.61 lit.d - respectiv pentru necorespundere profesională, aceasta presupunerea o evaluare a aptitudinilor profesionale ale salariatului, prin prisma criteriilor menționate în contractul colectiv de muncă, la nivel central sau la nivel de ramură, cât și prin prisma Regulamentului Intern.
Pentru a dispune concedierea pe acest temei, angajatorul este dator să probeze fapte sau împrejurări repetate care să ateste insuficienta sa pregătire pentru exigențele postului, respectiv nepromovarea unor teste sau examene organizate în acest sens și îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiunilor specifice postului său.
Este obligatoriu a se face distincția între incapacitatea profesională și neîndeplinirea ocazională și culpabilă a obligațiilor de serviciu, cu abateri de la conduita profesională sau regulile impuse de disciplina la locul de muncă și stabilite prin Regulamentul de Ordine Interioară și legi, constatate și verificate prin procedura cercetării disciplinare.
În cazul de față nu s-a constatat o necorespundere profesională a contestatorului care, deși a fost convocat pentru examinare orală și practică la data de 15.11.2007, în realitate această examinare n-a avut loc, comisia rezumându-se la analizarea unor date statistice, nicidecum la o verificare a cunoștințelor și aptitudinilor sale profesionale.
Pe de altă parte, reaua credință a intimatei este dovedită și prin susținerea cu privire la inexistența în cadrul societății a unor posturi vacante compatibile cu pregătirea profesională a contestatorului. Chiar dacă petentul ar fi fost considerat necorespunzător pentru funcția îndeplinită (de șef sector), intimata avea obligația de a-i oferi un post corespunzător pregătirii sale profesionale (acela de inginer), posturi disponibile în unitate, pentru care s-a făcut publicitate în ziarele locale (fila 23 dosar fond).
Pentru aceste considerente s-a anulat decizia de concediere și, în temeiul art.78 alin.1 și 2, s-a dispus reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior cu obligarea la despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate, precum și la celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă.
Referitor la cererea privind daunele morale, instanța a apreciat că pe acest plan vătămarea suferită a fost una minimă, încât este justificată plata unei sume de 100 euro echivalentul în lei de la data plății efective.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, este justificată și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul apărătorului ales.
Intimata Romania a promovat recurs, împotriva hotărârii, precum și a încheierii din 30.05.2008, susținând că cercetarea pentru stabilirea necorespunderii profesionale a fost realizată conform art.77 alin.4 din Contractul colectiv de muncă, unde se prevede că se examinează activitățile prevăzute în fișa postului, iar îndeplinirea necorespunzătoare poate fi susținută prin orice probe, situație de care reclamantul avut cunoștință prin semnarea referatului de sesizare.
Se arată că respingerea nemotivată a cererii de administrare a probei testimoniale și expertiză contabilă este ilegală și s-a încălcat dreptul la apărare.
Urmare constatării necorespunderii profesionale, s-a întocmit procesul verbal nr.220/15.XI.2007, semnat de reclamant, soluția nefiind contestată de acesta și anterior emiterii deciziei s-au adresat Agenției Locale pentru Ocupare a Forței de Muncă R pentru un loc de muncă pentru contestator, unitatea neavând posturi disponibile, corespunzător pregătirii acestuia.
Cu privire la daunele morale, susține că acțiunea este netemeinică și nedovedită, societatea rezervându-și dreptul de a intenta acțiune pentru răspundere patrimonială, urmare prejudiciilor aduse prin încălcarea obiectivelor în domeniul calității.
Curtea examinând criticile formulate le constată neîntemeiate.
Cu privire la încheierea din data de 30.05.2005, este de observat că este greșită susținerea recurentei în sensul că i-au fost respinse nemotivat cererile pentru probatoriu.
Din practicaua încheierii rezultă că într-adevăr recurenta intimată a solicitat încuviințarea probei testimoniale și cu expertiză contabilă pentru a dovedi necorespunderea profesională a reclamantului vis-a-vis de atribuțiile din fișa postului.
Însă, instanța a respins cererea motivând că prin aceste probe se tinde dovedirea unor împrejurări ce nu au fost contestate de către contestator, și care, în raport de motivele și aspectele invocate în contestație, nu sunt necesare. Evident că instanța a avut în vedere motivele invocate de contestator ce vizau pe excepție, nulitatea absolută a deciziei, situație ce nu mai impune analizarea împrejurărilor pe fond a cauzei și care ar fi necesitat și administrare de probatorii.
Cu privire la nelegalitatea dispoziției emise, instanța de fond, în raport de actele întocmite și depuse de societate, a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale cuprinse în art.61 lit.d coroborate cu art.62 al.1 și 63 alin.2 din Codul Muncii.
Prin nr.OUG65/2005 de modificare a Codului Munciis -a introdus, pentru a se face aplicarea art.61 lit.d Codul Munciio evaluare prealabilă profesională, care este cea stabilită conform art.63 alin.2 Codul Muncii - prin contractul colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel național, la nivel de ramură de activitate, precum și prin regulamentul intern.
Art.77 din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel național reglementează această procedură, prevăzând drept coordonate esențiale: o examinare orală, scrisă, teoretică, practică și alte probe, de către o comisie numită de angajator din care face parte și un reprezentant al sindicatului.
Ori actele întocmite relevă că n-a avut loc o examinare orală, scrisă și practică, ci doar o analiză statistică privind cunoștințele și aptitudinile profesionale ale contestatorului.
Corect s-a apreciat și asupra lipsei de diligență a intimatei pentru a-i oferi salariatului un loc de muncă adecvat pregătirii sale.
În ce privește critica ce vizează daunele morale, se poate observa că aceasta nu este motivată, ci doar, intimata relevă că ea este cea care va cere despăgubiri contestatorului.
Într-adevăr, suma dată de prima instanță este modică și are mai mult un caracter reparator pentru prejudiciul de imagine încercat de contestator, astfel că se vor menține daunele morale stabilite.
Prin urmare, pentru argumentele expuse, Curtea, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGIIN
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenta-pârâtă " ROMÂNIA", împotriva sentinței civile nr.352/C din 05 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Niculina Țiț, Elena Pașcan, Camelia Viziteu
- - - -
- -
GREFIER,
POLITIC
Red. /
Red.
Tehnored./2 ex.
8/9.10.2008
Președinte:Niculina ȚițJudecători:Niculina Țiț, Elena Pașcan, Camelia Viziteu
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 415/2008. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 170/2010. Curtea... → |
|---|
